Poveștile sinagogilor aduce mai aproape de publicul larg splendoarea sinagogilor din Reșița, Caransebeș, Lugoj, Timișoara și Arad, dar și povești de viață redate de membri comunităților evreiești.

Platforma urmează a fi lansată online în 6 octombrie și include o multitudine de resurse, precum tururi digitale în 8 sinagogi, articole, interviuri, mărturii, videouri ori fotografii inedite.

Proiectul realizat de Asociația Pantograf, susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, leagă printr-un traseu digital 8 sinagogi din Banat și Crișana, permițând explorarea acestora de oriunde din lume.

Fiecare sinagogă inclusă în proiect are o secțiune dedicată unde vizitatorii platformei pot afla povestea acesteia prin parcurgerea unui scurt istoric, o descriere a elementelor de valoare arhitectonică care o fac unică, tururi virtuale în incinta sinagogii, fotografii și materiale video. Toate acestea sunt însoțite de fragmente de mărturii ale unor membri din comunitățile evreiești din jurul acestor sinagogi, realizate de echipa de antropologi coordonată de Smaranda Vultur și Getta Neumann, precum și interviuri cu președinții comunităților evreiești din 5 orașe.

„Asemenea poveștilor împărtășite de bunicii noștri despre oameni, locuri și întâmplări, Poveștile Sinagogilor ne conduc într-o lume în care, prin frânturi de istorii personale și imagini care ne intrigă și ne fascinează, ni se dezvăluie o parte din istoria noastră comună, pe care dorim să o prezervăm pentru generațiile viitoare”, declară Raluca-Elena Doroftei, co-inițiatoare și coordonatoare a proiectului.

Scopul inițiativei este de a conștientiza comunitățile și autoritățile din localitățile din Banat și Arad, unde există sinagogi de valoarea arhitecturală a acestora, de memoria recentă a comunităților evreiești și de viața acestora în prezent în vederea salvgardării patrimoniului construit și a stimulării turismului cultural tematic.  Organizatorii și-au propus proiectarea unei rute digitale a sinagogilor din Banat și Crișana care să sistematizeze informația dispersată și să ofere o vedere de ansamblu a acestui patrimoniu, prezentarea conținutului fiind realizată într-o manieră accesibilă unui public cât mai larg. Platforma digitală bilingvă „Poveștile Sinagogilor” este un prim pas spre a racorda ruta sinagogilor din Banat și Crișana la rutele patrimoniului evreiesc europene recunoscute de Consiliul Europei și gestionate de Asociația Europeană pentru Conservarea și Promovarea Culturii și Patrimoniului Evreiești.

Foto: Sinagoga din Cetate, Timisoara

Autor: Sebastian Puraci

Muzeul Satului Bănățean din Timișoara are, începând de marți, manager interimar, în persoana conf. dr. Dorel Micle, cadru didactic universitar și cercetător la Universitatea de Vest din Timișoara, director al Centrului de cercetări interdisciplinare al patrimoniului arheologic mobil și imobil „ArheoTim” din cadrul aceleiași unități de învățământ superior.

Numirea sa pe poziția de manager interimar vine în urma demisiei domnului Dănuț Radosav. Dorel Micle va ocupa această funcție pe o perioadă de 120 de zile.

Consiliul Județean Timiș mulțumește domnului Radosav pentru activitatea sa la conducerea Muzeului, având încredere că noul manager va continua proiectele începute și va identifica cele mai potrivite soluții în realizarea obiectivelor instituției culturale.

Dorința administrației județene este ca Muzeul Satului Bănățean, loc încărcat de tradiție, cu un patrimoniu deosebit, să trezească un interes tot mai mare pentru publicul larg, prin deschiderea către comunitate, cu acțiuni culturale atractive și evenimente pentru orice vârstă.

Aproape un secol de la începuturile Muzeului

Ideea înființării unui muzeu etnografic în aer liber a fost formulată pentru prima oară de către Ioachim Miloia, director al Muzeului Bănăţean în perioada 1928-1940, cunoscută personalitate culturală a Banatului. În 1928, după ce a participat la deschiderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj, acesta a cerut municipalității acordul pentru a înființa în curtea castelului Huniade un mic muzeu sătesc cuprinzând biserici de lemn, cruci „de interes istoric si artistic”, case țărănești etc. După mai multe insistențe din partea celor care au urmat lui Ioachim Miloia la conducerea Muzeului Banatului – Marius Moga, Ioan Dihor, în anul 1967 muzeul a primit actuala suprafața de teren pe care s-a dezvoltat muzeul etnografic în aer liber al Banatului, deschis pentru public la 20 august 1971. Până în anul 2000 el a funcționat ca secție a Muzeului Banatului, după care a devenit instituție separată aflată în subordinea Consiliului Județean Timiş.

Consumul de energie electrică al Consiliului Județean Timiș și al instituțiilor subordonate ar putea fi acoperit în integralitate din surse regenerabile. Instituția a aprobat inițierea unui proiect de construire a unui parc fotovoltaic, în proximitatea satului Covaci. Pasul următor va fi depunerea unei cereri de finanțare nerambursabilă pentru obiectivul de investiții.

Prin proiect se urmărește acoperirea parțială sau chiar totală a consumului de energie electrică al Consiliului Județean Timiș și instituțiilor subordonate, respectiv, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, Direcției de Evidență a Persoanelor, Direcției de Prestări Servicii și instituțiilor de cultură subordonate – Muzeul Național al Banatului, Muzeul Național de Artă, Muzeul Satului Bănățean și Centrul de Cultură și Artă al Județului.

Nevoia anuală totală de energie electrică se ridică la aproximativ 2,5 milioane kWh, ceea ce necesită un parc fotovoltaic de aproximativ 2,5 – 3 hectare de teren. Acesta se află în proprietatea Consiliului Județean Timiș, în proximitatea satului Covaci. Trebuie spus că datele finale vor rezulta în urma analizei tehnice viitoare.

Importanța inițiativei este dată și de contextul provocărilor existente pe piața de energie. Având în vedere creșterea constantă a prețului energiei electrice, neexistând premise de scădere a prețului, Consiliul Județean consideră că un astfel de proiect va asigura independența energetică și va permite instituției să realizeze economii consistente.

Referitor la impactul bugetar, având în vedere că în prezent există oferte ale diferiților furnizori de energie electrică de aproximativ 4 lei per kWh, aprobarea proiectului și construcția parcului fotovoltaic ar aduce economii anuale la buget de 10 milioane lei, respectiv de 50 milioane lei pe o durată de cinci ani. Aceste economii la buget pot fi direcționate spre domenii care în prezent nu dispun de finanțare adecvată.