Un sfert din copiii din România abandonează şcoala până în clasa a XII-a, iar principalul motiv este că metodele de predare sunt învechite, fără nici o legătură cu noua realitate dominată de tehnologie, iar elevii nu găsesc nici o atracţie în şcoală, arată rezultatele studiului „Barometrul forţei de muncă”, realizat de PwC România.

Ca soluţie, ar trebui ca mediul de afaceri să fie încurajat să ia legătura cu şcolile şi să le ajute, eventual printr-o scădere a taxelor pentru investiţiile pe care le-ar face în învăţământ, spun specialiştii.

Una dintre marile probleme ale învăţământului este faptul că pierdem foarte mulţi copii pe drum. Avem un abandon şcolar până la clasa a XII-a de 25%, iar 40% din cei din clasa a VIII-a nu pot citi şi nu înţeleg un text.

„Din învăţământul tehnic, 30% se angajează în domeniul urmat în şcoală şi 26% din cei de 30 de ani au făcut facultatea. În plus, un număr foarte mic de oameni învaţă de-a lungul vieţii. (...) Maximum 30% din copii se angajează în domeniul în care se pregătesc”, a afirmat Măriuca Talpeş, reprezentant al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), într-o conferinţă de presă în care a prezentat concluziile unui studiu pe tema crizei forţei de muncă.

Potrivit acesteia, cele mai mici investiţii sunt în zona de preşcolari şi şcoala primară, unde România investeşte cel mai puţin, respectiv 0,7% din PIB, faţă de 1,5% media europeană. La învăţământul secundar stăm mai bine, adică se investeşte 1,5% din PIB, faţă de 1,9% media europeană, iar la învăţământul terţiar suntem peste media europeană ca investiţie din PIB.

„De ce pierdem copiii pe drum? Metodele de predare din şcoală, acum, au rămas ca pe vremea noastră sau a bunicilor noştri. Pentru copii, şcoala nu mai este atractivă. Tot ce fac copiii la şcoală nu mai este legat de lumea înconjurătoare, nu învaţă prin proiecte, nu învaţă integrat. Copiii nu se bucură de şcoală. Suntem printre ultimele ţări din lume la ceea ce înseamnă atractivitatea şcolii pentru copii”, a arătat reprezentanta CDR.

Ea a arătat că ar trebui să avem profesori foarte bine selectaţi şi plătiţi de două ori mai bine decât acum.

„Până la clasa a VIII-a pierdem 16% din copii, iar la clasa a VIII-a cel mai grav lucru este că aproape jumătate din ei nu înţeleg un text şi nu rezolvă o problemă simplă de matematică”, a adăugat Talpeş.

În ceea ce priveşte adolescenţii, 7% merg către liceele vocaţionale, precum cele de muzică, balet şi şcoli pedagogice, iar ceilalţi la învăţământul profesional şi tehnic - 49% şi 44% la licee teoretice.

„Deci avem un sistem profesional şi tehnic bogat, 49%, mai mare decât cel teoretic, însă foarte puţini se duc cu adevărat să lucreze în industrie. Ar trebui ca aceste şcoli să fie legate de mediul economic, iar copiii să facă practică în aceste companii. Ar însemna ca toate liceele tehnologice să fie de tip dual, ceea ce ar însemna să păstrăm meseriile foarte legate de tehnologia viitorului şi tot ce înseamnă copil cu atractivitate pentru lucrul manual să se bată pentru aceste licee”, a afirmat ea.

Din orice liceu, copiii ar trebui cu uşurinţă să intre la facultate, însă doar 33% din cei care fac liceul trec şi bacalaureatul. Iar rata de abandon în facultate este de 38%.

„Ar trebui readuse atelierele practice, să reactivăm lucrul manual, dar nu cum era pe vremuri, ci la nivelul actual, precum ateliere de robotică sau de meşteşuguri tradiţionale şi foarte atractive astăzi. Ar trebui ca mediul de afaceri să fie încurajat să ia legătura cu şcolile şi să le ajute, poate printr-o scădere a taxelor pentru toate investiţiile pe care mediul de afaceri le-ar face în şcoli”, a continuat responsabilul CDR.

În industria IT&C sunt 7.000 de studenţi care termină facultatea anual, însă tot există un deficit de 5.000 de angajaţi, a mai spus Talpeş.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României a organizat recent o masă rotundă pentru a discuta rezultatele studiului „Barometrul forţei de muncă”, realizat de PwC România pentru CDR, şi recomandările mediului de afaceri privind posibile măsuri de diminuare a deficitului forţei de muncă din România.

 

Elevii din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar vor intra vineri, după finalizarea cursurilor, în vacanţă pentru o săptămână, urmând a se întoarce la ore luni, 5 noiembrie.

Structura anului şcolar cuprinde semestrul I - 10 septembrie 2018 - 1 februarie 2019 şi semestrul al II-lea - 11 februarie 2019 - 14 iunie 2019.

Vacanţele elevilor din toate ciclurile de învăţământ sunt programate astfel: vacanţa de iarnă - 22 decembrie 2018 - 13 ianuarie 2019, vacanţă intersemestrială - 2 - 10 februarie 2019, vacanţa de primăvară - 20 aprilie - 5 mai 2019 şi vacanţa de vară - 15 iunie - 15 septembrie 2019.

Suplimentar, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar beneficiază de vacanţă în săptămâna 27 octombrie - 4 noiembrie 2018.

Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se încheie în data de 31 mai 2019 iar pentru clasa a VIII-a, în data de 7 iunie 2019.

Programul naţional "Şcoala altfel" are o durată de cinci zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi poate fi derulat în perioada 1 octombrie 2018 - 31 mai 2019, pe baza unei planificări ce rămâne la decizia şcolilor.

În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climatice şi de specificul zonei şi al şcolii, inspectoratele şcolare judeţene pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar. Acestea se pot aproba numai în măsura în care se asigură parcurgerea integrală a programelor şcolare. Recuperarea cursurilor suspendate ca urmare a unor situaţii obiective de urgenţă (intemperii, epidemii, calamităţi naturale) nu se poate realiza în perioada vacanţelor şcolare.

 

La începutul secolului XX, odată cu intensificarea circulației autovehiculelor, s-a impus necesitatea protejării persoanelor cu deficiențe de vedere care se deplasau prin aglomerația urbană.

Astfel, în 1931, contesa franceză Guilly d`Herbemont a instituit bastonul alb ca semn distinctiv al nevăzătorilor. În 1964, președintele S.U.A. a propus data de 15 octombrie ca Zi Mondială a Bastonului Alb, inițiativa fiind recunoscută de UNESCO.

Pentru a marca această zi pe plan local, la sfârșitul acestei săptămâni, în 20 octombrie, Arena Aqua Sport din Timișoara va găzdui un eveniment inedit, menit să îmbunătățească calitatea vieții persoanelor cu deficiențe de vedere.

Organizatorii – Timea Somogyi și prietenii – propun celor pasionați de înot și de fapte bune, să participe la mai multe probe de înot, singuri sau însoțiți, în cadrul unui eveniment numit ÎNOT NOCTURN care se va derula între orele 21-24.

Participanții, printre care mulți copii cu diverse nevoi speciale, vor ajuta la realizarea acestui eveniment. Ei vor avea parte de o mică excursie în lumea nevăzătorilor, în același timp însă celelalte simțuri le vor fi stimulate și încântate cu muzica live oferită de SIBLINGS QUINTET, cu o mică degustare pentru întărirea forțelor înainte de probele de înot și alte surprize.

Probele pe care le vor avea de parcurs participanții sunt inedite, ele fiind create și adaptate special pentru acest eveniment. TRENULEȚUL ÎN FAMILIE, LANȚUL MIRACULOS, ȘTAFETA “10” sunt doar câteva din aventurile care îi așteaptă pe înotători. 

Informații suplimentare pot fi obținute de la   Timea Somogyi, tel. 0743 – 344 036.    

 

Potrivit Biroului de presă al ministerului Educaţiei Naţionale, la toate cele trei cicluri de învăţământ, respectiv licenţă, masterat şi doctorat, sunt circa 500.000 de studenţi înscrişi.

În România sunt 54 de universităţi de stat, dintre care şapte militare.

În majoritatea instituţiilor de învăţământ superior, anul universitar 2018-2019 are 32 de săptămâni de cursuri, şase săptămâni de sesiuni şi patru săptămâni de vacanţă.

La Timişoara, Universitatea de Vest a cumpărat saltele, maşini de spălat şi uscătoare noi pentru cele zece cămine, în timp ce Universitatea Politehnica a investit 300.000 de euro pentru pregătirea noului an de studiu.

Potrivit reprezentanţilor Universităţii de Vest din Timişoara, cu scopul de a le oferi condiţii cât mai bune studenţilor, înainte de începerea cursurilor, toate saltele de pat din cele zece cămine ale instituţiei au fost schimbate. În plus, au fost cumpărate câte cinci maşini de spălat şi cinci uscătoare semiprofesionale pentru fiecare cămin.

De asemenea, pe fiecare etaj din cămine a fost amenajată câte o bucătărie, nou mobilată şi dotată cu plite şi cuptoare electrice. Totodată, în cadrul lucrărilor din această vară, şase săli de lectură au fost mobilate integral, dintre care trei cu mobilier primit din donaţii.

Conform reprezentanţilor Universităţii de Vest din Timişoara, studenţii dintr-un cămin au primit şi paturi noi, iar cei cazaţi în alte şapte cămine vor beneficia de scaune noi. De asemenea, toate spaţiile comune din cămine au fost zugrăvite pe perioada vacanţei, iar în două cămine s-au zugrăvit şi camerele. Totodată, au fost montate uşi noi la toate camerele din două cămine ale universităţii timişorene.

„Noi, la Universitatea de Vest din Timişoara, am înţeles cât de important este să oferim studenţilor un mediu propice învăţării, cât şi desfăşurării activităţilor de zi cu zi. Investiţiile în spaţiile de cazare sunt un proces continuu, însă în această vară am venit cu un plus. Asigurarea unor condiţii optime de cazare este de domeniul normalităţii, nicidecum un moft, astfel că nu ne oprim aici. Intervenim ori de câte ori va fi nevoie”, a declarat rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Pirtea.

Totodată, reprezentanţii Universităţii Politehnica din Timişoara au precizat că, în această vară, au investit aproximativ 300.000 de euro, din venituri proprii, pentru pregătirea noului an universitar. Sumele au fost alocate pentru reparaţii şi igienizări la căminele şi cantinele studenţeşti, precum şi pentru amenajarea unor noi laboratoare.

Astfel, universitatea timişoreană a dotat şi amenajat patru noi laboratoare şi a investit în calculatoare noi, care vor dota alte patru laboratoare din cadrul universităţii. Totodată au fost realizate intervenţii de reparaţii curente şi igienizări la săli de curs, seminar şi spaţiile comune din cadrul facultăţilor.

Reprezentanţii Universităţii Politehnica din Timişoara au mai precizat că, în această vară, au fost făcute lucrări de zugrăvire şi igienizare în cămine, precum şi intervenţii locale la băile şi bucătăriile din unele cămine. De asemenea, au fost realizate lucrările de dezinsecţie şi deratizare în toate spaţiile din complexul studenţesc.

Instituţia dispune de 16 cămine studenţeşti, dintre care două de garsoniere, capacitatea totală de cazare fiind de 6.067 de locuri. Căminele sunt dotate cu mobilier, frigidere, bucătării şi spălătorii complet echipate, precum şi acces la Internet.

 

Copiii din ziua de azi încep să pună bani deoparte mult mai devreme decât o făceau părinţii şi bunicii lor, iar cu primii bani economisiţi tinerii îşi cumpără cu precădere telefoane mobile şi accesorii, arată un studiu privind importanţa educaţiei financiare.

Nici o categorie de vârstă nu pune pe primul loc investiţiile pe termen lung, cum ar fi cele în educaţie, sănătate, pensii, însă merită remarcat că tinerii cu vârste între 16 şi 20 de ani alocă educaţiei sumele cele mai mari, arată coordonatoarea programului Şcoala de Bani.

Potrivit studiului, copiii din ziua de azi încep să economisească devreme, chiar de la vârsta de patru ani, pe când părinţii şi bunicii lor făceau acest lucru abia după 18 ani. Suma pe care o strâng cei mici este, în medie, între 350 şi 800 de lei pe an, cu care îşi cumpără biciclete, aparate foto sau jocuri video, iar cei care investesc cel mai mult în educaţie sunt adolescenţii cu vârste între 16 şi 20 de ani, arată un studiu realizat de o instituţie bancară.

`Studiul nostru arată cât de necesară este educaţia financiară. Nici o categorie de vârstă nu pune pe primul loc investiţiile pe termen lung, cum ar fi cele în educaţie, sănătate, pensii, însă merită remarcat că tinerii cu vârs­te între 16 şi 20 de ani alocă educaţiei sumele cele mai mari. Am sesizat şi o diferenţă în ce priveşte vârsta la care românii încep să pună bani deoparte: copiii şi tinerii de azi o fac la vârste timpurii, chiar de la patru ani, în timp ce copiii de dinainte de ‘89 s-au apucat abia în timpul liceului sau al facultăţii. Noi credem că mai sunt multe de făcut în ceea ce priveşte educaţia financiară a românilor, care trebuie să treacă dincolo de economisire, până la controlarea bugetului personal, stabilirea unor obiective de viaţă realiste şi asumarea unui comportament financiar calculat şi corect. Prin independenţă financiară se poate construi o viaţă mai bună”, spune Nicoleta Deliu, coordonatoarea programului Şcoala de Bani, o campanie de educaţie financiară lansată de BCR.

Potrivit studiului menţionat, primii bani strânşi de copiii între 11 şi 15 ani se duc pe biciclete şi patine cu rotile, apoi pe jucării, telefoane şi accesorii, în ordinea preferinţelor. În acelaşi timp, adolescenţii - cu vârste între 16 şi 20 de ani - preferă să-şi cheltuiască economiile pe telefoane şi accesorii, apoi pe cadouri şi studii.

Tot telefoanele şi accesoriile sunt destinaţii ale banilor economisiţi şi în cazul tinerilor între 21 şi 25 de ani, urmate de biciclete şi vacanţe, intrate pentru prima dată în acest top.

Românii între 26 şi 79 de ani au declarat că şi-au cheltuit primii bani economisiţi pe haine şi încălţăminte. Mobilele şi electrocasnicele intră în preferinţele de achiziţie pentru primii bani economisiţi abia de la 26 de ani şi urcă şi mai mult în topul preferinţelor odată cu vârsta.

Deşi preferinţele diferă de la o generaţie la alta, un top al investiţiilor din primele economii ale românilor de orice vârstă ar arăta astfel: haine şi încălţăminte, biciclete, cadouri, călătorii, investiţii în studii, telefoane şi accesorii, mobilă şi electrocasnice, laptop/calculator, jucării, maşină/şcoală de şoferi.

Şcoala de Bani este o campanie de educaţie financiară din România care a început în august şi se va încheia pe 18 octombrie, în cadrul căreia angajaţi din 100 de sucursale bancare ale BCR oferă cursuri gratuite privind economisirea, gestionarea bugetului personal, investiţiile sau împrumuturile.

În România, nu există un program de studiu sistematic, în şcoli, a noţiunilor care ţin de finanţele personale. Acest lucru face ca ţara noastră să ocupe ultimul loc în UE într-un sondaj Gallup pentru măsurarea nivelului de „alfabetizare” finan­ciară.

Potrivit rezultatelor sondajului, 78% dintre românii chestionaţi au picat testul care le cerea să răspundă corect la cel puţin trei din patru întrebări despre patru concepte financiare de bază: diversificarea riscului, inflaţia, aritmetica şi dobânda compusă.

 

Guvernul a aprobat modificări şi completări la Legea adopţiilor, între noile prevederi regăsindu-se şi cea potrivit căreia durata de valabilitate a atestatului de persoană sau familie aptă să adopte se majorează de la 2 la 5 ani. Indemnizaţiile cresc la 600 de lei pentru copilul adoptat care are între 3 şi 6 ani sau care are un grad de handicap uşor sau mediu, respectiv 900 de lei pentru fiecare copil adoptat care a împlinit 7 ani sau este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav.

Modificările la Legea adopţiilor adoptate în şedinţa de Guvern de joi sunt prevederi care asigură „celeritate în dobândirea şi menţinerea statutului de copil adoptabil, flexibilizarea procedurii de evaluare a adoptatorilor şi a etapei de monitorizare postadopţie şi debirocratizarea şi simplificarea unora dintre proceduri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

El a explicat că noua formă a legii elimină din procedură identificarea rudelor de până la gradul al IV-lea în cazurile în care planul de protecţie a copilului are ca finalitate adopţia, măsura având ca scop simplificarea demersurilor din această etapă a procesului de adopţie.

„De asemenea, documentul majorează durata de valabilitate a atestatului de persoană sau familie aptă să adopte de la 2 la 5 ani”, a declarat Barbu.
El a prezentat şi noile stimulente financiare introduse în lege care să susţină decizia unei familii de a adopta.

Mai exact, indemnizaţia lunară este de 600 de lei pentru fiecare copil adoptat care are între 3 şi 6 ani, ori este încadrat în grad de handicap uşor sau mediu sau face parte dintr-un grup de doi fraţi adoptabili împreună.

De asemenea, indemnizaţia lunară a fost majorată cu 50%, ajungând la 900 de lei, pentru fiecare copil adoptat care a împlinit 7 ani sau este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav, infectat cu HIV sau bolnav SIDA, ori face parte dintr-un grup de cel puţin trei fraţi adoptabili împreună.

Prin noua lege se stabileşte şi că adoptatorul sau familia adoptatoare „beneficiază pentru fiecare copil adoptat de o sumă fixă de 1.500 de lei pe an pentru asigurarea unor servicii de recuperare sau reabilitare medicală, psihologică sau de altă natură”.

În România, legislaţia privind adopţiile este deosebit de greoaie şi descurajează numeroase familii să facă acest pas. De aceea, măsurile adoptate în şedinţa de joi a Guvernului au fost luate pentru a grăbi declararea adopta­bilității copilului, în contextul în care, potrivit studiilor, media de timp pe care un copil o petrece în sistemul de protecție este de 7,5 ani, existând prea mulți pași care întârzie, uneori justificat de complexitatea cazului, dar alteori nejustificat, procesul de adopţie.

Potrivit celor declarate de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor ­Copilului şi Adopţie (ANPDCA), Gabriela Coman, în iulie a.c., la dezbaterea publică privind proiectul de modificare şi completare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, începând din 1999, în România se înregistrează anual, în medie, aproximativ 1.100 adopții naționale, număr ce s-a menținut relativ constant până în 2016. De la ultima modificare substanțială a legii intrată în vigoare în anul 2016, a crescut uşor numărul total de adopții. Astfel, în anul 2017 au fost 1.251 de adopţii, dintre care o cincime au fost copii adoptați ca urmare a introducerii profilului copilului greu adoptabil.

Potrivit datelor centralizate de ANPDCA, în 2017, din cei 1.251 de copii adoptaţi naţional, cei mai mulţi aveau vârsta cuprinsă între 0 şi 6 ani, iar 703 au fost fete. Doar opt copii cu vârsta între 14 şi 17 ani au fost adoptaţi anul trecut.

La 31 decembrie 2017 erau adoptabili (conform unor sentinţe definitive) 3.257 de copii (1.447 fete şi 1.810 băieţi), din care 2.362 incluşi în profilul copiilor greu adoptabili. Cei mai mulţi - 1.705 copii - aveau vârsta cuprinsă între 7 şi 13 ani.

În ceea ce priveşte numărul familiilor adoptatoare atestate pentru adopţie, acesta era de 2.652 pentru adopţie naţională şi 41 pentru adopţia internaţională.

 

Începând cu data de 17.09.2018, în cele 3 puncte operative ale S.C. Colterm SA se distribuie formularele reprezentând cererile și declarațiile pe propria răspundere, pentru acordarea ajutorului de încălzire a locuinței în sistem centralizat, conform OUG nr.70/2011, pentru sezonul rece 2018-2019.

Acestea, însoțite de actele doveditoare pot fi depuse în aceleași puncte operative începând cu data de 01.10.2018.

Pot beneficia de ajutor de încălzire a locuinței în sistem centralizat, familiile care realizează venituri lunare nete pe membru de familie de până la 786 lei,  respectiv persoanele singure care realizează venituri nete lunare până la 1082 lei  și care nu dețin bunurile cuprinse în lista bunurilor care conduc la excluderea ajutorului pentru încălzirea locuinței, anexată prezentului comunicat și prevăzută în Anexa nr. 4 la normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.50/2001, cu modificările și completările ulterioare.

Neîndeplinirea obligației titularului de a menționa corect componența familiei, veniturile membrilor acesteia, precum și bunurile mobile și imobile deținute, așa cum sunt acestea trecute în formularele tip constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 2000 lei.

Lista bunurilor ce conduc la excluderea ajutorului pentru încălzire a locuinței, respectiv ANEXA NR. 4 la normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.50/2001, cu modificările și completările ulterioare.

ACTE NECESARE:

1. Cerere și declarație pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței – formulat tip;
2. Copii după actele de identitate ale membrilor de familie cu domiciliul sau reședința la adresa pentru care se solicită ajutorul (carte de identitate/buletin de identitate/pașaport/carte de identitate provizorie, certificat de naștere pentru copiii minori sub 14 ani,  pentru cetățenii străini sau apatrizi: permis de ședere temporară sau permanentă, document de identitate, permis de ședere pe termen lung,  iar pentru cetățenii UE sau Confed. Elvețiană: certificat înregistrare, carte de rezidență;

3. Acte din care rezultă calitatea titularului cererii față de imobilul pentru care solicită ajutorul;
• proprietar (copie după contractul de vânzare-cumpărare, extras de carte funciară)
• chiriaș (contract de închiriere)
• împuternicit (contract de comodat sau împuternicire de la proprietar/titularul contractului de închiriere);

4. Acte privind veniturile nete lunare realizate de familie în luna anterioară depunerii cererii:
• adeverință privind venitul net (inclusiv valoarea bonurilor de masă, prime, ore suplimentare etc)
• cupoane pensii;
• cupoane indemnizații pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 sau 3 ani;
• cupoane indemnizații cu caracter permanent;
• cupoane alocații pentru minorii dați în plasament familial sau încredințați spre creștere și educare;
• acte doveditoare ale veniturilor din închirieri, dobânzi, dividende sau părți sociale;
• declarație privind alte venituri realizate;
• persoanele care nu realizează venituri vor depune o declarație în acest sens.

 

Cursurile noului an şcolar care au început luni însumează 168 de zile lucrătoare (34 de săptămâni). Structura anului şcolar cuprinde semestrul I (10 septembrie 2018 - 1 februarie 2019) şi semestrul al II-lea (11 februarie 2019 - 14 iunie 2019).

Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a anunţat marţi structura anului şcolar 2018-2019.

Față de anii precedenți, copiii vor sta acasă două săptămâni în vacanța de primăvară, informează site-ul Ministerului Educației Naționale.

Cursurile anului şcolar 2018-2019 încep luni, 10 septembrie, și însumează 168 de zile lucrătoare (34 de săptămâni).

Structura anului școlar este formată din două semestre cuprinse între perioadele: 10 septembrie 2018 – 1 februarie 2019, respectiv 11 februarie 2019 – 14 iunie 2019.

Vacanţele elevilor din toate ciclurile de învățământ sunt programate astfel:

vacanţa de iarnă: 22 decembrie 2018 – 13 ianuarie 2019
vacanţă intersemestrială: 2 – 10 februarie 2019
vacanţa de primăvară: 20 aprilie – 5 mai 2019
vacanţa de vară: 15 iunie – 15 septembrie 2019

Suplimentar, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar beneficiază de vacanţă în săptămâna 27 octombrie – 4 noiembrie 2018.

Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se încheie în data de 31 mai 2019, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 7 iunie 2019.

Programul naţional "Şcoala altfel" are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi poate fi derulat în perioada 1 octombrie 2018 - 31 mai 2019, pe baza unei planificări ce rămâne la decizia şcolilor. Desfăşurarea programului 'Şcoala altfel' nu coincide cu perioada alocată susţinerii tezelor semestriale. Acestea vor avea loc, de regulă, la finalul semestrelor, după parcurgerea programei şcolare, cu cel puţin trei săptămâni înainte de finalul semestrului. Etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare se vor organiza, în general, în perioada vacanţei de primăvară, potrivit unui calendar specific.

În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climatice şi de specificul zonei şi al şcolii, inspectoratele şcolare judeţene pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar. Acestea se pot aproba numai în măsura în care se asigură parcurgerea integrală a programelor şcolare. Recuperarea cursurilor suspendate ca urmare a unor situaţii obiective de urgenţă (intemperii, epidemii, calamităţi naturale) nu se poate realiza în perioada vacanţelor şcolare.

 

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege privind sistemul public de pensii, care, potrivit iniţiatorului, se bazează pe mai multe principii fundamentale: contributivitate, adică plată în funcţie de contribuţie; egalitate, adică pensionari care au aceeaşi vechime, dar care au ieşit la pensie în momente diferite, primesc aceeaşi sumă de bani; solidaritate socială, adică generaţiile în activitate susţin, prin plata contribuţiilor lor, generaţiile de pensionari şi, în viitor, vor fi susţinute la rândul lor; imprescriptibilitate, adică dreptul la pensie nu se poate prescrie.

Ministerul Muncii precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată. Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici stagiul complet de cotizare.

Printre noutăţile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masterului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare.

De asemenea, proiectul de lege urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite. De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite.

Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.

Proiectul de lege prevede şi debirocratizarea şi accesul online la informaţiile despre propriile contribuţii. Astfel, ANAF va transmite către Casa Naţională de Pensii Publice sumele datorate şi plătite pentru fiecare salariat. Cetăţenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obţinut şi sumele achitate drept contribuţii, susţine Ministerul Muncii.

În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, dar cu modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor se vor putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată.

În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se menţin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul, precizează ministerul.

Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.

În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de vechime minimă şi vârstă standard de pensionare.

Ca şi excepţie, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate.

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

Se menţin celelalte prevederi din actuala legislaţie cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condiţiile speciale şi deosebite, handicapul s.a.

Actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă, adică persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare şi, în acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul. Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani, iar începând cu al patrulea copil se adaugă câte un an în plus. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă.

Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare.

În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale independente, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficienţă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată.

Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.

În cazul în care din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislaţia în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferenţiere în funcţie de anii lucraţi între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situaţia în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie, precizează Ministerul Muncii.

O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă, cu 3 luni înainte de aplicarea efectivă a legii. Opţiunea se va face prin poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă ei opt opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează în termenul de 3 luni amintit rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii.

Sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi.

Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial.

Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuţii şi, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei, susţine Ministerul muncii.

Condiţiile speciale şi deosebite şi fostele grupe de muncă se păstrează şi, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoaşterea altor locuri de muncă în condiţii speciale.

Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulţit cu Valoarea Punctului de Referinţă (VPR).

Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţită la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie.

VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 şi a fost determinată prin împărţirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

Formula de calcul are avantajul nu doar că elimină inechităţile, dar duce şi la creşterea tuturor pensiilor, susţin guvernanţii.

Legea se aplică etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare.

Valoarea punctului de pensie se actualizează conform Programului de Guvernare, şi anume:

* 1.265 de lei în 2019;

* 1.775 de lei în 2020;

 * 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global şi altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii;

* iar din anul 2022 Valoarea Punctului de Referinţă se va indexa, anual, cu inflaţia.

 

 

Structura anului şcolar 2018-2019 cuprinde data la care începe şcoala, precum şi vacanţele stabilite şi aprobate de Ministerul Educaţiei. Potrivit Ministerului Educaţiei, cursurile noului an şcolar încep luni, 10 septembrie şi se întind pe 168 de zile lucrătoare, respectiv 34 de săptămâni.

Anul şcolar 2018-2019 este structurat pe două semestre, după cum urmează:

- semestului I: 10 septembrie 2018 - 1 februarie 2019;

- semestrul al II-lea: 11 februarie 2019 - 14 iunie 2019.
Advertisement

Pentru elevii de liceu, anul şcolar se va termina pe 31 mai 2019, iar pentru cei de clasa a VIII-a pe 7 iunie 2019.

Vacanţele elevilor în anul şcolar 2018-2019 sunt aceleaşi ca în fiecare an, respectiv vacanţa de iarnă, cea intersemestrială, vacanţa de primăvară şi vacanţa de vară.

În plus, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar beneficiază de o vacanţă suplimentară în săptămâna 27 octombrie - 4 noiembrie 2018.

Vacanţele elevilor în anul şcolar 2018-2019 sunt structurate astfel:

- vacanţa de iarnă: 22 decembrie 2018 - 13 ianuarie 2019;

- vacanţa intersemestrială: 2 - 10 februarie 2019;

- vacanţa de primăvară: 20 aprilie - 5 mai 2019;

- vacanţa de vară: 15 iunie - 15 septembrie 2019.

 

Jumătate din consumatorii români risipesc lunar aproape 25% din totalul produselor alimentare, iar produsele proaspete (din carne, legume/fructe, ouă, brânzeturi/lactate, gătite etc.) sunt cele care par a fi cel mai puţin risipite. Specialiștii atrag atenția asupra costurilor sociale și de mediu pe care le are risipa alimentară, dar și asupra faptului că un consum de alimente mai bine gestionat poate ajuta alte categorii de persoane.

„ Aproximativ 60% din consumatorii români cheltuie circa 30% din venitul lunar pentru asigurarea hranei. Dacă privim din punct de vedere financiar, având în vedere că cele mai mari pierderi de alimente au loc la nivelul gospodăriilor (consumatorilor din mediul urban), în România pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 2-3 ori mai mari comparativ cu alte state europene, unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic (ex.: Franţa - 14%, Elveţia - 10%)”, potrivit Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor - InfoCons.

Statisticile UE arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa, cu  2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, adică peste 6.000 de tone pe zi. Mai mari producători de deșeuri alimentare decât noi sunt cetățenii din Marea Britanie, Olanda, Germania, Franța, Polonia sau Belgia.

„Ne permitem să aruncăm mâncare mai mult decât alții. O arată studiile, care spun că un român alocă aproape jumătate din salariu pe alimente și că 6.000 de tone dintre acestea ajung în fiecare zi la tomberon. Totul înseamnă mâncare! Preferăm să nu ieșim în oraș, la un film, sau să nu ne înnoim garderoba, doar ca să avem frigiderul plin. Cumpărăm din toate, dar cum nu le putem mânca, alimentele ajung să se altereze, să iasă din garanție și ajung direct la coșul de gunoi. E tipic românesc am putea spune, având în vedere că cifrele arată că, deși suntem săraci, 40% din veniturile realizate le direcționăm pe mâncare”, a atras atenția recent europarlamentarul român Daniel Buda, care, în plus, a solicitat Comisiei Europene să comunice dacă se are în vedere instituirea unui program unitar la nivelul tuturor statelor membre prin care să se combată fenomenul de risipă alimentară.

Conform statisticilor UE, fiecare român aruncă zilnic câte o porție de mâncare. Risipa alimentară se ridică, în România, la 6.000 de tone pe zi, iar anual aproximativ 110 kg de mâncare pe cap de locuitor se transformă în deșeuri.

În Uniunea Europeană sunt irosite, anual, aproximativ 88 milioane de tone de alimente (în jur de 20% din totalul alimentelor produse). Conform unui studiu realizat în anul 2013, cei mai mari generatori de deşeuri alimentare, exprimate în kilograme pe cap de locuitor, sunt Ţările de Jos (541 kg), Belgia (345 kg), Cipru (327 kg) şi Estonia (265 kg), iar la polul opus cele mai mici sunt Slovenia (72 kg), Malta şi România (ambele 76 kg), urmate de Grecia (80 kg) şi Republica Cehă (81 kg).

Pentru a aduce în atenţia consumatorilor români problema risipei alimentare, InfoCons, împreună cu alte organizaţii din Lituania, Bulgaria, Letonia, Estonia, Croaţia şi Bangladesh, implementează proiectul co-finanţat de Uniunea Europeană „Global learning approach on food waste în non-formal education” (Abordarea globală privind risipa alimentară prin educaţie non-formală), care vizează creşterea gradului de educare şi informare a consumatorilor cu privire la consecințele risipei alimentare.

La sfârşitul proiectului, mai mult de 2 milioane de cetăţeni europeni vor aplica aptitudinile dobândite în cadrul acestui proiect, înţelegând că un comportament de consum mai bine gestionat poate deschide posibilităţi de ajutorare pentru alte categorii de persoane.

Totodată, se fac eforturi și pentru responsabilizarea agen­ților economici. Astfel, de la 1 februarie 2019 va intra în vigoare legea privind diminuarea risipei alimentare care prevede măsuri cum ar fi vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum.