Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Social

Ruga în Banat. Tradițiile cele mai frumoase din țară

Publicat

pe

Ruga (negeia) este sărbătoarea întregii comunități rurale sau chiar urbane, având în vedere că în ultimii ani se organizează și în orașele bănățene: Timișoara, Lugoj, Buzias, etc).

Aceasta sărbătoare corespunde, pentru fiecare comunitate rurală în parte, datei sfințirii bisericii locale. În alte zone etno-geografice sărbătoarea bisericii se numește „hram”. Dar niciunde în țară ea nu este sărbătorita cu fastul și amploarea din Banat.

Fiind o sarbatoare a bisericii, ruga e si un prilej de a se da donatii catre aceasta. Astfel, cate unul dintre cei mai marcanti membri ai comunitatii este desemnat, in fiecare an, “nasul rugii”. “Nasul” este desemnat ori de consiliul parohial, ori se ofera voluntar. Acesta rugii, in ziua respectiva, ofera bisericii o donatie in bani sau obiecte de cult. La slujba religioasa din acea zi  aduce un colac frumos, de sarbatoare. Donatia nasului se consemneaza in registrele bisericii.

Organizarea petrecerii rugii (negeii), cade in sarcina “caparasilor”. Acestia sunt de obicei tinerii satului care aduna bani de la fiecare casa (ori se hotaraste o suma fixa, ori da fiecare dupa posibilitati-dar cum banateanul e om “falos” nu prea se lasa unii mai prejos decat altii). Din acesti bani e tocmesc muzicantii ce urmeaza sa cante la ruga satului.
Atunci cand se incheie contractul cu acesti muzicanti (mai demult era vorba despre un contract strict verbal), tinerii organizatori le dau acestora un avans, numit la noi “capara”- iata, deci, ca s-a explicat si provenienta termenului “caparas”. Uneori “nasul” rugii doreste sa contribuie intr-o masura mai mare la banii pentru muzica, si chiar exista cazuri cand acest “nas” achita toata suma, atunci nemaistrangandu-se bani din casa in casa.

Petrecerea propriu-zisa are structura diferita de la localitate la localitate. Astfel, in unele localitati canta muzica dupa masa o repriza de 4-5 ore care este “jocul”, urmeaza o pauza pentru cina, iar de la 12 noaptea si pana dimineata urmeaza “balul”. A doua zi se canta de dupa-amiaza si pana seara un alt “joc”, nemaitinandu-se balul. In alte locuri se tine ruga in ambele zile cu bal, in altele numai cu joc. Fiecare comunitate isi are traditiile proprii legate de desfasurarea rugii.

Un alt moment deosebit al rugii este “jocul de pomana”. Familiile celor care au decedat in anul ce a trecut intre ruga precedenta si pana la momentul respectiv vin la locul de desfasurare la pretrecerii (de obicei un platou larg, fie la biserica, fie la scoala, fie la caminul cultural, ca sa incapa toti particcipantii) cu cosuri pline cu colaci si prosoape legate cu lumanare, bautura, colive etc. Familia decedatului plateste muzica sa cante in amintirea celui disparut. Inainte de inceperea jocului se anunta :”Jocul ce urmeaza sa fie de pomana lui “X”, Dumnezeu sa-l ogineasca”. Familia sta in mijloc, cu cosurile, si impart pomana tuturor celor care joaca. se aprind lumanarile, iar dupa primul dans specific (care iarasi e diferit, de la zona la zona, dar in cele mai multe cazuri e “braul”, toti dansatorii se opresc, isi pastreaza pozitia din dans, si, cu lumanarile aprinse, asculta o doina de pomana in memoria celui disparut. Dupa doina, jocul continua in succesiunea fireasca, specifica zonei.

Daca ruga este la data unui “sfant” (Ion, Dumitru etc), cei care poarta acest nume dau de baut celorlalti participanti si fiecare dintre cei cu numele respectiv “poarta jocul inaince”.

Fiecare membru al comunitatii se pregateste acasa la el cu tot ce e mai bun pentru ruga si fala este de a avea cat mai multi musafiri adica “gosci” din alte parti. Fiecare casa se zugraveste, geamurile, portile, se vopsesc etc. in vederea rugii. Totul trebuie sa fie “tzock um pock” – asa zice banateanul, adica impecabil.

Program rugi în luna iulie:

Deta
Deta (26 iulie – de Sf. Ana)

Gataia
Şemlacu Mic (6 august – Schimbarea la față a Domnului);

Cenei
Ruga ortodoxă sârbă: Cenei (26-27 iulie);

Giera
Ruga maghiarilor: Grănicerii (29 iulie – ultima duminică din iulie);

Giulvaz
Ivanda (26 iulie)

Jamu Mare
Lăţunaş (27 iulie);

Social

Persoanele vulnerabile pot beneficia de ajutor în perioada caniculară. Cui trebuie să se adreseze

Publicat

pe

Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara se pune în ajutorul persoanelor vulnerabile, în perioada verii.

Astfel, în zilele caniculare din lunile iulie – august, specialiștii Serviciului Reziliență și Mobilizare Comunitară din cadrul DAS, împreună cu organizații partenere și voluntari, vor oferi sprijin acolo unde este nevoie.

Echipe mixte se vor deplasa la domiciliul persoanelor care solicită asistență, la 𝐧𝐮𝐦𝐚̆𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐭𝐞𝐥𝐞𝐟𝐨𝐧 𝟎𝟑𝟓𝟔.𝟗𝟖𝟏.

Printr-un simplu apel telefonic, veți primi informațiile necesare, urmând ca datele personale și situația fiecărui solicitant să fie înregistrate, pentru a stabili tipul de intervenție de care este nevoie.

Cine poate beneficia de ajutor?

Vârstnici fără aparținători

Persoane cu dizabilități, fără aparținători sau cu aparținători persoane vârstnice

Femei însărcinate care nu au sprijinul partenerului sau al familiei

Ce se face pentru cei lipsiți de ajutor?

Cumpărături de alimente

Achitarea facturilor la utilități

Deplasarea la medicul de familie pentru rețetă lunară

Cumpărarea de medicamente

Citeste mai mult

Social

„Ziua Învățătorului” a fost celebrată la Timișoara în cadrul primei (NE)conferințe organizate de Asociația „Inițiativă în Educație”

Publicat

pe

„Ziua Învățătorului” a fost celebrată la Timișoara de peste 130 de cadre didactice și membri ai diferitelor organizații și instituții educaționale și culturale în cadrul evenimentului educațional județean „(NE)conferința FORMA inEDU”, desfășurat la INCUBOXX Timișoara în data de 5 iunie 2024.

„Ne bucurăm că vom încheia anul școlar 2023-2024 cu un eveniment special pregătit pentru cadrele didactice din județul Timiș. Este un mod de a celebra eforturile noastre depuse pe tot parcursul anului pentru a încuraja colaborarea între cadrele didactice și instituțiile culturale reprezentative, pentru a susține comunitatea și a promova un sistem de învățământ ancorat la spații culturale locale și la demersuri de integrare a practicilor culturale în școli. Conceptul de Neconferință este inedit, dar aduce în prim plan interacțiunea între participanți și transformarea lor în actori activi ai procesului de învățare.” a declarat Andrada Mazilu, coordonator al proiectului.

Evenimentul a fost structurat în 3 părți, pornind de la cele 3 cuvinte cheie din principiile organizației inEDU: INformație, INteracțiune și INspirație și a cuprins prezentări, activități interactive, spații de networking, precum și un moment de celebrare.

După deschiderea evenimentului de către autoritățile locale: Primăria Municipiului Timișoara, Casa Corpului Didactic și președintele asociației inEDU, a urmat o prezentare susținută de Sorin Hagiu, directorul Școlii Gimnaziale Giarmata, câștigător al distincției „Directorul anului 2024” în cadrul proiectului Merito. Acesta a împărtașit cu profesorii prezenți despre parcursul său educațional, implicarea în comunitatea locală și proiectele pe care le desfășoară în calitatea de director al școlii.

A doua parte a fost caracterizată de momente de inedite de interacțiune și networking. Participanții au avut ocazia de a comunica cu organizațiile prezente (Yuhuu Land, Asociația Colț de Banat, Bibliocicleta Lugoj, Asociația Action for People, Asociația PRAEDU, Asociația Sfera Timișoarei, Asociația Romanian Science Festival, Totul prin joc, TimeTex, Asociația Strada Veselă, Asociația Seeds of Kenosis) și au putut opta pentru 5 centre open space.

„Provocarea inEDU”, asemănătoare cu un joc bingo în care participanții aveau diverse sarcini de îndeplinit, a adus multă voie bună, dar a și trezit interesul și curiozitatea participanților față de proiectele prezentate. Fiind o activitate dinamică și antrenantă, a oferit ocazia celor prezenți de a se cunoaște și colabora pentru rezolvarea diferitelor sarcini.

Cele 5 centre de interes au atras profesorii la discuții și i-au motivate să aleagă diferite practici în activitățile educative:

„De-a arhitectura – Învățare prin proiect” cu arh. Brîndușa Havasi;

„Lupta cu inegalitățile socio-educaționale din mediile vulnerabile” cu Vlad Gogelescu, Teach for Romania;

„Educație pentru patrimoniu. Clădiri și povești” cu Adriana Bălaj și Diana Stein, inEDU;

„Podcastul în educație. Cum citim copiilor? ” cu Alina Iga, Cufărul cu povești;

„Start în aventura cunoașterii universului” cu Bianca Boroș, Casa Corpului Didactic Timiș;

„Semn că citești. Confecționarea unui semn de carte în tehnica Waldorf” cu Liuba Serariu;

În ultima parte, au fost celebrați și premiați 3 oameni foarte implicați în comunitatea educațională: Ramona Jakoby, fondator „Colț de Banat”, Veszele Gianina, director la Liceul Tehnologic „Petre Mitroi” Biled și Matieș Margareta, director la Școala Gimnazială „Maria Brindea” din Pesac. Aceștia au primit distincția „Sursă de inspirație” oferită de Asociația „Inițiativă în Educație”.

Conferința s-a încheiat cu zâmbete, îmbrățișări și fotografii la final, oferind profesorilor motivație pentru a-și continua misiunea în educație, dar și numeroase exemple de bune practici, resurse educaționale și conectarea cu principalele organizații reprezentative pentru comunitate.

Eventimentul a fost organizat de Asociația „Inițiativă în Educație”, în parteneriat cu Primăria Municipiului Timișoara, Administrația pentru Sănătate și Educație a Municipiului Timișoara, Serviciul Public de Administrare a „C.E.R.C”, Inspectoratul Școlar Județean Timiș și Casa Corpului Didactic.

Proiectul „FORMA inEDU” urmărește valorificarea resurselor culturale și integrarea artei în mediul școlar prin crearea de contexte educaționale care formează și consolidează competențele pedagogice și interculturale ale cadrelor didactice și dezvoltă parteneriate și rețele culturale la nivel local și regional în perioada februarie – iunie 2024 în Timișoara.

Proiectul face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Power Station+ | Școli creative, derulat de Centrul de Proiecte Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul de la Ministerul Culturii.

Asociația Inițiativă în Educație susține si contribuie la îmbunătățirea mediului educațional și cultural prin crearea de contexte de învățare și dezvoltare pentru elevi, profesori și părinți din județul Timiș.

Citeste mai mult

Social

SAPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce trebuie să faci pentru sporul casei

Publicat

pe

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei creștine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.

LUNEA LUMINATĂ. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Sursa: RTV.net

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite