Ne găsiți și pe:

Social

SAPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce trebuie să faci pentru sporul casei

Publicat

pe

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei creștine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.

LUNEA LUMINATĂ. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Sursa: RTV.net

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Social

Ajutor pentru Ionuț Popa. Fostul antrenor are probleme de sănătate

Publicat

pe

Dennis Man face un apel umanitar pentru Ionuț Popa. Antrenorul de 66 de ani are grave probleme de sănătate și are nevoie de ajutor financiar pentru a putea acoperi cheltuielile pentru tratament. Carismaticul tehnician a pregătit ultima dată UTA.

Fostul nostru antrenor, Ionuț Popa, are nevoie de ajutorul vostru. Acesta suferă de mai multe luni din cauza problemelor de sănătate, care au implicat cheltuieli medicale semnificative. Starea sa s-a agravat recent și acum are nevoie mai mult ca oricând de susținerea noastră.

Mai presus de acestea, însă, reținem implicarea sa în momentele dificile pe care le-am întâmpinat împreună și culoarea pe care Popică o aduce sportului nostru. Cei care pot și doresc să îl susțină în vederea acoperirii costurilor tratamentului său o pot face printr-o donație în contul:

Raiffeisen Bank
RO51 RZBR 0000 0600 1141 5017

Titularul contului este fiica fostului nostru antrenor, Medamira Popa.

Vă mulțumim!”, este mesajul umanitar publicat de cei de la Timișoara și distribuit de Dennis Man.

De la începutul lui martie, Ionuț Popa se confruntă cu probleme mari de sănătate, iar medicii nu i-au pus încă un diagnostic clar. Din informațiile apărute în vară, se părea că acesta ar suferi de o semipareză facială, dar starea sa de sănătate s-a agravat în ultima perioadă.

„A fost la 5-6 doctori, la Timișoara, Arad, Iași, Budapesta, și nimeni nu i-a dat de cap problemei, spunea în vară fostul său secund, Cristian Păcurar, are mai multe probleme medicale, inclusiv la nivelul țesuturilor. De la începutul lunii martie, un doctor neurolog de la Spitalul Clinic Județean din Timișoara i-a impus restricții clare legate de stilul de viață.

Citeste mai mult

Social

Timotion 2020. ONG-urile pot depune proiecte

Publicat

pe

Organizațiile non-guvernamentale și grupurile de inițiativă din vestul țării, care au idei de proiecte ce pot aduce o schimbare reală în bine în comunitate, au din nou șansa să beneficieze de colectare de fonduri prin intermediul Timotion, cel mai mare eveniment sportiv în scop caritabil din zona de Vest, în cadrul căruia publicul este invitat să facă donații.

Organizatorii Timotion, Fundația Comunitară Timișoara și Asociația Club Sportiv Alergotura, anunță că în perioada 11 noiembrie – 11 decembrie 2019 se pot depune proiecte. Acestea trebuie să abordeze teme ce reflectă nevoile actuale ale comunității noastre precum: educație, cultură, sănătate, revitalizare turistică sau civică sau pot fi programe care încurajează integrarea, colaborarea, respectul față de mediu și animale, diversitatea sau depășirea unor bariere sociale sau economice și se adresează unui grup mai mare de beneficiari.

Organizatorii Timotion 2020 își propun să finanțeze în urma evenimentului de alergare tot 20 de proiecte, la fel ca în ediția din 2019.

În concurs așteptăm proiecte ce abordează probleme reale ale comunității și ne dorim echipe de proiect energice și pregătite să mobilizeze oamenii să alerge și să doneze pentru cauza lor. Ne dorim echipe care cred cu tărie în cauza lor și care să depună tot efortul pentru ca proiectul lor să devină realitate. Noi, organizatorii Timotion vom fi alături și vom face echipă bună, pentru ca cele 20 proiecte selectate să strângă fondurile necesare și să ajungă cu bine la linia de finish. Cu fiecare ediție avem nevoie de susținerea Comunității, fiindcă știm din edițiile anterioare că e nevoie de mult efort să organizăm Timotion și că nu este deloc ușor să strângem fondurile necesare pentru proiecte. Timotion aduce o schimbare în bine în comunitate datorită proiectelor și oamenilor din spatele lor și este un program de succes fiindcă e o încununare a efortului unei comunități implicate.” declară Daniela Chesaru, directorul executiv al Fundației Comunitare Timișoara.

Ediția Timotion VI va avea loc în 26 aprilie 2020. Mai mult decât un simplu eveniment de alergare, Timotion a devenit de-a lungul celor 5 ani de viață, o tradiție a orașului, o zi de celebrare a comunității.

Timotion este locul și momentul când realizăm că astrele mele sunt aceleași cu astrele tale, că împărțim un loc comun sub soare și că ne e mai bine dacă acționăm împreună, în comunitate. Timotion face să se alinieze astrele, măcar o dată pe an.” spune Valentin Mureșan, membru în conducerea Asociației Alergotura.

Timotion 2020 este deschis și pentru inițiative din județele învecinate Timișului, respectiv Arad, Hunedoara și Caraș-Severin. Ghidul Solicitantului și formularul de înscriere împreună cu mai multe detalii despre eligibilitatea aplicării sunt disponibile pe site-ul www.timotion.ro În urma aplicațiilor trimise până în 11 decembrie 2019, proiectele depuse vor trece printr-o etapă de evaluare, urmând ca înainte de sărbători să fie anunțate cele 20 de proiecte câștigătoare pentru care vom alerga la Timotion ediția a VI-a.

La ediția din 2019, în urma evenimentului Timotion s-au strâns aproximativ 471.700 de lei din donațiile alergătorilor, publicului și companiilor care au suplimentat banii alocați inițial.

Pentru mai multe informații ne puteți contacta prin e-mail: timotion.fctm@gmail.com sau la telefon: 0799 518 728 (Oana Petrescu) sau 0770 101 707 (Daniela Chesaru).

Citeste mai mult

Social

STUDIU. Risipa alimentară – o problemă actuală a României

Publicat

pe

Aproximativ 6.000 de tone de alimente bune de consum sunt aruncate zilnic la gunoi în România, deşi 7 milioane de oameni, adică o treime din populaţia ţării, se află în pragul sărăciei, arată datele Băncii pentru Alimente Bucureşti, proiect care funcţionează la Cluj și Roman, iar de luna viitoare, și la Braşov.

Risipa alimentară este o problemă în țara noastră, în contextul în care 66% dintre familiile din mediul rural nu îşi pot asigura hrana zilnică, iar jumătate dintre copiii de la ţară se află în risc de sărăcie extremă.

Banca pentru Colectarea şi Distribuţia Alimentelor propune, încă din 2016, când a fost înfiinţată, un mecanism prin care produsele alimentare şi de igienă personală, aflate în termen de valabilitate, precum şi cele care nu mai sunt necesare deţinătorilor, dar care sunt bune pentru utilizare, să fie colectate, depozitate corespunzător şi apoi redistribuite gratuit organizaţiilor care oferă servicii persoanelor defavorizate.

„Este o problemă spinoasă, care ne priveşte pe noi toţi şi a cărei rezolvare poate să aducă o alinare în rândul familiilor nevoiaşe. Banca de Alimente a fost înfiinţată acum trei ani, în Bucureşti, ca un proiect-pilot pentru România (…), acum există o a doua bancă la Cluj, a treia la Roman şi avem un proiect care va funcţiona la Braşov de luna viitoare. Ne dorim ca încet, sustenabil, să facem ca fiecare regiune a României să aibă o astfel de bancă”, a afirmat Gabriel Sescu, preşedintele Băncii pentru Colectarea şi Distribuţia Alimentelor, într-o conferinţă de profil.

Potrivit acestuia, modelul este simplu şi funcţionează deja în multe ţări din Europa: „Suntem monitorizaţi de Federaţia Europeană a Băncilor pentru Alimente pentru a vedea dacă respectăm regulile de depozitare, dacă organizaţiile beneficiare şi persoanele fizice care primesc alimente sunt într-adevăr cazuri sociale. Una dintre problemele ridicate acum trei ani era dacă vor ajunge bunurile la cei care au nevoie, pentru că în România e destul de obişnuit ca lucrurile să fie deturnate”.

Banca lucrează cu peste 100 de ONG-uri şi până acum, în acest an, au fost colectate 609 tone de alimente, în principal de la marile lanţuri de magazine și care au avut 20.000 de beneficiari direcţi.

Potrivit unui studiu al Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor – InfoCons, jumătate din consumatorii români risipesc lunar aproape 25% din totalul produselor alimentare. Produsele proaspete (carne, legume, fructe, ouă, brânzeturi, lactate) sunt cele care par a fi cel mai puţin risipite.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite