Ne găsiți și pe:

Social

Ruga în Banat. Tradițiile cele mai frumoase din țară

Publicat

pe

Ruga (negeia) este sărbătoarea întregii comunități rurale sau chiar urbane, având în vedere că în ultimii ani se organizează și în orașele bănățene: Timișoara, Lugoj, Buzias, etc).

Aceasta sărbătoare corespunde, pentru fiecare comunitate rurală în parte, datei sfințirii bisericii locale. În alte zone etno-geografice sărbătoarea bisericii se numește „hram”. Dar niciunde în țară ea nu este sărbătorita cu fastul și amploarea din Banat.

Fiind o sarbatoare a bisericii, ruga e si un prilej de a se da donatii catre aceasta. Astfel, cate unul dintre cei mai marcanti membri ai comunitatii este desemnat, in fiecare an, “nasul rugii”. “Nasul” este desemnat ori de consiliul parohial, ori se ofera voluntar. Acesta rugii, in ziua respectiva, ofera bisericii o donatie in bani sau obiecte de cult. La slujba religioasa din acea zi  aduce un colac frumos, de sarbatoare. Donatia nasului se consemneaza in registrele bisericii.

Organizarea petrecerii rugii (negeii), cade in sarcina “caparasilor”. Acestia sunt de obicei tinerii satului care aduna bani de la fiecare casa (ori se hotaraste o suma fixa, ori da fiecare dupa posibilitati-dar cum banateanul e om “falos” nu prea se lasa unii mai prejos decat altii). Din acesti bani e tocmesc muzicantii ce urmeaza sa cante la ruga satului.
Atunci cand se incheie contractul cu acesti muzicanti (mai demult era vorba despre un contract strict verbal), tinerii organizatori le dau acestora un avans, numit la noi “capara”- iata, deci, ca s-a explicat si provenienta termenului “caparas”. Uneori “nasul” rugii doreste sa contribuie intr-o masura mai mare la banii pentru muzica, si chiar exista cazuri cand acest “nas” achita toata suma, atunci nemaistrangandu-se bani din casa in casa.

Petrecerea propriu-zisa are structura diferita de la localitate la localitate. Astfel, in unele localitati canta muzica dupa masa o repriza de 4-5 ore care este “jocul”, urmeaza o pauza pentru cina, iar de la 12 noaptea si pana dimineata urmeaza “balul”. A doua zi se canta de dupa-amiaza si pana seara un alt “joc”, nemaitinandu-se balul. In alte locuri se tine ruga in ambele zile cu bal, in altele numai cu joc. Fiecare comunitate isi are traditiile proprii legate de desfasurarea rugii.

Un alt moment deosebit al rugii este “jocul de pomana”. Familiile celor care au decedat in anul ce a trecut intre ruga precedenta si pana la momentul respectiv vin la locul de desfasurare la pretrecerii (de obicei un platou larg, fie la biserica, fie la scoala, fie la caminul cultural, ca sa incapa toti particcipantii) cu cosuri pline cu colaci si prosoape legate cu lumanare, bautura, colive etc. Familia decedatului plateste muzica sa cante in amintirea celui disparut. Inainte de inceperea jocului se anunta :”Jocul ce urmeaza sa fie de pomana lui “X”, Dumnezeu sa-l ogineasca”. Familia sta in mijloc, cu cosurile, si impart pomana tuturor celor care joaca. se aprind lumanarile, iar dupa primul dans specific (care iarasi e diferit, de la zona la zona, dar in cele mai multe cazuri e “braul”, toti dansatorii se opresc, isi pastreaza pozitia din dans, si, cu lumanarile aprinse, asculta o doina de pomana in memoria celui disparut. Dupa doina, jocul continua in succesiunea fireasca, specifica zonei.

Daca ruga este la data unui “sfant” (Ion, Dumitru etc), cei care poarta acest nume dau de baut celorlalti participanti si fiecare dintre cei cu numele respectiv “poarta jocul inaince”.

Fiecare membru al comunitatii se pregateste acasa la el cu tot ce e mai bun pentru ruga si fala este de a avea cat mai multi musafiri adica “gosci” din alte parti. Fiecare casa se zugraveste, geamurile, portile, se vopsesc etc. in vederea rugii. Totul trebuie sa fie “tzock um pock” – asa zice banateanul, adica impecabil.

Program rugi în luna iulie:

Deta
Deta (26 iulie – de Sf. Ana)

Gataia
Şemlacu Mic (6 august – Schimbarea la față a Domnului);

Cenei
Ruga ortodoxă sârbă: Cenei (26-27 iulie);

Giera
Ruga maghiarilor: Grănicerii (29 iulie – ultima duminică din iulie);

Giulvaz
Ivanda (26 iulie)

Jamu Mare
Lăţunaş (27 iulie);

Social

Elevii din clasele V-XII, la școala după vacanța de iarnă

Publicat

pe

Elevii de gimnaziu şi liceu, precum şi cei din învăţământul profesional şi postliceal se întorc luni la cursuri după vacanţa de iarnă.

Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei, grupele/clasele din învăţământul preşcolar şi primar vor avea vacanţă până pe 9 ianuarie 2022.

Semestrul I se va încheia pe 14 ianuarie, iar semestrul al doilea va începe pe 17 ianuarie.

Următoarea vacanţă – cea de primăvară (Paşte) – va fi de vineri, 15 aprilie 2022 – până duminică, 1 mai 2022.

Citeste mai mult

Social

Cresc salariile minime, pensiile și alocațiile pentru copii. Se scumpesc electricitatea și carburanții

Publicat

pe

Anul 2022 va aduce românilor o creştere a salariului minim, a punctului de pensie şi a alocaţiilor pentru copii, însă electricitatea în regim de serviciu universal şi carburanții se scumpesc începând cu 1 ianuarie 2022.

Astfel, salariul minim în 2022 va fi 2.550 lei brut, reprezentând o creştere de 10,8% comparativ cu cel din 2021. Punctul de pensie va creşte cu 10%, la 1.586 lei, iar indemnizaţia socială minimă se majorează la 1.000 lei.

De asemenea, se majorează la 243 de lei alocaţia de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar şi pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învăţământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Tot începând cu 1 ianuarie 2022, creşte la 600 de lei şi alocaţia pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Nivelul accizelor va creşte uşor anul viitor, fiind indexat cu inflaţia, pentru aproape toate categoriile de produse, singura excepţie fiind ţigaretele, unde nivelul accizelor rămâne la 563,97 lei pentru 1.000 de bucăţi.

Prin urmare, potrivit cifrelor publicate de Ministerul Finanţelor, la benzina cu plumb accizele urcă la 2.226,24 lei/1.000 litri, de la 2.149,09 lei/1.000 litri în acest an, la benzina fără plumb la 1.892,72 lei/1.000 litri, de la 1.827,13 lei în prezent, iar la motorină accizele aplicabile anul viitor vor fi de 1.734,66 lei/1.000 de litri faţă de 1.674,55 lei/1.000 litri în acest an. Acest lucru va duce la o creştere de circa 7 bani pe litru a preţului carburanţilor la pompă.

Acciza la bere creşte la 3,77 lei/hl/1 grad Plato, de la 3,64 lei, în timp ce la berea produsă de producătorii independenţi a căror producţie anuală nu depăşeşte 200.000 hl taxa a fost stabilită la 2,08 lei, în creştere de la 2,01 lei. La vinuri spumoase, acciza va fi de 54,14 lei pe hl de produs, faţă de 52,26 lei, iar la alcoolul etilic produs de micile distilerii – 1.889,44 lei, de la 1.823,96 lei.

În ceea ce priveşte gazul natural utilizat drept combustibil pentru motor, acciza va creşte la 14,08 lei/GJ, de la 13,59 lei, la electricitate utilizată în scop comercial noile accize aplicabile de anul viitor vor fi de 2,71 lei//MWh faţă de 2,61 lei în prezent, iar la electricitate utilizată în scop necomercial de 5,42 lei/MWh, faţă de 5,23 lei/MWh.

De asemenea, scumpiri vor fi şi pentru electricitatea consumată în regim de serviciu universal, adică pentru cei aproximativ 3,7 milioane de consumatori care nu au încheiat încă un contract pe piaţa liberă. Potrivit deciziilor ANRE, tarifele cresc cu 50-90%, în funcţie de furnizor. Utilizatorii nu vor plăti efectiv aceste preţuri în perioada iernii, întrucât facturile sunt plafonate şi compensate din bugetul de stat până la 31 martie 2022. Aceste tarife sunt valabile până la mijlocul anului viitor şi nu există deocamdată vreo decizie privind eventuala prelungire a măsurilor de sprijin.

În schimb, tarifele la telefonie fixă şi mobilă vor scădea cu 22% de la 1 ianuarie 2022, ca urmare a unui regulament al Comisiei Europene. Astfel, operatorii de telefonie mobilă care activează pe piaţa din România vor practica un tarif de 0,55 eurocenţi/minut pentru terminarea apelurilor mobile în propriile reţele, iar operatorii de telefonie fixă un tarif de 0,07 eurocenţi/minut pentru terminarea apelurilor fixe în propriile reţele.

De la 1 ianuarie se introduce plata CASS de către pensionarii cu pensii mai mari de 4.000 de lei; TVA pentru energie termică a fost redusă cu 5% până la 31 martie; TVA a fost stabilită la 5% pentru locuinţele mai ieftine de 140.000 de euro.

Tot începând cu 1 ianuarie, se vor acorda din nou vouchere de vacanţă, în valoare de 1.450 de lei. Tichetele cadou vor putea fi acordate de angajatori doar propriilor salariaţi, nu şi altor persoane fizice, ca până acum. Valoarea cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele-cadou, care pot fi acordate de angajatori de la 1 ianuarie se majorează de la 150 de lei la 300 lei.

De asemenea, de la 1 ianuarie 2022 începe perioada de aplicare a salariului minim de 24 de luni.

Programul IMM Invest şi subprogramul Agro IMM Invest au fost prelungite şi vor beneficia în 2022 de un plafon de zece miliarde de lei.

Citeste mai mult

Social

ÎNDEMN. IPS Ioan, mitropolitul Banatului cere preoților să facă o evidență a familiilor sărace

Publicat

pe

Mitropolitul Ioan al Banatului a îndeamnat preoții din Banat ca în timpul vizitelor pastorale prilejuite de Nașterea Domnului și de Bobotează să întocmească o evidență a familiilor cu situații precare și a copiilor care au părinții plecați la muncă în străinătate. Desigur că, după evidențierea acestor cazuri, preoții vor trebui să se implice în ajutoarea lor.

Redăm integral mesajul IPS Ioan:

Cu ajutorul bunului Dumnezeu am ajuns la praznicul Nașterii Domnului, urmând să prăznuim cu bucurie duhovnicească, și sărbătorile care deschid noul an: Tăierea Împrejur cea după trup a Domnului și Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Botezul Domnului sau Boboteaza și sărbătoarea cinstirii Sfântului Proroc, Înaintemergător și Botezător Ioan.

Aceste binecuvântate praznice creștine sunt legate tainic între ele fiindcă ne pun în față momente sfinte din istoria mântuirii neamului omenesc privitoare la întruparea Fiului lui Dumnezeu, venirea Lui în lume, smerirea Lui și dragostea Lui față de oameni.

După datina străbună, în preajma acestor praznice, preoții efectuează vizite pastorale la casele credincioșilor, ducându-le vestea Nașterii Domnului și sfințindu-le casele cu Agheasma Mare de la Bobotează. Împlinind această creștinească rânduială, slujitorii sfintelor altare au posibilitatea de intra în legătură directă cu credincioșii, de a le cunoaște modul de viață, nevoile și necazurile care îi apasă. Prin urmare, îndemnăm pe toții preoții din cuprinsul eparhiei, să întocmească o evidență cu familiile sărace, familiile cu mulți copii aflate în lipsuri materiale, cu credincioșii în vârstă, bolnavi și singuri, și cu alte cazuri sociale grele, pentru a-i putea ajuta cu îmbrăcăminte, alimente, medicamente și lemne de foc.

Atenție specială se cuvine și față sutele de copii care au fost trimiși în țară, de părinții lor care lucrează în străinătate, și au fost înscriși în școlile românești, fiind lăsați în grija bunicilor sau a altor rude. Îndemnăm preoții să identifice aceste cazuri și să sprijine integrarea lor în școli și în comunitatea parohială, în viața liturgică și filantropică a Bisericii, pentru ca și în sufletul lor să se sălășluiască bucuria, pacea și lumina Betleemului.

Prin aceste acțiuni de întrajutorare creștină și fapte de milostenie urmăm și noi pilda Mântuitorului nostru Iisus Hristos, arătându-ne credința și dragostea față de semeni într-un mod concret, aducând în viețile și sufletele celor necăjiți și întristați, o rază de speranță, de credință și de mângâiere.

† IOAN, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului

sursa foto: basilica.ro

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite