Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Social

Ruga în Banat. Tradițiile cele mai frumoase din țară

Publicat

pe

Ruga (negeia) este sărbătoarea întregii comunități rurale sau chiar urbane, având în vedere că în ultimii ani se organizează și în orașele bănățene: Timișoara, Lugoj, Buzias, etc).

Aceasta sărbătoare corespunde, pentru fiecare comunitate rurală în parte, datei sfințirii bisericii locale. În alte zone etno-geografice sărbătoarea bisericii se numește „hram”. Dar niciunde în țară ea nu este sărbătorita cu fastul și amploarea din Banat.

Fiind o sarbatoare a bisericii, ruga e si un prilej de a se da donatii catre aceasta. Astfel, cate unul dintre cei mai marcanti membri ai comunitatii este desemnat, in fiecare an, “nasul rugii”. “Nasul” este desemnat ori de consiliul parohial, ori se ofera voluntar. Acesta rugii, in ziua respectiva, ofera bisericii o donatie in bani sau obiecte de cult. La slujba religioasa din acea zi  aduce un colac frumos, de sarbatoare. Donatia nasului se consemneaza in registrele bisericii.

Organizarea petrecerii rugii (negeii), cade in sarcina “caparasilor”. Acestia sunt de obicei tinerii satului care aduna bani de la fiecare casa (ori se hotaraste o suma fixa, ori da fiecare dupa posibilitati-dar cum banateanul e om “falos” nu prea se lasa unii mai prejos decat altii). Din acesti bani e tocmesc muzicantii ce urmeaza sa cante la ruga satului.
Atunci cand se incheie contractul cu acesti muzicanti (mai demult era vorba despre un contract strict verbal), tinerii organizatori le dau acestora un avans, numit la noi “capara”- iata, deci, ca s-a explicat si provenienta termenului “caparas”. Uneori “nasul” rugii doreste sa contribuie intr-o masura mai mare la banii pentru muzica, si chiar exista cazuri cand acest “nas” achita toata suma, atunci nemaistrangandu-se bani din casa in casa.

Petrecerea propriu-zisa are structura diferita de la localitate la localitate. Astfel, in unele localitati canta muzica dupa masa o repriza de 4-5 ore care este “jocul”, urmeaza o pauza pentru cina, iar de la 12 noaptea si pana dimineata urmeaza “balul”. A doua zi se canta de dupa-amiaza si pana seara un alt “joc”, nemaitinandu-se balul. In alte locuri se tine ruga in ambele zile cu bal, in altele numai cu joc. Fiecare comunitate isi are traditiile proprii legate de desfasurarea rugii.

Un alt moment deosebit al rugii este “jocul de pomana”. Familiile celor care au decedat in anul ce a trecut intre ruga precedenta si pana la momentul respectiv vin la locul de desfasurare la pretrecerii (de obicei un platou larg, fie la biserica, fie la scoala, fie la caminul cultural, ca sa incapa toti particcipantii) cu cosuri pline cu colaci si prosoape legate cu lumanare, bautura, colive etc. Familia decedatului plateste muzica sa cante in amintirea celui disparut. Inainte de inceperea jocului se anunta :”Jocul ce urmeaza sa fie de pomana lui “X”, Dumnezeu sa-l ogineasca”. Familia sta in mijloc, cu cosurile, si impart pomana tuturor celor care joaca. se aprind lumanarile, iar dupa primul dans specific (care iarasi e diferit, de la zona la zona, dar in cele mai multe cazuri e “braul”, toti dansatorii se opresc, isi pastreaza pozitia din dans, si, cu lumanarile aprinse, asculta o doina de pomana in memoria celui disparut. Dupa doina, jocul continua in succesiunea fireasca, specifica zonei.

Daca ruga este la data unui “sfant” (Ion, Dumitru etc), cei care poarta acest nume dau de baut celorlalti participanti si fiecare dintre cei cu numele respectiv “poarta jocul inaince”.

Fiecare membru al comunitatii se pregateste acasa la el cu tot ce e mai bun pentru ruga si fala este de a avea cat mai multi musafiri adica “gosci” din alte parti. Fiecare casa se zugraveste, geamurile, portile, se vopsesc etc. in vederea rugii. Totul trebuie sa fie “tzock um pock” – asa zice banateanul, adica impecabil.

Program rugi în luna iulie:

Deta
Deta (26 iulie – de Sf. Ana)

Gataia
Şemlacu Mic (6 august – Schimbarea la față a Domnului);

Cenei
Ruga ortodoxă sârbă: Cenei (26-27 iulie);

Giera
Ruga maghiarilor: Grănicerii (29 iulie – ultima duminică din iulie);

Giulvaz
Ivanda (26 iulie)

Jamu Mare
Lăţunaş (27 iulie);

Social

Două spitale din Timișoara vor primi bani pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale

Publicat

pe

Două dintre spitalele aflate în subordinea Primăriei Municipiului Timișoara vor beneficia de 68 de milioane de lei, din fonduri PNRR, pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale (infecțiile contactate în timpul spitalizării).

Fondurile se vor derula prin Primăria Timișoara în calitate de ordonator principal de credite.

„E una din problemele grave ale sistemului de sănătate, care are nevoie de măsuri urgente. Cele două proiecte câștigate depășesc 13 milioane de euro, bani care vor fi investiți pentru ca pacienții să aibă condiții de spitalizare sigure, la standarde europene. Le mulțumesc echipelor de proiect din cele două unități medicale și din Primărie pentru munca depusă pentru atragerea de bani europeni cu care putem moderniza și crește calitatea actului medical pentru timișoreni”, a transmis primarul Dominic Fritz.

Spitalul Municipal va primi finanțare în valoare de peste 34 milioane lei, din fonduri PNRR, pentru investiții în aparatura necesară pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale. Deși inițial solicitarea Municipalului timișorean nu a fost admisă pe lista celor eligibile, în urma depunerii contestației, Ministerul Sănătății a reevaluat proiectul și l-a aprobat spre finanțare. Prin această finanțare, vor fi achiziționate aparate de microbiologie, utilizate pentru detectarea prezenței microorganismelor. De asemenea, va fi recompartimentat Blocul Operator 1 de la Clinicile Noi, care include 3 săli de operație. Spațiile în care se derulează activitățile de ATI și transfuzii vor fi aduse la standarde optime de funcționare. Va fi implementat un sistem digital de control al accesului în blocul operator (un scaner care evaluează cât este de aseptică mâna chirurgului și în baza căruia se face accesul în sala de operații).

Alocarea financiară va permite și reabilitarea și dotarea clădirii de pe str. Brediceanu, primită în administrare de la Primăria Municipiului Timișoara. Aici se va amenaja o stație centrală de sterilizare, care va fi utilizată pentru aparatura și instrumentarul de la toate cele 5 blocuri operatorii ale Spitalului Municipal.

Celălalt proiect important, declarat eligibil din prima rundă de evaluare, este cel depus de Spitalul de Copii.

Proiectul „Dezvoltarea infrastructurii Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii «Louis Țurcanu» Timișoara în vederea reducerii riscului de infecții nosocomiale”, va primi o finanțare de peste 34 milioane de lei prin PNRR.

Aceste proiecte vor crește calitatea serviciilor medicale pentru locuitorii Timișoarei, reducând riscurile pentru sănătatea pacienților și oferind condiții semnificativ mai bune pentru derularea actului medical.

Citeste mai mult

Social

Paștele a fost sărbătorit de 140 de copii în cadrul proiectului „Marea vânătoare de ouă”

Publicat

pe

Sărbătorile Pascale au fost celebrate prin trei evenimente educaționale desfășurate în data de 10, 13 și 17 aprilie 2023 în cadrul proiectului „Marea vânătoare de ouă”, organizat de Asociația „Inițiativă în Educație” pentru aproape 140 de copii din Otelec, Ionele și Sânnicolau Mare.

Prima activitate a avut loc la Otelec și a implicat aproximativ 50 de copii de toate vârstele, dar și părinți curioși care le-au fost alături celor mici. Copiii au participat la un atelier de poveste în limba română, cât și în limba maghiară, au pictat ouă de lut și
s-au bucurat de picturi pe față. La final s-au distrat căutând ouăle ascunse în diverse părți ale parcului și au împărțit comoara.

„Ne bucurăm să vedem entuziasmul copiilor de a participa la aceste ateliere și deschiderea de care dau dovadă”, a declarat Bianca Boroș, membru al organizației.

Joi le-a venit rândul copiilor din Sânnicolau Mare să se bucure de activitățile pregătite de Asociația „Inițiativă în Educație”, în parteneriat cu Școala Gimnazială nr. 1 „Theodor Bucurescu”. Cei 28 de copii au participat la trei ateliere educaționale.

„Cei mici au cântat și au ascultat povestea <<Prieteni nedespărțiți.Oul misterios>>, scrisă de Joëlle Tourlonias și Michael Engler, o poveste despre primăvară, natură și prietenie. În cadrul atelierului practic au pictat pe ouă de lemn cu tehnici diferite. Câțiva dintre ei au învățat tehnica șervețelului, iar alții au pictat folosind culori acrilice pentru a decora ouăle de Paște. La final au ieșit în curtea școlii și au avut participat la vânătoarea de ouă”, a declarat Anna Maria Gal, coordonatorul activităților de la Sânnicolau Mare. Activitățile de lectură fac parte din proiectul „Lectura te face M.A.R.E” susținut de comunitatea locală la Timotion 2023.

A doua zi de Paște a fost sărbătorită și la Ionele de cei 64 de copii care au participat la activități educative non-formale. Acestea s-au desfășurat în parcul din sat, care a fost amenajat și colorat special pentru copii.

Activitățile au fost facilitate de următoarele cadre didactice din Asociația „Inițiativă în Educație”: Anna Maria Gal, Florentina Ivănescu și Bianca Boroș, precum și de voluntarii Maria Stoicuța și Miruna Beldiman. Activitatea a fost coordonată de Andrada Mazilu, fondatoarea asociației.

Surprizele nu s-au încheiat pentru cei mici. Copiii din Sânnicolau Mare au plecat acasă cu figurine pe care le pot picta, iar copiii din Otelec și Ionele au primit la finalul activităților un pachețel de Paște oferit de Primăria Otelec.

„Îmi doresc să le ofer copiilor din Otelec și Ionele cât mai multe experiențe educaționale și culturale, să creăm evenimente cu tradiție în comunitatea noastră și să îi stimulez prin participarea la activități non-formale. Le mulțumesc copiilor că au dat curs invitației noastre și îi asigur că vom continua și cu alte activități similare!”, a încheiat Silvia Fechete, primar Otelec.

Citeste mai mult

Social

SAPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce trebuie să faci pentru sporul casei

Publicat

pe

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei creștine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.

LUNEA LUMINATĂ. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Sursa: RTV.net

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite