România intră într-o nouă etapă a crizei politice care durează de mai bine de patru luni. După o zi de consultări la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi, 17 septembrie, pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru.
Înaintea desemnării, pe masa negocierilor s-au aflat mai multe nume: Sorin Grindeanu, susținut de PSD, Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR, dar și variantele Alexandru Nazare, Sorin Grindeanu și Victor Ponta, vehiculate în cadrul negocierilor.
Mureșan: „Trebuie să mă gândesc”
Momentul desemnării a avut însă o particularitate neobișnuită. Nicușor Dan a anunțat că îl propune pe Siegfried Mureșan, precizând că a ales persoana care, în calculele sale, are cele mai multe voturi potențiale.
„Nu avem o majoritate conturată. Am ales să propun pentru funcția de prim-ministru persoana care are cele mai multe voturi: Siegfried Mureșan”, a declarat președintele.
Mureșan nu a oferit însă imediat un răspuns ferm și a spus că trebuie să se gândească dacă acceptă mandatul. La scurt timp, europarlamentarul a revenit pe Facebook și a anunțat că acceptă propunerea președintelui.
Situația a atras atenția în condițiile în care PNL și USR anunțaseră încă din 16 septembrie că Siegfried Mureșan este propunerea lor pentru funcția de premier, iar UDMR se alăturase acestei formule.
Problema nu este însă nminalizarea, ci majoritatea
Marea problemă pentru viitorul Guvern este matematica parlamentară.
În configurația actuală, PNL + USR + UDMR + grupul minorităților ar însuma aproximativ 183 de voturi, în timp ce pentru învestirea Guvernului este nevoie de 233 de voturi. Cu alte cuvinte, lui Mureșan îi lipsesc aproximativ 50 de voturi.
Fără voturi suplimentare, cabinetul propus de Mureșan nu ar putea obține majoritatea necesară.
De altfel, liderul UDMR Kelemen Hunor a declarat după consultările de la Cotroceni că nici varianta Grindeanu, nici cea Mureșan nu poate forma singură o majoritate și că, fără PSD, problema matematică rămâne nerezolvată.
Miza anticipatelor
România se află deja după două încercări eșuate de formare a unui nou Guvern. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat anterior pe Eugen Tomac, care și-a depus mandatul, iar ulterior Parlamentul a respins Guvernul propus de Adrian Veștea.
Constituția permite dizolvarea Parlamentului în anumite condiții dacă nu este acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termenul constituțional și au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură. Alegerile anticipate nu se declanșează automat prin simpla respingere a lui Mureșan, însă un nou eșec poate apropia România de acest scenariu.
De altfel, chiar reprezentanții PNL și USR au vorbit public despre anticipate ca soluție în cazul în care Parlamentul nu reușește să genereze o majoritate.
Grindeanu reacționează dur
Sorin Grindeanu, liderul PSD și fost premier, a reacționat după desemnarea lui Mureșan, declarând că a primit vestea „cu surprindere și dezamăgire”.
Grindeanu îl acuză pe Mureșan că, în opinia sa, ar fi făcut la Bruxelles demersuri împotriva intereselor României în privința fondurilor europene și folosește în acest context expresia „trădarea nu poate face niciodată casă bună cu apărarea intereselor naționale”.
Social-democratul critică, de asemenea, menținerea lui Ilie Bolojan în fruntea Guvernului interimar și afirmă că România se confruntă cu o lipsă de peste 30 de miliarde de lei la buget.
Grindeanu a anunțat că a convocat pentru luni, 21 septembrie, Biroul Permanent Național al PSD, unde social-democrații vor analiza propunerea de premier.
Ce urmează?
În acest moment, scenariul este relativ simplu matematic, dar complicat politic:
Siegfried Mureșan are nominalizarea, dar nu are încă majoritatea.
Pentru a ajunge premier cu drepturi depline, el trebuie să-și formeze echipa, să prezinte programul de guvernare și să obțină votul Parlamentului. Mureșan are la dispoziție termenul constituțional (termenul de 10 zile curge din momentul în care decretul este publicat în Monitorul Oficial).
Votul propriu-zis al camerelor reunite (după audierea miniștrilor în comisii) poate avea loc și imediat după expirarea celor 10 zile, în funcție de calendarul stabilit de conducerile Parlamentului pentru formarea Guvernului și solicitarea votului de încredere.
Întrebarea esențială este acum dacă PSD va accepta să ofere voturile care lipsesc sau dacă se va ajunge la un nou blocaj.
În cazul unui nou eșec parlamentar, România s-ar apropia de scenariul alegerilor anticipate. Iar după mai bine de patru luni de criză politică, desemnarea lui Siegfried Mureșan nu înseamnă, deocamdată, că România are un nou Guvern. Înseamnă că începe ultima rundă a negocierilor pentru a-l putea avea.
