Ne găsiți și pe:

Spiritualitate

Vindecări și minuni la Mănăstirea Sfântul Nectarie – un loc binecuvântat din Banat 

Publicat

pe

 

Articol de Olimpiu Bulzan

Despre Mănăstirea Sfântul Nectarie se spune că este un loc binecuvântat de Dumnezeu, unde creștinii își găsesc alinarea și rezolvarea la multe din problemele grele cu care se confruntă. Localnicii dar și apropiații ”micii Eghine” din Banat dezvaluie ca în ultimii ani au fost părtași la multe minuni: vindecari miraculoase de cancer și alte boli, ajutor pentru oamenii ce nu se puteau căsători, pentru cei care nu pot avea copii sau rezolvarea unor probleme aparent imposibile. Totul cu credință, post, smerenie și rugăciune.  

 

Moaștele Sfântului Nectarie – făcătoare de minuni 

 

”Mica Eghină” este încadrată într-un peisaj mirific, fiind o binecuvântare de pace, liniște și înalțare sufletească. Cadrul natural înconjurat de păduri de fag și brad este ideal pentru desfășurarea de activitați duhovnicești, culturale și sociale pentru credincioșii și iubitorii de spiritualitate ortodoxă. 

La mănăstire se găsesc o parte din moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina, ale Sfântului Grigorie Decapolitul, ale Sfîntului Macarie Egipteanul dar și a Sfinților mucenici de la Aiud. Purterea acestor sfinte moaște a tămăduit fizic și sufletește nenumărați omeni care au venit cu multă credință și nădejde și s-au închinat lor.  

Începutul a fost greu 

Schitul Feneș cu hramul SF. Nectarie Taumaturgul a fost întemeiat în anul 2001, la initiativa preotului Constantin Bertea care în acea vreme era vicar administrativ al Episcopiei Caransebeșului și cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Episcop Laurentiu Streza al Caransebeșului. La început au fost maici, prima stareță fiind monahia Macrina Vieriu. Schitul s-a adăpostit în clădirile preluate de Episcopia Caransebeșului de la șantierul organizat în satul Feneș de către firma Hidroconstrucția S.A. S-a reușit amenajarea unui paraclis, a unui corp de chilii, a trapezei și a unei anexe gospodarești. În anul 2007 lucrarile au stagnat și, din lipsă de personal, schitul și-a încetat activitatea. 

Părintele Hristofor, de la 13 ani în mănăstire 

Activitatea sfîntului lăcaș a reînviat începand cu luna septembrie a anului 2008. Viața monahală a fost reluată cu doi viețuitori, schitul fiind transformat în așezământ de calugari. Părintele Stareț Hristofor Abălașei este omul cu har care a făcut posibilă ridicarea unei biserici frumoase dar și a multor amenajări și renovări care au transformat locul în unul ales parcă de Dumnezeu. 

Părintele stareț își face timp pentru toși enoriașii care îi calcă pragul și ajută sute de oameni aflați la necaz și suferință. El are o poveste aparte… La o vârstă când alții se bucură de copilărie, de tinerețe, la 13 ani, a intrat în mănăstire. La nici 27 de ani era numit Stareț la Manăstirea Sfântul Nectarie. 

 

Sute de credincioși săptămînal

 De la intrarea in curtea mănăstirii te invăluie parcă un duh de liniste si pace. Părintele stareț ne întâmpină cu un zămbet senin si plin de serenitate. Ne dezvaluie că începuturile au fost foarte grele. Tot ce a gasit a fost o sticla de ulei de candelă, și aceea începută, un sac de cartofi degerați, ruine și paragină. La început slujea doar cu cântărețul de la strană, apoi veneau doi trei oameni…care l-au sfătuit să renunțe ca oricum nu va mai veni nimeni… Dar părintele a crezut din tot sufletul în ajutorul bunului Dumnezeu si al Sfântului Nectarie iar în timp s-au petrecut multe schimbări frumoase. „Acum vin sute de credincioși, de multe ori nu mai au loc în Biserică la slujbe…Nimeni nu credea posibil acest lucru în urmă cu patru ani. Dar… Vindecările și minunile care s-au întâmplat aici s-au aflat repede iar acum credincioșii care calcă pragul mănăstirii sunt tot mai mulți”, a dezvăluit o credincioasă.  

 

Cum puteți ajunge…

 

În fiecare duminică, începând cu orele 10,00  se poate participa la Sfînta Liturghie. Vineri, de la orele 21,00 se săvârșește taina Sfântului Maslu, după care se citesc rugăciuni pentru oamenii grav bolnavi sau pentru alte probleme. 

Adresa Mănăstirii este: Com. Armenis, Sat Fenes, jud. Caras-Severin, cod 327006.

