Ne găsiți și pe:

Social

Ruga în Banat. Tradițiile cele mai frumoase din țară

Publicat

pe

Ruga (negeia) este sărbătoarea întregii comunități rurale sau chiar urbane, având în vedere că în ultimii ani se organizează și în orașele bănățene: Timișoara, Lugoj, Buzias, etc).

Aceasta sărbătoare corespunde, pentru fiecare comunitate rurală în parte, datei sfințirii bisericii locale. În alte zone etno-geografice sărbătoarea bisericii se numește „hram”. Dar niciunde în țară ea nu este sărbătorita cu fastul și amploarea din Banat.

Fiind o sarbatoare a bisericii, ruga e si un prilej de a se da donatii catre aceasta. Astfel, cate unul dintre cei mai marcanti membri ai comunitatii este desemnat, in fiecare an, “nasul rugii”. “Nasul” este desemnat ori de consiliul parohial, ori se ofera voluntar. Acesta rugii, in ziua respectiva, ofera bisericii o donatie in bani sau obiecte de cult. La slujba religioasa din acea zi  aduce un colac frumos, de sarbatoare. Donatia nasului se consemneaza in registrele bisericii.

Organizarea petrecerii rugii (negeii), cade in sarcina “caparasilor”. Acestia sunt de obicei tinerii satului care aduna bani de la fiecare casa (ori se hotaraste o suma fixa, ori da fiecare dupa posibilitati-dar cum banateanul e om “falos” nu prea se lasa unii mai prejos decat altii). Din acesti bani e tocmesc muzicantii ce urmeaza sa cante la ruga satului.
Atunci cand se incheie contractul cu acesti muzicanti (mai demult era vorba despre un contract strict verbal), tinerii organizatori le dau acestora un avans, numit la noi “capara”- iata, deci, ca s-a explicat si provenienta termenului “caparas”. Uneori “nasul” rugii doreste sa contribuie intr-o masura mai mare la banii pentru muzica, si chiar exista cazuri cand acest “nas” achita toata suma, atunci nemaistrangandu-se bani din casa in casa.

Petrecerea propriu-zisa are structura diferita de la localitate la localitate. Astfel, in unele localitati canta muzica dupa masa o repriza de 4-5 ore care este “jocul”, urmeaza o pauza pentru cina, iar de la 12 noaptea si pana dimineata urmeaza “balul”. A doua zi se canta de dupa-amiaza si pana seara un alt “joc”, nemaitinandu-se balul. In alte locuri se tine ruga in ambele zile cu bal, in altele numai cu joc. Fiecare comunitate isi are traditiile proprii legate de desfasurarea rugii.

Un alt moment deosebit al rugii este “jocul de pomana”. Familiile celor care au decedat in anul ce a trecut intre ruga precedenta si pana la momentul respectiv vin la locul de desfasurare la pretrecerii (de obicei un platou larg, fie la biserica, fie la scoala, fie la caminul cultural, ca sa incapa toti particcipantii) cu cosuri pline cu colaci si prosoape legate cu lumanare, bautura, colive etc. Familia decedatului plateste muzica sa cante in amintirea celui disparut. Inainte de inceperea jocului se anunta :”Jocul ce urmeaza sa fie de pomana lui “X”, Dumnezeu sa-l ogineasca”. Familia sta in mijloc, cu cosurile, si impart pomana tuturor celor care joaca. se aprind lumanarile, iar dupa primul dans specific (care iarasi e diferit, de la zona la zona, dar in cele mai multe cazuri e “braul”, toti dansatorii se opresc, isi pastreaza pozitia din dans, si, cu lumanarile aprinse, asculta o doina de pomana in memoria celui disparut. Dupa doina, jocul continua in succesiunea fireasca, specifica zonei.

Daca ruga este la data unui “sfant” (Ion, Dumitru etc), cei care poarta acest nume dau de baut celorlalti participanti si fiecare dintre cei cu numele respectiv “poarta jocul inaince”.

Fiecare membru al comunitatii se pregateste acasa la el cu tot ce e mai bun pentru ruga si fala este de a avea cat mai multi musafiri adica “gosci” din alte parti. Fiecare casa se zugraveste, geamurile, portile, se vopsesc etc. in vederea rugii. Totul trebuie sa fie “tzock um pock” – asa zice banateanul, adica impecabil.

Program rugi în luna iulie:

Deta
Deta (26 iulie – de Sf. Ana)

Gataia
Şemlacu Mic (6 august – Schimbarea la față a Domnului);

Cenei
Ruga ortodoxă sârbă: Cenei (26-27 iulie);

Giera
Ruga maghiarilor: Grănicerii (29 iulie – ultima duminică din iulie);

Giulvaz
Ivanda (26 iulie)

Jamu Mare
Lăţunaş (27 iulie);

Social

Bugetare participativă. Cabinet de robotică la Școala Gimanzială 30 din Timișoara

Publicat

pe

Elevii din Timișoara au la dispoziție un cabinet de robotică amenajat de Primăria Municipiului Timișoara la Școala Gimnazială 30, pentru integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale și pentru activități care să activeze comunitatea de elevi din oraș.

Cabinetul este primul proiect de bugetare participativă al Primăriei Timișoara care este dat în funcțiune. Proiectul a fost propus de Mirela Scorțescu, a obținut voturile timișorenilor și Primăria l-a implementat.

„Este primul rezultat concret al unui proiect inițiat de timișoreni pentru timișoreni. Am construit acest mecanism de bugetare participativă tocmai pentru ca o comunitate să se formeze în spatele acestor idei, iar administrația locală să le transforme în realitate. Mă bucur că primul proiect care prinde viață este unul pentru copii și sper să fie folosit de elevii Timișoarei, indiferent de școala la care învață sau de cartierul în care locuiesc”, transmite primarul Dominic Fritz.

Proiectul „Hub Educațional Comunitar Inclusiv: Școală-Familie-Comunitate” a câștigat o finanțare în cadrul campaniei de buget participativ „Timișoara Decide” în urma votului cetățenilor. Acesta include o serie de investiții în echipamente și materiale educaționale, cum ar fi un cabinet robotică, playforms și jocuri educative pentru copii, o cameră pentru stimulare senzorială, amenajarea unei săli multimedia, echipamente sportive, materiale didactice pentru arte și educație muzicală și alte consumabile.

„Proiectul aduce împreună copii de la Școala Gimnazială nr. 30 și instituțiile de învățământ special din oraș pentru a desfășura activități precum robotică, programare, jocuri și mișcare, jocuri pentru stimulare senzorială, activități muzicale și altele. Toate acestea vor fi susținute de profesori voluntari și studenți de la Universitatea Politehnica Timișoara. Scopul nostru este să oferim un mediu confortabil pentru creșterea comunității din jurul școlii prin colaborarea eficientă și motivată a celor trei factori importanți pentru dezvoltarea cetățeniei democratice: familia, școala și comunitatea”, transmite directoarea Mihaela Șora.

Proiectul se numără printre cele 8 proiecte care au câștigat finanțare în 2022. Valoarea alocării este de 400.000 lei (TVA inclus). Urmează a fi echipate încă două spații pentru activități, respectiv o cameră pentru stimulare senzorială și o sală multimedia.

Hub-ul va fi deschis în fiecare vineri, orele 14:30 – 16:30, și sâmbătă, după un program pe care îl va anunța școala, stabilit împreună cu școlile partenere.

Mai multe detalii despre proiect sunt disponibile pe https://decidem.primariatm.ro/bp/proiecte/128

Citeste mai mult

Social

Programul „Educația este cheia”, la Timișoara. Părinții și elevii, implicați în peste 60 de evenimente și activități educaționale

Publicat

pe

Asociația ,,Inițiativă în Educație” a implementat în perioada 21 mai- 18 noiembrie 2022 programul „EDUCAȚIA ESTE CHEIA”, finanțat de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte în cadrul Programului Impuls în comunitate.
,,Programul „Educația este cheia” a contribuit la coagularea unei comunități educaționale, la promovarea metodelor inovative și a excelenței în educație, dezvoltarea competențelor cheie în rândul elevilor, promovarea voluntariatului și a implicării civice și sociale, încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și dezvoltarea abilităților pentru viitor.” a declarat Cătălin Sipoș, președintele organizației.

Prin acest program au fost implementate proiectele: „Teach with inedu” și „Lună plină-n educație”. Ambele proiecte au inclus o serie de evenimente dedicate comunității.

Activitățile derulate în cadrul programului au fost conferințe, ateliere, schimburi de bune practici, webinari, programe de formare, cluburi de carte. Toate evenimentele s-au desfășurat cu acces liber și au fost organizate de echipe de voluntari ai organizației.

Evenimentele cuprinse în proiectul „Teach with inedu” s-au adresat în primul rând cadrelor didactice. Acestea au putut participa la ateliere precum ,Dezvoltare socio-emoțională prin basme”, ,,Predarea integrată prin povești”, la două programe de formare „Dezvoltare personală și dezvoltarea gândirii critice și creative, prin predare integrată, pornind de la povești” , precum și ,,Introducere în comunicare nonviolentă. Un limbaj al empatiei”.

Organizația a propus și două proiecte menite să faciliteze schimbul de experiență și promovarea bunelor practici în educație. Au fost organizate 6 întâlniri, cu o frecvență lunară în cadrul proiectului ,,Ceainăria educatoarelor” și ,,Laboratorul cu bune practici”. ,,În cadrul fiecărui atelier au fost invitate diverse persoane, specialiști în domeniul educațional, care au împărtășit instrumente de lucru, concepte și idei inovatoare pentru eficientizarea managementului grupei de copii, precum și pentru creșterea calității procesului de învățământ.”Mariana -Cristina Țerescu, coordonator proiect ,,Ceainăria educatoarelor”.

În cadrul proiectului ,,Lună plină-n educație” s-au desfășurat două evenimente de amploare pentru comunitatea locală timișoreană: Conferința Internațională ,,Știința în viața copiilor” și ,,Forumul Merito de Vest”. Activitatea „Conferința internațională Știința în viața copiilor” a venit în continuarea atelierelor „Teach with space” și a contribuit la îmbogățirea ofertei cultural-educaționale din cadrul Săptămânii Mondiale a Spațiului Cosmic.

Conferința și-a propus promovarea științelor și creșterea interesului în derularea de activități STEAM în rândul profesorilor și al elevilor. Elevii au participat la atelierele susținute de astronautul analog, Gernot Grömer, de biologul George Năzăreanu și Cristina Stancu, reprezentant al Agenției Spațiale Europene în România. De asemenea, au avut ocazia de a descoperi cluburile de robotică din județul Timiș, de a participa la activități de dezvoltare personală, precum și de a parcurge experimente alături de Institutul de Chimie.

În cadrul evenimentului ,,Forumul Merito de Vest” au avut loc opt ateliere pentru comunitatea locală din Timișoara. Au avut loc ateliere educaționale pentru elevi și tineri, precum și ateliere pentru cadre didactice care au abordat teme precum ,,învățare prin colaborare, la pas prin univers, gamificarea învățării, trezirea curiozității elevilor, activități STEM, STEAM și STREAM, științe spațiale și dezvoltarea gândirii critice.”

Ambele evenimente s-au desfășurat pe parcursul mai multor zile și au cuprins prezentări în plen, conferințe, dar și ateliere practice pentru cadrele didactice și elevi. Au fost implicați elevi de la ciclul primar, de gimnaziu, liceu și chiar studenți. Unele activități au fost dedicate viitoarelor cadre didactice și au avut ca public țintă elevii de la Colegiul Național Pedagogic ,,Carmen Sylva”, specializarea învățători-educatori, precum și studenți de la Universitatea de Vest, specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar. Aceștia au aflat ce înseamnă conceptul STEAM și cum se pot realiza activități practice cu elevii.

Programul a urmărit colaborarea între actorii educaţionali, dezvoltarea de parteneriate între mediul şcolar şi sectorul non-guvernamental, profesionalizarea carierei didactice, dezvoltarea unei culturi colaborative între profesori şi crearea unor  punţi de legătură între părinţi şi profesori, toate aceste având impact pozitiv pentru mii de elevi, părinți și profesori.

,,Ne bucurăm că scopul programului, acela de a susține și contribui la îmbunătățirea mediului educațional și a crea contexte de învățare și dezvoltare personală și profesională pentru a consolida o comunitate activă și responsabilă și a influența pozitiv calitatea vieții timișorenilor, a fost atins.

Suntem recunoscători celor care ne-au ajutat să implementăm aceste activități în comunitate, care ne-au sprijinit, le mulțumim coordonatorilor inEDU și tuturor voluntarilor. Împreună am reușit să demonstrăm că educația este cheia.” a declarat Andrada Mazilu, coordonator program. În cadrul programului au fost realizate 63 de evenimente, au fost implicate peste 800 de cadre didactice, peste 500 de elevi, 40 de viitoare cadre didactice, s-au stabilit parteneriate cu mai mult de 20 de organizatii non-guvernamentale, 10 școli și au fost realizate 3 pachete cu resurse educaționale deschise care pot fi descărcate de pe site- ul asociației.

Citeste mai mult

Social

Când se distribuie ajutoarele alimentare pentru persoane defavorizate

Publicat

pe

Începând din 30 ianuarie 2023,  se distribuie pachetele cu produse alimentare în cadrul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD).

Primăria Municipiului Timişoara, prin Direcţia de Asistenţă Socială, distribuie produse alimentare provenite  din stocurile de intervenţie comunitară, către beneficiarii finali în perioada 30 ianuarie – 13 februarie 2023, în limita stocului disponibil.

Distribuirea produselor alimentare  se va face din locația situată pe str.Lorena nr.35, de luni până vineri, în intervalul orar: 8.00 – 16.00. 

Pot beneficia de produsele alimentare persoanele/familiile aflate temporar în situaţii critice de viaţă, respectiv victime ale calamităţilor, persoane dependente (handicap grav și accentuat), definite ordonanţei de urgenţă, şi în alte situaţii asemănătoare stabilite prin anchetele sociale şi care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate, precum şi persoanele care locuiesc în aşezările informale.

Toți beneficiarii care ridică pachetele de alimente trebuie să prezinte actul de identitate în original, iar pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, certificatul de încadrare în grad de handicap, eliberat de Comisia pentru protecţia copilului sau, după caz, certificatul de încadrare în grad de handicap eliberat de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap sau, după caz, decizia de încadrare în grad de handicap eliberată de Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.

Persoanele care fac parte din mai multe dintre categorii beneficiază de produse alimentare o singură dată în cadrul programului anual şi pentru o singură categorie de persoane defavorizate căreia îi aparţin la data distribuirii ajutoarelor.

Pachetul de alimente conţine următoarele produse :

Produs Cantitate
Nr. crt. Produs Cantitate Greutate (kg sau litri)
1 Făină albă de grâu 5 buc. 5
2 Mălai 4 buc 4
3 Paste făinoase 2 buc 0,8
4 Ulei 4 buc 4
5 Zahăr 2 buc 2
6 Orez 4 buc 4
7 Conservă carne de vită 5 buc 1,5
8 Conservă carne de porc 3 buc 0,9
9 Conservă pateu de ficat de porc 5 buc 1
10 Compot de fructe 2 buc 1,44
11 Gem de fructe 1 buc 0,36
12 Gem de fructe dietetic 1 buc 0.36

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite