Comisia Europeană propune o reformă a politicii agricole care dă mai multă flexibilitate statelor membre în ceea ce priveşte modul în care utilizează alocările lor din finanţare şi le lasă libertatea să conceapă programe adaptate nevoilor fermierilor şi comunităţilor lor rurale. Potrivit propunerilor, plăţile directe către fermieri vor fi reduse începând de la 60.000 de euro şi plafonate pentru plăţi peste 100.000 de euro pe fermă, iar fermele mici şi medii vor primi un sprijin mai mare pe hectar.

Pentru următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021- 2027, Comisia Europeană (CE) a propus, săptămâna trecută, modernizarea şi simplificarea politicii agricole comune (PAC), care gestionează un buget de 365 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al forului comunitar.

Potrivit acestor propuneri, statele membre vor beneficia de mai multă flexibilitate şi responsabilitate în alegerea modului şi a domeniilor în care să investească finanţarea care le revine, în scopul de a îndeplini obiectivele stabilite la nivelul UE pentru un sector agricol inteligent, rezilient, sustenabil şi competitiv, asigurând, totodată, un sprijin echitabil şi mai bine direcţionat pentru venitul fermierilor.

Statele membre vor avea şi posibilitatea de a transfera până la 15% din alocările lor din PAC între plăţile directe şi dezvoltarea rurală şi invers, cu scopul de a se asigura că priorităţile şi măsurile lor pot fi finanţate.

„Aceste propuneri solide vor contribui la competitivitatea sectorului agricol, consolidându-i, în acelaşi timp, sustenabilitatea”, a declarat Jyrki Katainen, vicepreşedinte CE pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate.

Cât priveşte plăţile directe, acestea vor constitui în continuare o parte esenţială a politicii agricole comune, asigurând stabilitate şi previzibilitate pentru fermieri, dar noul PAC va acorda prioritate sprijinirii fermelor mici şi medii, acestea reprezentând majoritatea sectorului agricol al UE, şi ajutorului acordat tinerilor fermieri.

Astfel, plăţile directe către fermieri vor fi reduse începând de la 60.000 de euro şi plafonate pentru plăţi peste 100.000 de euro pe fermă, iar fermele mici şi medii vor primi un sprijin mai mare pe hectar, măsuri care ar putea încuraja divizarea fermelor mari.

Prin urmare, deşi plăţile directe către fermieri vor rămâne cea mai importantă componentă a cheltuielilor UE alocate agriculturii - o cincime din totalul cheltuielilor pentru perioada 2021-2027, cuantumul acestora ar urma să scadă în majoritatea membrelor UE, exceptând statele baltice şi alte ţări din estul Europei, care vor primi mai multe fonduri.

Mai exact, reducerea alocărilor pentru plăţile directe, în perioada 2021-2027, este de peste 30 miliarde de euro faţă de actualul exerciţiu financiar, fermierii urmând să primească sprijin direct în valoare de aproximativ 232 miliarde de euro.

Propunerile privind reducerea plăţilor directe au atras critici din partea statelor membre ale UE care beneficiază cel mai mult de pe urma PAC, relatează Reuters.

Miniştrii agriculturii din Franţa, Spania, Portugalia, Irlanda, Finlanda şi Grecia au luat imediat poziţie, declarând că se opun reducerilor propuse de CE - care trebuie aprobate de toate statele membre ale UE - şi au cerut menţinerea actualului nivel al cheltuielilor.

Reacţia acestor ţări era previzibilă, având în vedere că, în bugetul UE pentru perioada 2021-2027, plăţile directe pentru fermierii francezi vor scădea de la 47,7 miliarde de euro primiţi în 2014-2020 la 44 miliarde de euro; fermierii spanioli, pe locul doi în topul beneficiarilor de bani europeni, vor primi 29,7 miliarde de euro - faţă de 31,7 miliarde în perioada 2014-2020, iar plăţile directe către fermierii italieni vor scădea la 22,1 miliarde de euro, de la 24 miliarde de euro.

 

Alte articole