Acces Feroviar: Pe ruta Caransebeș – Băile Herculane, cu coborâre în stația Armeniș.

Acces Rutier: DN6 Timișoara-Lugoj – Caransebeș după Piatra Scrisă (vezi indicator) stânga Sat Feneș – sau din sens opus – Dr.Tr.Severin – Orșova – Băile Herculane – Caransebeș.

Hram: Sf. Nectarie ( 9 noiembrie ). Numar de vietuitori: 2 ( viata de obste )

Posibilitati de cazare: 10 persoane

Staret: Ieromonah Hristofor Abalasei

Telefon: 0722 365 634

Cont: RO46RNCB0103022318060001

Banca: BCR Caransebeș

http://www.manastireasfantulnectarie.ro/  

Oricând aveți nevoie de un sfat, o rugăciune, spovedanie și alte slujbe, Părintele Hristofor își arată disponibilitatea să vă ajute.

https://www.youtube.com/watch?v=BkiMAsY4DlM 

https://www.youtube.com/watch?v=AelQZMiHCGQ   

 https://www.youtube.com/watch?v=CIfS4TLjpzo 

 

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Spiritualitate

Sfinții Trei Ierarhi, prăznuiți de Biserica Ortodoxă. Ei sunt protectorii învățământului teologic

Publicat

pe

Biserica Ortodoxă Română îi prăznuiește, în fiecare an, în 30 ianuarie, pe Sfinţii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, „Protectori ai învățământului teologic”, fiecare dintre ei având o contribuție importantă la evoluția teologiei creștine.

Ei au dus o luptă grea şi fără încetare pentru păzirea dreptei credințe şi au avut un rol important în formularea dogmei Sfintei Treimi. Pe lângă darul tâlcuirii Sfintelor Scripturi, au deținut și înalta treaptă a arhieriei.

Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi are, în esență, o simbolistică a comuniunii: astfel cum în Sfânta Treime deosebirea dintre Tatăl, Fiul și Sfântul Duh nu duce la dezbinare și nici unitatea lor la depersonalizare, tot astfel nici noi, ca persoane diferite, nu suntem chemați să trăim separat unii de alții sau să ne ridicăm unii împotriva altora, ci să trăim după modelul Sfintei Treimi – în comuniune unul cu celălalt.

Biserica îi pomenește pe cei trei ierarhi atât separat – pe Sfântul Vasile la 1 ianuarie, pe Sfântul Grigorie la 25 ianuarie și pe Sfântul Ioan Gură de Aur la 27 ianuarie – arătând și deosebirile dintre aceștia, dar și împreună, pe 30 ianuarie, pentru a arăta unitatea de învățătură și pentru a releva creștinilor că nu este unul mai mare decât altul.

Cei trei Sfinți Părinți au fost luminători ai creștinătăţii, mari dascăli ai lumii, care au lăsat importante scrieri și au îmbogățit sfintele slujbe. Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Ioan Gură de Aur au alcătuit Liturghiile ritului bizantin (acestora alăturându-se Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, atribuită Sfântului Grigorie), dar și alte importante cuvinte de învățătură, iar Sfântul Grigorie de Nazianz – Teologul este autorul mai multor lucrări însemnate, mai ales cele cinci cuvântări teologice, în care lămurește taina adâncă a Sfintei Treimi.

Istoricii arată că, în vechime, apăruseră neînțelegeri între creștini pe tema – cine este mai mare ca teolog dintre cei trei ierarhi. Unii îl cinsteau mai mult pe Vasile cel Mare, pe motiv că este înalt la cuvânt, alții îl înălțau pe Ioan Gură de Aur, zicând că este mai omenească învățătura lui și că îi îndreaptă pe toți, și-i îndeamnă spre pocăință prin dulceața graiului său, iar alții înclinau spre dumnezeiescul Grigorie, care i-ar fi întrecut pe toți, prin înălțimea, frumusețea și cuviința cuvântărilor și scrierilor sale.

După o vreme, cei trei sfinți au început să i se arate, unul câte unul, episcopului Evhaitelor, Sfântului Ioan Mauropous, iar în anul 1084, într-o vedenie, acestuia i-au apărut cei trei sfinți împreună, spunându-i:

„După cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem și nici o vrajbă nu este între noi. Fiecare din noi, la timpul său, îndemnați de Duhul Sfânt, am scris învățături pentru mântuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfânt, așa am învățat. Nu este între noi unul întâi și altul al doilea. De chemi pe unul, vin și ceilalți doi. Drept aceea, sculându-te, poruncește, celor ce se învrăjbesc, să nu se mai certe pentru noi. Că nevoința noastră, cât am fost în viață și după moarte, a fost să împăcăm pe oameni și să aducem în lume pace și unire. Împreunează-ne, dar, făcându-ne praznic la câte trei într-o singură zi, și înştiințează cu aceasta pe creștini, ca noi în fața lui Dumnezeu, una suntem”.

