Primăria Timişoara va introduce, începând de luni, transport şcolar pentru elevii de la patru licee situate în zona centrală a oraşului, măsura, implimenetată cu succes la Cluj Napoca, fiind luată pentru a fluidiza traficul în oraș la orele de vârf.

Primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu (PNL), a anunţat, marţi, pe pagina sa de Facebook că, de luni, 14 ianuarie, elevii de la patru  licee, Colegiul Naţional "C.D. Loga", Colegiul Naţional "C. Sylva", Colegiul Tehnic "E. Ungureanu" şi Colegiul Tehnic "I.C. Brătianu" vor beneficia de servicii de transport public speciale, cu minibuze, din cartier la şcoală şi înapoi.

Vor fi patru linii speciale din cartierele Circumvalaţiunii, Calea Lipovei, Calea Şagului şi Soarelui.

Elevii vor fi transportaţi cu minibuzele cumpărate de municipalitate, în urma semnării unui contract cu firma Mercedes la începutul anului 2016. Microbuzele sunt vopsite în alb-violet, au aer condiţionat, rampă pentru persoanele cu dizabilităţi, sunt iluminate în interior cu leduri, podeaua este coborâtă şi au motorizare Euro 6.

 

Plata pensiilor prin Poşta Română se va face luna aceasta până în data de 17 ianuarie, fiind decalată cu două zile, dar întârzierea este justificată, ţinând cont de faptul că 1 şi 2 ianuarie au fost sărbători legale, a declarat la un post de televiziune ministrul muncii şi justiţiei sociale, Marius Budăi.

Începând de luni (ieri, n.r.), cu precizarea că se va lucra sâmbătă, 12 ianuarie, se vor relua plăţile şi vor intra în grafic.

Practic plăţile trebuiau închise în data de 15. Luna aceasta, şi doar luna aceasta, se vor închide în data de 17, cu două zile decalate”, a explicat Budăi.

 

De la 1 ianuarie 2019, bugetarii vor beneficia din nou de o creştere salarială, potrivit Legii salarizării. Cei care nu vor primi bani în plus la salarii sunt medicii şi asistentele, care au primit de la 1 martie 2018 o creştere până la nivelul din 2022.

„De la 1 ianuarie 2019, salariile ar trebui să crească, potrivit Legii salarizării, cu 25% din diferenţa din ceea ce este prevăzut în Legea salarizării pentru anul 2022 şi valoarea din decembrie 2018. Pe de altă parte, conform Ordonanţei de Urgenţă din luna aceasta, toate sporurile vor îngheţa la nivelul din 2017”, a declarat  Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa”.

Potrivit lui Hossu, peste 70-75% din bugetari vor simţi o creştere salarială de la 1 ianuarie 2019.

„Unele categotrii au intrat deja pe grila din 2022, deci nu vor mai primi majorări de la 1 ianuarie. Dar 70-75% vor vedea o creştere de la 1 ianuarie. Este foarte greu de spus care va fi creşterea, pentru că este foarte variabilă, în funcţie de categorie şi de grila la care este încadrat fiecare. Cert este că pentru unii această creştere poate reprezenta câteva sute de lei, pentru unii, câteva zeci de lei, iar pentru alţii nimic”, a mai declarat Hossu.

 

Asociația Newco și Amicii” în parteneriat cu “UN YOUTH ROMANIA“ Reprezentantii ONU pentru tineret in Romania, respectiv filiala din Timisoara, organizează evenimentul caritabil intitulat “Ingerașii din Înalt”, miercuri, 19 decembrie 2018, între orele 19:00 și 21:00.

În cadrul evenimentului, care se va desfășura la Bastionul Maria Theresia, corpul C, va concerta solista Elena Timariu cu ocazia lansării albumului intitulat “Îngerașii din Înalt”. De asemenea, va prezenta un recital la nai Costel Pârnău.

Evenimentul va găzdui și o expoziție caritabilă de artă, ai căror creatori sunt studenții de la Facultatea de Arte din Timișoara, din cadrul Universității de Vest, membrii “Asociației UN Youth Romania Timișoara Branch”, membrii “Asociației Newco și Amicii“, alături de artistul plastic, Daniela Armega.

“Îngerașii din Înalt” este un proiect de incluziune socială care dorește să sprijine 15 suflete cu ocazia Sfintelor Sărbători de Crăciun, respectiv 9 tineri din Centrul de Plasament și 6 persoane cu dizabilități, care muncesc și au dovedit că pot!

O parte din fondurile obținute vor susține Programul “Școala De Șoferi- O Șansă În Plus!“ Program înițiat de “Asociația UN Youth România Timișoara Branch” și dedicat celor 9 tineri premianți din Centrul de Plasament, care vor putea avea astfel șanse sporite în carieră și o integrare mai bună în societate.

De asemenea cu o parte din fondurile obținute vom susține și Programul “Visul Tău“, inițiativă a “Asociației Newco și Amicii “ -Societate de Inserție și Incluziune Socială a Persoanleor cu Dizabilități, program prin care vom îndeplini un mic vis de Crăciun pentru fiecare beneficiar al asociației.

PROGRAM

19:00 - 19:30 Deschiderea Evenimentului și prezentarea Expoziției Caritabile de Artă

19:30 - 20:15 Lansare Album “Îngerașii din Inalt” și concert Elena Timariu

20:15 - 21:00 Interpretare la nai Costel Pârnău

Donație minimă recomandată 20 lei.
Puteți dona și în timpul evenimentului, adoptând una dintre lucrările expuse, o carte Povestea Ursulețului Hoky sau CD-uri Îngerașii din Înalt.

Informații utile
Pentru rezervări:
+40 741 092 001 sau +40 721 670 492
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.


PENTRU DONAȚII:
ASOCIAȚIA NEWCO ȘI AMICII
Unitate pentru Promovarea Persoanelor cu Handicap si Nevoi Speciale
Mosnița-Nouă, str. Carpați nr. 11. jud Timiș, România
C.I.F. RO 30039169
Nr. înregistrare Reg. Special Asociatii 29/21.03.2012

Cod IBAN: RO14WBAN2511000058500933
Valuta: RON
BANCA COMERCIALA INTESA SANPAOLO ROMANIA

Detalii: Donație Proiect Îngerașii Din Înalt

 

Un sfert din copiii din România abandonează şcoala până în clasa a XII-a, iar principalul motiv este că metodele de predare sunt învechite, fără nici o legătură cu noua realitate dominată de tehnologie, iar elevii nu găsesc nici o atracţie în şcoală, arată rezultatele studiului „Barometrul forţei de muncă”, realizat de PwC România.

Ca soluţie, ar trebui ca mediul de afaceri să fie încurajat să ia legătura cu şcolile şi să le ajute, eventual printr-o scădere a taxelor pentru investiţiile pe care le-ar face în învăţământ, spun specialiştii.

Una dintre marile probleme ale învăţământului este faptul că pierdem foarte mulţi copii pe drum. Avem un abandon şcolar până la clasa a XII-a de 25%, iar 40% din cei din clasa a VIII-a nu pot citi şi nu înţeleg un text.

„Din învăţământul tehnic, 30% se angajează în domeniul urmat în şcoală şi 26% din cei de 30 de ani au făcut facultatea. În plus, un număr foarte mic de oameni învaţă de-a lungul vieţii. (...) Maximum 30% din copii se angajează în domeniul în care se pregătesc”, a afirmat Măriuca Talpeş, reprezentant al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), într-o conferinţă de presă în care a prezentat concluziile unui studiu pe tema crizei forţei de muncă.

Potrivit acesteia, cele mai mici investiţii sunt în zona de preşcolari şi şcoala primară, unde România investeşte cel mai puţin, respectiv 0,7% din PIB, faţă de 1,5% media europeană. La învăţământul secundar stăm mai bine, adică se investeşte 1,5% din PIB, faţă de 1,9% media europeană, iar la învăţământul terţiar suntem peste media europeană ca investiţie din PIB.

„De ce pierdem copiii pe drum? Metodele de predare din şcoală, acum, au rămas ca pe vremea noastră sau a bunicilor noştri. Pentru copii, şcoala nu mai este atractivă. Tot ce fac copiii la şcoală nu mai este legat de lumea înconjurătoare, nu învaţă prin proiecte, nu învaţă integrat. Copiii nu se bucură de şcoală. Suntem printre ultimele ţări din lume la ceea ce înseamnă atractivitatea şcolii pentru copii”, a arătat reprezentanta CDR.

Ea a arătat că ar trebui să avem profesori foarte bine selectaţi şi plătiţi de două ori mai bine decât acum.

„Până la clasa a VIII-a pierdem 16% din copii, iar la clasa a VIII-a cel mai grav lucru este că aproape jumătate din ei nu înţeleg un text şi nu rezolvă o problemă simplă de matematică”, a adăugat Talpeş.

În ceea ce priveşte adolescenţii, 7% merg către liceele vocaţionale, precum cele de muzică, balet şi şcoli pedagogice, iar ceilalţi la învăţământul profesional şi tehnic - 49% şi 44% la licee teoretice.

„Deci avem un sistem profesional şi tehnic bogat, 49%, mai mare decât cel teoretic, însă foarte puţini se duc cu adevărat să lucreze în industrie. Ar trebui ca aceste şcoli să fie legate de mediul economic, iar copiii să facă practică în aceste companii. Ar însemna ca toate liceele tehnologice să fie de tip dual, ceea ce ar însemna să păstrăm meseriile foarte legate de tehnologia viitorului şi tot ce înseamnă copil cu atractivitate pentru lucrul manual să se bată pentru aceste licee”, a afirmat ea.

Din orice liceu, copiii ar trebui cu uşurinţă să intre la facultate, însă doar 33% din cei care fac liceul trec şi bacalaureatul. Iar rata de abandon în facultate este de 38%.

„Ar trebui readuse atelierele practice, să reactivăm lucrul manual, dar nu cum era pe vremuri, ci la nivelul actual, precum ateliere de robotică sau de meşteşuguri tradiţionale şi foarte atractive astăzi. Ar trebui ca mediul de afaceri să fie încurajat să ia legătura cu şcolile şi să le ajute, poate printr-o scădere a taxelor pentru toate investiţiile pe care mediul de afaceri le-ar face în şcoli”, a continuat responsabilul CDR.

În industria IT&C sunt 7.000 de studenţi care termină facultatea anual, însă tot există un deficit de 5.000 de angajaţi, a mai spus Talpeş.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României a organizat recent o masă rotundă pentru a discuta rezultatele studiului „Barometrul forţei de muncă”, realizat de PwC România pentru CDR, şi recomandările mediului de afaceri privind posibile măsuri de diminuare a deficitului forţei de muncă din România.

 

Elevii din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar vor intra vineri, după finalizarea cursurilor, în vacanţă pentru o săptămână, urmând a se întoarce la ore luni, 5 noiembrie.

Structura anului şcolar cuprinde semestrul I - 10 septembrie 2018 - 1 februarie 2019 şi semestrul al II-lea - 11 februarie 2019 - 14 iunie 2019.

Vacanţele elevilor din toate ciclurile de învăţământ sunt programate astfel: vacanţa de iarnă - 22 decembrie 2018 - 13 ianuarie 2019, vacanţă intersemestrială - 2 - 10 februarie 2019, vacanţa de primăvară - 20 aprilie - 5 mai 2019 şi vacanţa de vară - 15 iunie - 15 septembrie 2019.

Suplimentar, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar beneficiază de vacanţă în săptămâna 27 octombrie - 4 noiembrie 2018.

Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se încheie în data de 31 mai 2019 iar pentru clasa a VIII-a, în data de 7 iunie 2019.

Programul naţional "Şcoala altfel" are o durată de cinci zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi poate fi derulat în perioada 1 octombrie 2018 - 31 mai 2019, pe baza unei planificări ce rămâne la decizia şcolilor.

În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climatice şi de specificul zonei şi al şcolii, inspectoratele şcolare judeţene pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar. Acestea se pot aproba numai în măsura în care se asigură parcurgerea integrală a programelor şcolare. Recuperarea cursurilor suspendate ca urmare a unor situaţii obiective de urgenţă (intemperii, epidemii, calamităţi naturale) nu se poate realiza în perioada vacanţelor şcolare.

 

La începutul secolului XX, odată cu intensificarea circulației autovehiculelor, s-a impus necesitatea protejării persoanelor cu deficiențe de vedere care se deplasau prin aglomerația urbană.

Astfel, în 1931, contesa franceză Guilly d`Herbemont a instituit bastonul alb ca semn distinctiv al nevăzătorilor. În 1964, președintele S.U.A. a propus data de 15 octombrie ca Zi Mondială a Bastonului Alb, inițiativa fiind recunoscută de UNESCO.

Pentru a marca această zi pe plan local, la sfârșitul acestei săptămâni, în 20 octombrie, Arena Aqua Sport din Timișoara va găzdui un eveniment inedit, menit să îmbunătățească calitatea vieții persoanelor cu deficiențe de vedere.

Organizatorii – Timea Somogyi și prietenii – propun celor pasionați de înot și de fapte bune, să participe la mai multe probe de înot, singuri sau însoțiți, în cadrul unui eveniment numit ÎNOT NOCTURN care se va derula între orele 21-24.

Participanții, printre care mulți copii cu diverse nevoi speciale, vor ajuta la realizarea acestui eveniment. Ei vor avea parte de o mică excursie în lumea nevăzătorilor, în același timp însă celelalte simțuri le vor fi stimulate și încântate cu muzica live oferită de SIBLINGS QUINTET, cu o mică degustare pentru întărirea forțelor înainte de probele de înot și alte surprize.

Probele pe care le vor avea de parcurs participanții sunt inedite, ele fiind create și adaptate special pentru acest eveniment. TRENULEȚUL ÎN FAMILIE, LANȚUL MIRACULOS, ȘTAFETA “10” sunt doar câteva din aventurile care îi așteaptă pe înotători. 

Informații suplimentare pot fi obținute de la   Timea Somogyi, tel. 0743 – 344 036.    

 

Potrivit Biroului de presă al ministerului Educaţiei Naţionale, la toate cele trei cicluri de învăţământ, respectiv licenţă, masterat şi doctorat, sunt circa 500.000 de studenţi înscrişi.

În România sunt 54 de universităţi de stat, dintre care şapte militare.

În majoritatea instituţiilor de învăţământ superior, anul universitar 2018-2019 are 32 de săptămâni de cursuri, şase săptămâni de sesiuni şi patru săptămâni de vacanţă.

La Timişoara, Universitatea de Vest a cumpărat saltele, maşini de spălat şi uscătoare noi pentru cele zece cămine, în timp ce Universitatea Politehnica a investit 300.000 de euro pentru pregătirea noului an de studiu.

Potrivit reprezentanţilor Universităţii de Vest din Timişoara, cu scopul de a le oferi condiţii cât mai bune studenţilor, înainte de începerea cursurilor, toate saltele de pat din cele zece cămine ale instituţiei au fost schimbate. În plus, au fost cumpărate câte cinci maşini de spălat şi cinci uscătoare semiprofesionale pentru fiecare cămin.

De asemenea, pe fiecare etaj din cămine a fost amenajată câte o bucătărie, nou mobilată şi dotată cu plite şi cuptoare electrice. Totodată, în cadrul lucrărilor din această vară, şase săli de lectură au fost mobilate integral, dintre care trei cu mobilier primit din donaţii.

Conform reprezentanţilor Universităţii de Vest din Timişoara, studenţii dintr-un cămin au primit şi paturi noi, iar cei cazaţi în alte şapte cămine vor beneficia de scaune noi. De asemenea, toate spaţiile comune din cămine au fost zugrăvite pe perioada vacanţei, iar în două cămine s-au zugrăvit şi camerele. Totodată, au fost montate uşi noi la toate camerele din două cămine ale universităţii timişorene.

„Noi, la Universitatea de Vest din Timişoara, am înţeles cât de important este să oferim studenţilor un mediu propice învăţării, cât şi desfăşurării activităţilor de zi cu zi. Investiţiile în spaţiile de cazare sunt un proces continuu, însă în această vară am venit cu un plus. Asigurarea unor condiţii optime de cazare este de domeniul normalităţii, nicidecum un moft, astfel că nu ne oprim aici. Intervenim ori de câte ori va fi nevoie”, a declarat rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Pirtea.

Totodată, reprezentanţii Universităţii Politehnica din Timişoara au precizat că, în această vară, au investit aproximativ 300.000 de euro, din venituri proprii, pentru pregătirea noului an universitar. Sumele au fost alocate pentru reparaţii şi igienizări la căminele şi cantinele studenţeşti, precum şi pentru amenajarea unor noi laboratoare.

Astfel, universitatea timişoreană a dotat şi amenajat patru noi laboratoare şi a investit în calculatoare noi, care vor dota alte patru laboratoare din cadrul universităţii. Totodată au fost realizate intervenţii de reparaţii curente şi igienizări la săli de curs, seminar şi spaţiile comune din cadrul facultăţilor.

Reprezentanţii Universităţii Politehnica din Timişoara au mai precizat că, în această vară, au fost făcute lucrări de zugrăvire şi igienizare în cămine, precum şi intervenţii locale la băile şi bucătăriile din unele cămine. De asemenea, au fost realizate lucrările de dezinsecţie şi deratizare în toate spaţiile din complexul studenţesc.

Instituţia dispune de 16 cămine studenţeşti, dintre care două de garsoniere, capacitatea totală de cazare fiind de 6.067 de locuri. Căminele sunt dotate cu mobilier, frigidere, bucătării şi spălătorii complet echipate, precum şi acces la Internet.

 

Copiii din ziua de azi încep să pună bani deoparte mult mai devreme decât o făceau părinţii şi bunicii lor, iar cu primii bani economisiţi tinerii îşi cumpără cu precădere telefoane mobile şi accesorii, arată un studiu privind importanţa educaţiei financiare.

Nici o categorie de vârstă nu pune pe primul loc investiţiile pe termen lung, cum ar fi cele în educaţie, sănătate, pensii, însă merită remarcat că tinerii cu vârste între 16 şi 20 de ani alocă educaţiei sumele cele mai mari, arată coordonatoarea programului Şcoala de Bani.

Potrivit studiului, copiii din ziua de azi încep să economisească devreme, chiar de la vârsta de patru ani, pe când părinţii şi bunicii lor făceau acest lucru abia după 18 ani. Suma pe care o strâng cei mici este, în medie, între 350 şi 800 de lei pe an, cu care îşi cumpără biciclete, aparate foto sau jocuri video, iar cei care investesc cel mai mult în educaţie sunt adolescenţii cu vârste între 16 şi 20 de ani, arată un studiu realizat de o instituţie bancară.

`Studiul nostru arată cât de necesară este educaţia financiară. Nici o categorie de vârstă nu pune pe primul loc investiţiile pe termen lung, cum ar fi cele în educaţie, sănătate, pensii, însă merită remarcat că tinerii cu vârs­te între 16 şi 20 de ani alocă educaţiei sumele cele mai mari. Am sesizat şi o diferenţă în ce priveşte vârsta la care românii încep să pună bani deoparte: copiii şi tinerii de azi o fac la vârste timpurii, chiar de la patru ani, în timp ce copiii de dinainte de ‘89 s-au apucat abia în timpul liceului sau al facultăţii. Noi credem că mai sunt multe de făcut în ceea ce priveşte educaţia financiară a românilor, care trebuie să treacă dincolo de economisire, până la controlarea bugetului personal, stabilirea unor obiective de viaţă realiste şi asumarea unui comportament financiar calculat şi corect. Prin independenţă financiară se poate construi o viaţă mai bună”, spune Nicoleta Deliu, coordonatoarea programului Şcoala de Bani, o campanie de educaţie financiară lansată de BCR.

Potrivit studiului menţionat, primii bani strânşi de copiii între 11 şi 15 ani se duc pe biciclete şi patine cu rotile, apoi pe jucării, telefoane şi accesorii, în ordinea preferinţelor. În acelaşi timp, adolescenţii - cu vârste între 16 şi 20 de ani - preferă să-şi cheltuiască economiile pe telefoane şi accesorii, apoi pe cadouri şi studii.

Tot telefoanele şi accesoriile sunt destinaţii ale banilor economisiţi şi în cazul tinerilor între 21 şi 25 de ani, urmate de biciclete şi vacanţe, intrate pentru prima dată în acest top.

Românii între 26 şi 79 de ani au declarat că şi-au cheltuit primii bani economisiţi pe haine şi încălţăminte. Mobilele şi electrocasnicele intră în preferinţele de achiziţie pentru primii bani economisiţi abia de la 26 de ani şi urcă şi mai mult în topul preferinţelor odată cu vârsta.

Deşi preferinţele diferă de la o generaţie la alta, un top al investiţiilor din primele economii ale românilor de orice vârstă ar arăta astfel: haine şi încălţăminte, biciclete, cadouri, călătorii, investiţii în studii, telefoane şi accesorii, mobilă şi electrocasnice, laptop/calculator, jucării, maşină/şcoală de şoferi.

Şcoala de Bani este o campanie de educaţie financiară din România care a început în august şi se va încheia pe 18 octombrie, în cadrul căreia angajaţi din 100 de sucursale bancare ale BCR oferă cursuri gratuite privind economisirea, gestionarea bugetului personal, investiţiile sau împrumuturile.

În România, nu există un program de studiu sistematic, în şcoli, a noţiunilor care ţin de finanţele personale. Acest lucru face ca ţara noastră să ocupe ultimul loc în UE într-un sondaj Gallup pentru măsurarea nivelului de „alfabetizare” finan­ciară.

Potrivit rezultatelor sondajului, 78% dintre românii chestionaţi au picat testul care le cerea să răspundă corect la cel puţin trei din patru întrebări despre patru concepte financiare de bază: diversificarea riscului, inflaţia, aritmetica şi dobânda compusă.

 

Guvernul a aprobat modificări şi completări la Legea adopţiilor, între noile prevederi regăsindu-se şi cea potrivit căreia durata de valabilitate a atestatului de persoană sau familie aptă să adopte se majorează de la 2 la 5 ani. Indemnizaţiile cresc la 600 de lei pentru copilul adoptat care are între 3 şi 6 ani sau care are un grad de handicap uşor sau mediu, respectiv 900 de lei pentru fiecare copil adoptat care a împlinit 7 ani sau este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav.

Modificările la Legea adopţiilor adoptate în şedinţa de Guvern de joi sunt prevederi care asigură „celeritate în dobândirea şi menţinerea statutului de copil adoptabil, flexibilizarea procedurii de evaluare a adoptatorilor şi a etapei de monitorizare postadopţie şi debirocratizarea şi simplificarea unora dintre proceduri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

El a explicat că noua formă a legii elimină din procedură identificarea rudelor de până la gradul al IV-lea în cazurile în care planul de protecţie a copilului are ca finalitate adopţia, măsura având ca scop simplificarea demersurilor din această etapă a procesului de adopţie.

„De asemenea, documentul majorează durata de valabilitate a atestatului de persoană sau familie aptă să adopte de la 2 la 5 ani”, a declarat Barbu.
El a prezentat şi noile stimulente financiare introduse în lege care să susţină decizia unei familii de a adopta.

Mai exact, indemnizaţia lunară este de 600 de lei pentru fiecare copil adoptat care are între 3 şi 6 ani, ori este încadrat în grad de handicap uşor sau mediu sau face parte dintr-un grup de doi fraţi adoptabili împreună.

De asemenea, indemnizaţia lunară a fost majorată cu 50%, ajungând la 900 de lei, pentru fiecare copil adoptat care a împlinit 7 ani sau este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav, infectat cu HIV sau bolnav SIDA, ori face parte dintr-un grup de cel puţin trei fraţi adoptabili împreună.

Prin noua lege se stabileşte şi că adoptatorul sau familia adoptatoare „beneficiază pentru fiecare copil adoptat de o sumă fixă de 1.500 de lei pe an pentru asigurarea unor servicii de recuperare sau reabilitare medicală, psihologică sau de altă natură”.

În România, legislaţia privind adopţiile este deosebit de greoaie şi descurajează numeroase familii să facă acest pas. De aceea, măsurile adoptate în şedinţa de joi a Guvernului au fost luate pentru a grăbi declararea adopta­bilității copilului, în contextul în care, potrivit studiilor, media de timp pe care un copil o petrece în sistemul de protecție este de 7,5 ani, existând prea mulți pași care întârzie, uneori justificat de complexitatea cazului, dar alteori nejustificat, procesul de adopţie.

Potrivit celor declarate de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor ­Copilului şi Adopţie (ANPDCA), Gabriela Coman, în iulie a.c., la dezbaterea publică privind proiectul de modificare şi completare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, începând din 1999, în România se înregistrează anual, în medie, aproximativ 1.100 adopții naționale, număr ce s-a menținut relativ constant până în 2016. De la ultima modificare substanțială a legii intrată în vigoare în anul 2016, a crescut uşor numărul total de adopții. Astfel, în anul 2017 au fost 1.251 de adopţii, dintre care o cincime au fost copii adoptați ca urmare a introducerii profilului copilului greu adoptabil.

Potrivit datelor centralizate de ANPDCA, în 2017, din cei 1.251 de copii adoptaţi naţional, cei mai mulţi aveau vârsta cuprinsă între 0 şi 6 ani, iar 703 au fost fete. Doar opt copii cu vârsta între 14 şi 17 ani au fost adoptaţi anul trecut.

La 31 decembrie 2017 erau adoptabili (conform unor sentinţe definitive) 3.257 de copii (1.447 fete şi 1.810 băieţi), din care 2.362 incluşi în profilul copiilor greu adoptabili. Cei mai mulţi - 1.705 copii - aveau vârsta cuprinsă între 7 şi 13 ani.

În ceea ce priveşte numărul familiilor adoptatoare atestate pentru adopţie, acesta era de 2.652 pentru adopţie naţională şi 41 pentru adopţia internaţională.

 

Începând cu data de 17.09.2018, în cele 3 puncte operative ale S.C. Colterm SA se distribuie formularele reprezentând cererile și declarațiile pe propria răspundere, pentru acordarea ajutorului de încălzire a locuinței în sistem centralizat, conform OUG nr.70/2011, pentru sezonul rece 2018-2019.

Acestea, însoțite de actele doveditoare pot fi depuse în aceleași puncte operative începând cu data de 01.10.2018.

Pot beneficia de ajutor de încălzire a locuinței în sistem centralizat, familiile care realizează venituri lunare nete pe membru de familie de până la 786 lei,  respectiv persoanele singure care realizează venituri nete lunare până la 1082 lei  și care nu dețin bunurile cuprinse în lista bunurilor care conduc la excluderea ajutorului pentru încălzirea locuinței, anexată prezentului comunicat și prevăzută în Anexa nr. 4 la normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.50/2001, cu modificările și completările ulterioare.

Neîndeplinirea obligației titularului de a menționa corect componența familiei, veniturile membrilor acesteia, precum și bunurile mobile și imobile deținute, așa cum sunt acestea trecute în formularele tip constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 2000 lei.

Lista bunurilor ce conduc la excluderea ajutorului pentru încălzire a locuinței, respectiv ANEXA NR. 4 la normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.50/2001, cu modificările și completările ulterioare.

ACTE NECESARE:

1. Cerere și declarație pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței – formulat tip;
2. Copii după actele de identitate ale membrilor de familie cu domiciliul sau reședința la adresa pentru care se solicită ajutorul (carte de identitate/buletin de identitate/pașaport/carte de identitate provizorie, certificat de naștere pentru copiii minori sub 14 ani,  pentru cetățenii străini sau apatrizi: permis de ședere temporară sau permanentă, document de identitate, permis de ședere pe termen lung,  iar pentru cetățenii UE sau Confed. Elvețiană: certificat înregistrare, carte de rezidență;

3. Acte din care rezultă calitatea titularului cererii față de imobilul pentru care solicită ajutorul;
• proprietar (copie după contractul de vânzare-cumpărare, extras de carte funciară)
• chiriaș (contract de închiriere)
• împuternicit (contract de comodat sau împuternicire de la proprietar/titularul contractului de închiriere);

4. Acte privind veniturile nete lunare realizate de familie în luna anterioară depunerii cererii:
• adeverință privind venitul net (inclusiv valoarea bonurilor de masă, prime, ore suplimentare etc)
• cupoane pensii;
• cupoane indemnizații pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 sau 3 ani;
• cupoane indemnizații cu caracter permanent;
• cupoane alocații pentru minorii dați în plasament familial sau încredințați spre creștere și educare;
• acte doveditoare ale veniturilor din închirieri, dobânzi, dividende sau părți sociale;
• declarație privind alte venituri realizate;
• persoanele care nu realizează venituri vor depune o declarație în acest sens.