Angajații din județul Timiș se află pe locul al treile într-un clasament la nivel național care a fost întocmit de Paylab.ro, comparatorul salarial lansat de eJobs.ro, cu o medie a veniturilor de 2.656 de lei pe lună.

Un salariu mediu în Capitală este de 2.723 de lei pe lună, cel mai mare la nivel naţional, cu aproape 36% mai mare decât în Gorj, judeţul cu cel mai mic salariu mediu din România (2.006 lei), potrivit datelor publicate miercuri de Paylab.ro, comparatorul salarial lansat de eJobs. Alături de bucureşteni, clujenii şi timişorenii sunt angajaţii cel mai bine plătiţi din România, potrivit raportului. 

Salariul rămâne, şi în 2018, principalul criteriu în funcţie de care românii îşi aleg cariera, angajatorul şi oraşul în care vor să locuiască şi să lucreze. Media salarială, la nivel naţional, creşte proporţional cu numărul de angajatori existenţi în fiecare oraş, cu industria din care fac parte, dar şi cu amploarea acestora, potrivi raportului.

”Veniturile medii ale angajaţilor din Bucureşti depăşesc cu aproape 100 de lei, lunar, salariul mediu net pe economie, care, la finalul lunii septembrie, ajungea la 2.688 de lei, după cum arată datele Institutului Naţional de Statistică”, potrivit raportului.

Următorii în topul celor mai bine plătiţi angajaţi din România sunt cei din Cluj, care încasează lunar, în medie, 2.664 de lei.

Judeţele mai mici din Vestul şi Centrul ţării vin din urmă cu un plafon salarial similar şi mult apropiat de cel din judeţele mai mari. Astfel, în Alba, media salarială este de 2.591 de lei pe lună, în Harghita 2.539 de lei, iar în Braşov şi Sibiu de 2.513 lei, se mai menționează în comparatorul salarial.

Angajaţii din Vrancea sunt următorii cel mai prost plătiţi din România, cu încasări lunare medii de 2.031 de lei, fiind urmaţi de cei din Mehedinţi şi Buzău – 2.093, respectiv 2.094. În topul judeţelelor cu salarii mici mai intră şi Vasluiul şi Călăraşiul, unde depăşeşte uşor pragul de 2.100 de lei.

La nivel de industrii, cele mai mari salarii sunt oferite în IT şi telecomunicaţii, banking sau asigurări şi fonduri de pensii. La celălalt capăt al topului, se află industrii precum HoReCa, industria textilă sau cea alimentară.