În urma acestei vedenii, Sfântul Ioan a ales ziua de 30 ianuarie pentru prăznuirea comună a celor Trei Ierarhi.

În anul 1936, prin hotărârea luată la Atena, la primul Congres al Profesorilor de Teologie, Sfinții Trei Ierarhi au devenit patronii spirituali ai instituțiilor de învățământ teologic ortodox din întreaga lume.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Ziua Sfântului Ioan Botezătorul încheie sărbătorile de iarnă

Publicat

pe

Creştinii îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria. În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire: 24 iunie – naşterea sa (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului şi 29 august – tăierea capului Sfântului Ioan.

Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos.

Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina, de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

Peste 2 milioane de români îşi serbează onomastica, luni, când este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul.

Cele mai răspândite nume sunt Ioan, Ion, Ionuţ, Ioana, Ionela şi Oana, alături de derivatele lor Nelu, Ivan, Jana, Ionuţa, Nela, Onuţa, Ionelia şi Jan.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Boboteaza – ziua în care toată firea lumească să sfințește

Publicat

pe

Biserica Ortodoxă prăznuieşte în fiecare an, pe 6 ianuarie, Botezul Domnului nostru Iisus Hristos (Boboteaza sau Dumnezeiasca Arătare), zi specială în care firea apelor este sfinţită.

În 5 ianuarie, este Ajunul Botezului Domnului, o zi de post cu ajunare, ca pregătire pentru „împărtăşirea din lumina şi sfinţenia Duhului Sfânt”, zi în care vor fi oficiate mai multe slujbe speciale.

În ziua Botezului Domnului, luni, 6 ianuarie, va fi săvârşită Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și Sfinţirea cea mare a apei.

Agheasma Mare se consumă înainte de a lua anafura, deci pe nemâncate, de la Bobotează, timp de 9 zile, cât ţine praznicul Botezului Domnului

Boboteaza aduce credincioșilor binecuvântarea lui Dumnezeu prin Agheasma Mare, care în aceste zile este luată cu evlavie pentru gustare și binecuvântarea caselor, spre tămăduirea și sfințirea întregii făpturi.

Despre raţiunile pentru care Hristos-Domnul S-a botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul ne vorbeşte deosebit de sugestiv Sfântul Ioan Gură de Aur: „Pentru aceasta S-a botezat Hristos, ca să arate că împlineşte toată Legea. Acestea sunt pricinile Botezului Domnului. De aceea şi Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel, căci acolo unde-i împăcarea cu Dumnezeu, acolo-i şi porumbelul. La corabia lui Noe a venit o porumbiţă cu o ramură de măslin, semn al iubirii de oameni a lui Dumnezeu şi al scăpării de potop; aici, la Botez, vine Duhul, în chip de porumbel, nu în trup de porumbel – trebuie ştiut bine lucrul acesta – ca să vestească lumii mila lui Dumnezeu, dar în acelaşi timp să arate că un om duhovnicesc trebuie să fie fără viclenie, fără răutate şi curat (…). Corabia aceea a lui Noe, după ce s-a terminat potopul, a rămas pe pământ; Corabia aceasta, după ce ne-a adus pacea cu Dumnezeu, a fost răpită în cer şi Trupul acela neîntinat şi neprihănit este acum la dreapta Tatălui. Toate acestea le-a lucrat Hristos-Domnul ca să avem parte de bunătăţile cele veşnice”1 (Cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur la praznicul Botezului Domnului). (sursa: basilica.ro)
Iată ce tradiții și superstiții se practică în popor în această zi sfântă!

Tradiții și superstiții

În tradiţia românească există numeroase practici legate de Bobotează, multe preluate în creştinism din tradiţii anterioare, menite să sporească fertilitatea, să purifice şi să ţină departe forţele răului.

În această zi se recomandă să mănânci neapărat piftie, grâu fiert şi să bei vin roşu, întrucât în ajunul Bobotezei trebuie pregătită o masă asemănătoare celei din Ajunul Crăciunului.

Fetele care vor să îşi vadă ursitul de Bobotează trebuie să îşi lege pe degetul inelar un fir roşu de mătase şi să îşi pună sub pernă busuioc, pentru a-l visa peste noapte.

Pentru a fi ferit de rele tot anul, ideal este să nu te cerţi cu cei dragi în această zi şi să nu dai nimic cu împrumut.

Vrei să afli cât vei trăi? Ei bine, în Ajun de Bobotează se spune că trebuie să iei atâţia cărbuni aprinşi câţi membri are familia şi să îi denumeşti pe fiecare în parte. Se crede că va avea viaţă lungă cel al cărui cărbune se stinge ultimul.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite