Fermele piscicole pot accesa fonduri europene prin intermediul mai multor măsuri lansate săptămâna trecută. Ministrul Petre Daea a făcut un apel către fermierii piscicoli să acceseze toate fondurile şi a dat asigurări că va înfiinţa un colectiv pentru redresarea sectorului din care să facă parte şi reprezentanţii patronatelor. Marile probleme ale pisciculturii româneşti sunt lipsa subvenţiilor, poluarea bazinelor şi lipsa compensaţiilor ca urmare a pagubelor produse de unele specii de păsări.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării rurale, prin Direcţia Generală de Pescuit, a lansat apelurile de cereri de finanţare pentru mai multe măsuri de sprijin din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM). Se pot depune cereri de finanţare pentru următoarele măsuri: I.1, I.2, I.6, I.15, I.21 (pescuit marin), I.21 (pescuit ape interioare), I.22, I.23, II.1, II.2, II.3, II.4, II.5.a, II.5.b, II.7, II.9, II.12 și IV.3. Fondurile pot fi cheltuite, de exemplu, pentru diversificarea veniturilor şi pentru dezvoltarea unor noi forme de venit, pentru investiţii în acvacultură, servicii consiliere, valoare adăugată sau pentru ino­vare. Potrivit anunţului, ghidurile aferente măsurilor lansate se regăsesc la adresa: http://ampeste.ro/popam-2014-2020/ghidul-solicitantului-popam/ghidul-solicitantului-aprobat.html.

Odată cu lansarea apelurilor a fost anunţată şi organizarea unei serii de evenimente pentru promovarea măsurilor, prima dintre acestea derulându-se deja la Bucureşti, în data de 20 februarie, cu participarea ministrului agriculturii, Petre Daea. Oficialul a făcut un apel către fermierii piscicoli de a atrage întreaga sumă rezervată României, respectiv 168 de milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM). Ministrul a mai subliniat că „sectorul acvaculturii beneficiază pentru prima dată de subvenţie la motorină, la fel ca în agricultură, dar şi de bani pentru investiţii în reproducţie”.

Sectorul piscicol din România se confruntă cu mai multe probleme, cele mai acute fiind lipsa subvenţiilor, poluarea bazinelor, pagubele produse de anumite specii de păsări şi lipsa compensaţiilor, după cum au reclamat patronatele. „Acest produs, peşte, nu are nici un fel de sprijin. Trăim cu speranţa că dumneavoastră acolo la Bruxelles, în aceste şase luni cât deţinem Preşedinţia Consiliului UE, veţi reuşi să spuneţi (...) că vrem subvenţie. Vrem cei doi piloni, pilonul de investiţii, din care 30% să meargă la măsuri de mediu pentru aceste compensaţii ale păsărilor ihtiofage şi acest pilon I de plăţi directe”, s-a adresat ministrului agriculturii preşedintele Patronatului Peştelui din România, Mariana Munteanu, potrivit Agerpres.

Problema cormoranilor a fost adusă din nou în discuţie de Radu Manolache, administratorul unei amenajări piscicole din Delta Dunării (Lunca, Cherhana Jurilovca), susţinând că din cauza acestor păsări a scăzut numărul fermelor piscicole de la 39 la 5.

O măsură potrivită pentru salvarea acestora este reprezentată, potrivit reprezentanţilor patronatelor, de acordarea unor compensaţii, care ar trebui date „în fiecare an”. Acesta a mai arătat faptul că ghidurile de finanţare pe POPAM ar trebui simplificate, iar în ceea ce priveşte subvenţionarea motorinei, a atras atenţia că majoritatea bărcilor sunt pe benzină.

Potrivit datelor MADR, până la finele lui 2018, plăţile către beneficiari prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) au fost de 31,835 milioane de euro (18,9%), iar sumele solicitate Comisiei Europene, în limita alocării UE, de 26,77 milioane de euro (15,9%). Rambursarea efectivă de la UE este de numai 17,48 milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de doar 10,38% din alocarea europeană de 168,32 milioane de euro venită prin POPAM.

Următoarele evenimente de informare organizate de MADR pe această temă se vor desfăşura pe 26 februarie, la Sâmbăta de Sus - judeţul Braşov; pe 28 februarie, la Iaşi; 5 martie - Oradea; 7 martie - Borşa; 12 martie - Băile Olăneşti; 14 martie 2019 - Tulcea.

 

Alte articole