Ne găsiți și pe:

Actualitate

Începe Curățenia generală de primăvară, la Timișoara

Publicat

pe

În municipiul Timișoara, prin operatorul public de salubrizare Retim Ecologic Service S.A., se va organiza și desfășura acţiunea ecologică „Curăţenie generală de primăvară“, în perioada 16 aprilie 2018 – 13 mai 2018.

În cadrul acţiunii se colectează numai obiecte de uz casnic şi gospodăresc şi deşeuri vegetale rezultate din curăţirea arborilor plantaţi pe aliniamentele stradale şi a spaţiilor verzi din jurul imobilelor.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Hotărârea Consiliului Local nr. 143/05.04.2016 privind aprobarea Regulamentului Serviciului de Salubrizare al Municipiului Timişoara şi a indicatorilor de performanţă ai Serviciului de Salubrizare:

(1) Se interzice proprietarilor de imobile (case individuale), asociaţiilor de proprietari/locatari, instituţiilor publice, agenţilor economici scoaterea şi depozitarea pe domeniul public în cadrul acţiunilor ecologice (Curăţenia generală de primăvară), de deşeuri din amenajări interioare (moloz) şi deşeuri din curăţirea pivniţelor şi podurilor (praf de cărbune, ţigle, cărămizi, faianţă şi gresie sparte).

(2) Este interzisă scoaterea şi depozitarea pe domeniul public a obiectelor de uz casnic/gospodăresc, a deşeurilor vegetale rezultate din curăţirea arborilor plantaţi pe aliniamentele stradale şi a spaţiilor verzi din jurul imobilelor ce se colectează în cadrul acţiunilor ecologice (Curăţenia generală de primăvară) mai devreme de o zi faţă de cea în care este programată colectarea, precum şi după ziua în care este programată colectarea în zonele şi cartierele din municipiul Timişoara.

(3) Proprietarilor de imobile (case individuale), asociaţiilor de proprietari/locatari, instituţiilor publice, agenţilor economici le revine obligaţia să depună în ordine, la bordura carosabilului, fără a împiedica circulaţia, resturile provenite din tăieri de corecţie (ramuri) tăiate la dimensiuni de maxim 1 metru şi legate în snopi, deşeurile şi obiectele ce se colectează în cadrul acţiunilor ecologice.

Pe această cale, facem apel către toți cetățenii municipiului să respecte prevederile legislației specifice în vigoare. În caz contrar, se vor aplica sancțiuni contravenționale conform prevederilor art. 115, alin. 3 din HCL 143/2016, cuprinse între 500 lei și 2000 lei.

Totodată, atenționăm cetățenii posesori de autoturisme, ca în ziua programată pentru ridicarea deșeurilor, să permită accesul utilajelor Retim Ecologic Service S.A. la depozitele formate, în vederea colectării eficiente a acestora.
Deşeurile vegetale mărunte şi/sau frunze vor fi colectate în saci de plastic şi vor fi depozitate la bordura carosabilului, în ziua planificată pentru acţiunea de curăţenie de primăvară.

Menţionăm că aruncarea sau abandonarea oricăror tipuri de deşeuri pe domeniul public în afara perioadei curăţenie de primăvară va fi sancţionată în conformitate cu prevederile HCL nr. 371/2007 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor pe raza municipiului Timişoara, modificată şi completată, art. 3, alin. 1, litera a), cu amendă cuprinsă între 500 – 1000 lei pentru persoane fizice şi 1000 – 2500 lei pentru persoane juridice.

Pentru informaţii suplimentare, cetăţenii pot consulta pagina de internet a operatorului www.retim.ro și pagina de internet a Primăriei www.primariatm.ro.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Cultură

„Poveștile Sinagogilor” – o rută digitală a Sinagogilor din Banat și Crișana

Publicat

pe

Poveștile sinagogilor aduce mai aproape de publicul larg splendoarea sinagogilor din Reșița, Caransebeș, Lugoj, Timișoara și Arad, dar și povești de viață redate de membri comunităților evreiești.

Platforma urmează a fi lansată online în 6 octombrie și include o multitudine de resurse, precum tururi digitale în 8 sinagogi, articole, interviuri, mărturii, videouri ori fotografii inedite.

Proiectul realizat de Asociația Pantograf, susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, leagă printr-un traseu digital 8 sinagogi din Banat și Crișana, permițând explorarea acestora de oriunde din lume.

Fiecare sinagogă inclusă în proiect are o secțiune dedicată unde vizitatorii platformei pot afla povestea acesteia prin parcurgerea unui scurt istoric, o descriere a elementelor de valoare arhitectonică care o fac unică, tururi virtuale în incinta sinagogii, fotografii și materiale video. Toate acestea sunt însoțite de fragmente de mărturii ale unor membri din comunitățile evreiești din jurul acestor sinagogi, realizate de echipa de antropologi coordonată de Smaranda Vultur și Getta Neumann, precum și interviuri cu președinții comunităților evreiești din 5 orașe.

„Asemenea poveștilor împărtășite de bunicii noștri despre oameni, locuri și întâmplări, Poveștile Sinagogilor ne conduc într-o lume în care, prin frânturi de istorii personale și imagini care ne intrigă și ne fascinează, ni se dezvăluie o parte din istoria noastră comună, pe care dorim să o prezervăm pentru generațiile viitoare”, declară Raluca-Elena Doroftei, co-inițiatoare și coordonatoare a proiectului.

Scopul inițiativei este de a conștientiza comunitățile și autoritățile din localitățile din Banat și Arad, unde există sinagogi de valoarea arhitecturală a acestora, de memoria recentă a comunităților evreiești și de viața acestora în prezent în vederea salvgardării patrimoniului construit și a stimulării turismului cultural tematic.  Organizatorii și-au propus proiectarea unei rute digitale a sinagogilor din Banat și Crișana care să sistematizeze informația dispersată și să ofere o vedere de ansamblu a acestui patrimoniu, prezentarea conținutului fiind realizată într-o manieră accesibilă unui public cât mai larg. Platforma digitală bilingvă „Poveștile Sinagogilor” este un prim pas spre a racorda ruta sinagogilor din Banat și Crișana la rutele patrimoniului evreiesc europene recunoscute de Consiliul Europei și gestionate de Asociația Europeană pentru Conservarea și Promovarea Culturii și Patrimoniului Evreiești.

Foto: Sinagoga din Cetate, Timisoara

Autor: Sebastian Puraci

Citeste mai mult

Cultură

Conf.dr. Dorel Micle, manager interimar la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara

Publicat

pe

Muzeul Satului Bănățean din Timișoara are, începând de marți, manager interimar, în persoana conf. dr. Dorel Micle, cadru didactic universitar și cercetător la Universitatea de Vest din Timișoara, director al Centrului de cercetări interdisciplinare al patrimoniului arheologic mobil și imobil „ArheoTim” din cadrul aceleiași unități de învățământ superior.

Numirea sa pe poziția de manager interimar vine în urma demisiei domnului Dănuț Radosav. Dorel Micle va ocupa această funcție pe o perioadă de 120 de zile.

Consiliul Județean Timiș mulțumește domnului Radosav pentru activitatea sa la conducerea Muzeului, având încredere că noul manager va continua proiectele începute și va identifica cele mai potrivite soluții în realizarea obiectivelor instituției culturale.

Dorința administrației județene este ca Muzeul Satului Bănățean, loc încărcat de tradiție, cu un patrimoniu deosebit, să trezească un interes tot mai mare pentru publicul larg, prin deschiderea către comunitate, cu acțiuni culturale atractive și evenimente pentru orice vârstă.

Aproape un secol de la începuturile Muzeului

Ideea înființării unui muzeu etnografic în aer liber a fost formulată pentru prima oară de către Ioachim Miloia, director al Muzeului Bănăţean în perioada 1928-1940, cunoscută personalitate culturală a Banatului. În 1928, după ce a participat la deschiderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj, acesta a cerut municipalității acordul pentru a înființa în curtea castelului Huniade un mic muzeu sătesc cuprinzând biserici de lemn, cruci „de interes istoric si artistic”, case țărănești etc. După mai multe insistențe din partea celor care au urmat lui Ioachim Miloia la conducerea Muzeului Banatului – Marius Moga, Ioan Dihor, în anul 1967 muzeul a primit actuala suprafața de teren pe care s-a dezvoltat muzeul etnografic în aer liber al Banatului, deschis pentru public la 20 august 1971. Până în anul 2000 el a funcționat ca secție a Muzeului Banatului, după care a devenit instituție separată aflată în subordinea Consiliului Județean Timiş.

 

Citeste mai mult

Administrație

Parc fotovoltaic în apropierea satului Covaci

Publicat

pe

Consumul de energie electrică al Consiliului Județean Timiș și al instituțiilor subordonate ar putea fi acoperit în integralitate din surse regenerabile. Instituția a aprobat inițierea unui proiect de construire a unui parc fotovoltaic, în proximitatea satului Covaci. Pasul următor va fi depunerea unei cereri de finanțare nerambursabilă pentru obiectivul de investiții.

Prin proiect se urmărește acoperirea parțială sau chiar totală a consumului de energie electrică al Consiliului Județean Timiș și instituțiilor subordonate, respectiv, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, Direcției de Evidență a Persoanelor, Direcției de Prestări Servicii și instituțiilor de cultură subordonate – Muzeul Național al Banatului, Muzeul Național de Artă, Muzeul Satului Bănățean și Centrul de Cultură și Artă al Județului.

Nevoia anuală totală de energie electrică se ridică la aproximativ 2,5 milioane kWh, ceea ce necesită un parc fotovoltaic de aproximativ 2,5 – 3 hectare de teren. Acesta se află în proprietatea Consiliului Județean Timiș, în proximitatea satului Covaci. Trebuie spus că datele finale vor rezulta în urma analizei tehnice viitoare.

Importanța inițiativei este dată și de contextul provocărilor existente pe piața de energie. Având în vedere creșterea constantă a prețului energiei electrice, neexistând premise de scădere a prețului, Consiliul Județean consideră că un astfel de proiect va asigura independența energetică și va permite instituției să realizeze economii consistente.

Referitor la impactul bugetar, având în vedere că în prezent există oferte ale diferiților furnizori de energie electrică de aproximativ 4 lei per kWh, aprobarea proiectului și construcția parcului fotovoltaic ar aduce economii anuale la buget de 10 milioane lei, respectiv de 50 milioane lei pe o durată de cinci ani. Aceste economii la buget pot fi direcționate spre domenii care în prezent nu dispun de finanțare adecvată.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite