Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Administrație

Colaborare. CJ Timiș și cele patru univeristăți de stat – împreună în proiecte pe termen lung

Publicat

pe

Reuniți în cadrul unei întâlniri conduse de președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, rectorii celor patru universități de stat din Timișoara au convenit împreună cu conducerea administrației județene să colaboreze în vederea generării de proiecte majore pentru comunitatea locală.

Președintele Alin Nica a subliniat importanța unității între cele patru universități, cu accent pe colaborarea interdisciplinară. Cu aportul administrației județene, această colaborare poate genera proiecte pe termen lung, care să conteze la nivel european, cu rezultate ale cercetărilor aplicabile în economie, consideră acesta.

În acest sens, președintele Consiliului Județean Timiș și-a manifestat deschiderea ca instituția pe care pe care o reprezintă să parcurgă procedurile legale în mod accelerat și fără rezerve pentru orice proiect de realizarea a unui centru de cercetare comun girat de cele patru universități.

Președintele CJ Timiș, Alin Nica, spune că întâlnirea aceasta este doar un prim pas din strategia instituției de a lega o colaborare strânsă între administrația județeană, mediul academic, cel economic și societatea civilă: „Consider că universitățile pot contribui decisiv în fundamentarea deciziilor Consiliului Județean. Este important a separa scrierea politicilor publice de votul politic. Specialiștii trebuie să ne arate dacă și cum este mai bine să facem un lucru, iar votul politic să reprezinte voința cetățenilor. Sunt convins că vom găsi soluții la toate proiectele pe care le vom gândi împreună. Una dintre problemele ridicate de către domnii rectori s-a referit la barierele birocrației. Mie nu-mi plac funcționarii publici care spun <<nu se poate>>. Astfel, i-am asigurat că la noi, la Consiliul Județean, se poate.”

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, prof. univ. dr. Octavian Marius Crețu, declară că această colaborare are ca scop crearea premiselor unei dezvoltări durabile a județului: „Apreciez invitația președintelui CJ Timiș, d-nul Alin Nica, adresată rectorilor celor patru universități publice din Timișoara la o primă discuție privind perspectivele colaborării interinstituționale a CJ cu Alianța Universitară ATU și fiecare Universitate în parte. Această colaborare își dorește să creeze premisele unei dezvoltări durabile și inteligente a județului nostru, în primul rând prin accesarea împreună de fonduri europene, dar și prin activități de consultanță oferite de către universități în cadrul planului strategic de dezvoltare al județului nostru.

„Acum, când Centenarul Politehnicii prilejuiește aniversarea unui secol de învățământ universitar tehnic la Timișoara, cred că suntem la un moment foarte important al dezvoltării regionale și putem pune bazele unei construcții colaborative solide, cu impact major. Mă bucură deschiderea oferită de Consiliul Județean prin președintele său, domnul Alin Nica, de altfel un absolvent al universității noastre, și cred că dialogul între mediul academic, autoritățile locale și zona de afaceri va rodi în scurt timp. Universitatea Politehnica poate asigura, prin resursa umană de care dispune, cercetarea care să ofere soluții tehnologice inovative pentru dezvoltarea regiunii, așa cum a făcut-o și în primul ei secol de existență”, a delcarat Rectorul Universității Politehnica Timișoara, conf. univ. dr. ing. Florin Drăgan.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, a subliniat: „Alianța Timișoara Universitară și-a propus să fie un driver eficient pentru dezvoltarea Regiunii de Vest și a Timișoarei, iar deschiderea Consiliului Județean Timiș este importantă și necesară pentru urmărirea acestui deziderat. Acum, după luni de zile de pandemie, ne este foarte clar că învățământul, atât cel preminiversitar cât și cel universitar, sunt subfinanțate, sunt de mult prea mult timp nemodernizate, din motive care țin în primul rând de lipsa politicilor publice dedicate domeniului. Alocările publice din bugetul Ministerului Educației și Cercetării pentru universitățile publice din Timișoara sunt net inferioare rezultatelor și importanței internaționale obținute de universitățile de aici. Rolul Consiliului Județean, ca și cel al Primăriei Municipiului Timișoara, va fi unul de importanță majoră în susținerea centrului universitar timișorean, realizabil printr-un parteneriat concret, cu bugete multianuale semnificative. De buna finanțare și creștere a universităților timișorene depinde viitorul nostru comun, astfel că este de apreciat faptul că CJ Timiș și-a exprimat disponibilitatea de fi un partener strategic al mediului universitar timișorean. De acum înainte, avem un drum comun pentru proiectele concrete care ne așteaptă de mult timp, spre valorificarea energiilor creatoare ale universitarilor timișoreni, spre buna utilizare a patrimoniilor, pentru finanțarea evenimentelor de anvergură generate de către UVT și de celelalte trei universități din ATU, dar mai ales spre investițiile publice, atât de necesare, care pot să propulseze centrul universitar din Timișoara într-o ierarhie a celor mai vizibile orașe universitare din Europa Centrală și de Est.”

În cadrul întâlnirii, președintele CJ Timiș, Alin Nica, a declarat, de asemenea, că instituția pe care o conduce va depune eforturi în identificarea acelor obiective de patrimoniu aflate în administrarea județului sau a altor autorități locale, obiective ce pot fi transferate universităților în vederea creșterii capacității de școlarizare și de cercetare. În plus, domnia sa a solicitat și expertiză din partea mediului academic în generarea noilor programe de finanțare a activităților sportive și culturale din județ.

O altă discuție, ce ține de prestigiul județului, în general, și al centrului universitar timișorean, în special, a fost legată de practica persoanelor publice de a-și îmbunătăți CV-urile cu studii superioare care nu au fost parcurse sau nu au fost finalizate cu diplomă. Rectorii celor patru universități împreună cu președintele CJ Timiș condamnă ferm astfel de practici și se delimitează public de asemenea persoane, catalogând acest fapt drept un furt în sine.

Alte sectoare în care universitățile timișorene si-au manifestat disponibilitatea de a contribui cu expertiză țin de elaborarea strategiei de dezvoltare a Timișului, a Planului de Amenajare a Teritoriului Județean sau a strategiei de combatere a ambroziei. În acest sens, s-a stabilit organizarea de întâlniri de lucru periodice sau oricând va fi nevoie.

Administrație

Primăria Timișoara atrage atenția privind respectarea regulilor pe șantiere

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara transmite un mesaj ferm către toți cei implicați în lucrări de construcții și demolări: șantierele bine gestionate încep cu documentații complete și respect față de mediu și comunitate.

Potrivit Regulamentului local privind gestionarea deșeurilor din construcții și demolări (HCL nr. 320/2022, completat cu HCL nr. 104/2025), toți generatorii de deșeuri din construcții au obligația de a depune anual Planul de gestionare a deșeurilor pentru activitățile din anul anterior. Termenul limită este 1 martie.

În 2025, numărul planurilor depuse a crescut față de anul anterior (26 de planuri până în aprilie 2025, față de 17 în 2024).

Primăria și Poliția Locală efectuează în mod constant verificări pe teren. Acțiunile nu vizează doar sancționarea, ci și prevenirea practicilor care afectează sănătatea, mediul și calitatea vieții tuturor timișorenilor.

În 2024, Direcția Generală a Poliției Locale a aplicat 375 sancțiuni (în baza HCL 320/2022 și HCL 333/2022) pentru fapte precum murdărirea carosabilului la ieșirea din șantiere, neamenajarea de rampe pentru spălarea roților, depozitare amestecată a deșeurilor pe amplasamentele de șantier, incendiere deșeuri pe organizările de șantier, predare deșeuri la persoane neautorizate, colectarea de deșeuri fără autorizație și nerespectarea autorizației de mediu.

Valoarea totală a amenzilor aplicate de Poliția Locală în 2024 a fost de 3.670.000 lei. În 2025, până în prezent, au fost aplicate 119 sancțiuni în valoare de 396.500 lei.

Cele mai grave abateri au fost sancționate cu sume considerabile: o amendă de 100.000 lei pentru nerespectarea autorizației de mediu (2024), respectiv 60.000 lei pentru gestionarea defectuoasă a deșeurilor pe șantier (2025).

Pentru persoanele fizice, Primăria a pus la dispoziție, gratuit, patru puncte de colectare prin aport voluntar – ușor de accesat și amplasate strategic în oraș. Acestea oferă o alternativă legală, sigură și responsabilă pentru eliminarea molozului rezultat din lucrări de renovare.

Calea Torontalului nr. 94

Calea Moșniței nr. 2-4

Str. A. Imbroane nr. 70

Str. Ovidiu Cotruș nr. 201

Program: Luni – vineri: 09:00 – 19:00

Sâmbăta: 08:00 – 16:00 (cu excepția Str. Ovidiu Cotruș: L–V 09:00–17:00)

Citeste mai mult

Administrație

Podul Turcului, monument istoric de pe drumul Parța – Petroman, intră în reabilitare

Publicat

pe

CJ Timiș anunță reabilitarea Podului Turcului, o construcție emblematică situată pe drumul județean dintre Parța și Petroman, clasată drept monument istoric.

Datând încă din perioada ocupației otomane, podul reprezintă nu doar o legătură rutieră importantă pentru sudul județului, ci și un reper cultural pentru întreaga zonă. Potrivit autorităților județene, lucrările vor începe în vara acestui an și vor viza atât consolidarea structurii, cât și păstrarea elementelor originale, cu sprijinul experților în patrimoniu.

„Este o intervenție necesară, dar și una delicată. Ne dorim ca acest pod să rămână funcțional și în același timp să-și păstreze farmecul istoric. Este un simbol al zonei și trebuie tratat ca atare”, a transmis un reprezentant al Consiliului Județean Timiș.

Lucrările propuse includ:

– consolidarea structurii de rezistență modernizarea suprafeței de rulare recondiționarea balustradelor și a elementelor arhitecturale originale – – posibila amenajare a unui culoar pietonal pentru siguranță sporită

Finanțarea va fi asigurată din bugetul Consiliului Județean Timiș, iar autoritățile explorează și surse de cofinanțare, inclusiv fonduri europene.

Podul Turcului continuă să fie traversat zilnic de localnici, navetiști și agricultori, dar în curând va oferi nu doar funcționalitate, ci și un exemplu de respect față de trecut.

Podul Turcului este situat între localitățile Parța şi Petroman şi traversează brațul Găvojdia a râului Timiș. Acest pod istoric a fost închis oficial circulației în anul 2022 din cauza degradărilor semnificative ale structurii de rezistență.

Citeste mai mult

Administrație

Bugetul municipiului Timișoara pe anul 2025, aprobat

Publicat

pe

Bugetul orașului propus de primarul Dominic Fritz pentru anul 2025 a fost aprobat astăzi de Consiliul Local, cu o singură abținere. Bugetul are o valoare totală de 2,65 de miliarde de lei, cu o majorare de peste 100 milioane lei față de 2024 – o ajustare realistă, menită să asigure stabilitatea financiară și continuitatea investițiilor.

“Este un buget echilibrat și onest, care reflectă atât dinamica economică pozitivă a Timișoarei, cât și stabilitatea financiară pe care am reușit să o construim. Prioritizăm investițiile în mobilitate, educație și sănătate și canalizăm banii spre îmbunătățirea calității vieții în cartiere. Timișoara are un buget realist, bine fundamentat, cu care valorificăm eficient resursele reale și prioritizăm proiectele cu adevărat relevante pentru comunitate”, spune primarul Dominic Fritz.

Municipalitatea își menține angajamentul de a accelera dezvoltarea orașului, astfel că secțiunea de dezvoltare are prevăzută suma de 1,35 miliarde lei, din care 35% reprezintă fonduri pentru infrastructura de mobilitate.

Printre altele, pentru a stimula dezvoltarea unor zone și a atrage investiții private, Primăria Timișoara va continua și va demara investiții precum: construcție pasaj Solventul, construcție podul Solventul, refacere pasajul Slavici Polonă, reconstrucție Pasarela Îndrăgostiților, reconstrucție podul Iuliu Maniu.

Totodată, pentru a continua procesul de eficientizare a transportului public, secțiunea dezvoltare include achiziția a 33 de troleibuze noi și a 30 de autobuze electrice. Alte investiții incluse în programul de dezvoltare sunt: retehnologizarea magistralei care pleacă de la CET Sud și care distribuie agent termic în tot orașul, stadionul Arena Eroii Timișoarei, reabilitarea termică a Școlii Gimnaziale 1, clădirii de gimnazială a Liceului J.L Calderon, a Liceului Ana Aslan, a Colegiului Tehnic Henri Coandă, a Liceului Alimentar, amenajarea Traseului Revoluției, Regenerarea Urbană a zonei Traian, dotarea noilor spitale de ORL și Balneologie.

Secțiunea de funcționare pentru 2025 are alocată suma de 1,3 miliarde de lei și acoperă finanțarea serviciilor publice esențiale, precum transportul și iluminatul public, termoficarea, curățenia, întreținerea spațiilor verzi, ordinea publică, asistența socială, cultura și sportul.

În programul de reparații străzi și trotuare, în valoare de 90 de milioane de lei, sunt incluse amenajări de parcări pe locul fostelor garaje, lucrări de modernizare a zonei Gara de Nord, precum și reparații pe artere majore – Rebreanu, Ana Ipătescu sau Alexandrescu. De asemenea, bugetul pentru întreținerea și reparațiile din școli și grădinițe crește cu 35%, ajungând la 85 de milioane de lei.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite