Primăria Municipiului Timișoara lansează două apeluri publice pentru desfășurarea campaniei pentru prima ediție a bugetului participativ. Bugetul Participativ este un instrument de management deschis, incluziv şi transparent, instrument care permite participarea reală a timișorenilor la guvernarea oraşului, aceştia putând decide în mod direct cum se va cheltui o sumă de 3 milioane de lei din bugetul local.

Apel pentru 4 membri în Comisia pentru Bugetul Participativ:

În cadrul comisiei vor fi selectați doi reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale și doi cetățeni implicați civic. Comisia are multiple roluri, printre care rolul de a monitoriza campania și de a verifica eligibilitatea propuneri transmise de către cetățeni.

Apel pentru parteneri locali (organizații neguvernamentale):

Rolul partenerilor locali (organizații neguvernamentale) este de a asigura un grad mai mare de incluziune și diseminare în cadrul comunității prin realizarea activităților de suport. Toate detaliile despre rolurile membrilor comisiei și al partenerilor locale, precum și condițiile de participare și formularele de înscriere sunt disponibile pe site-ul campaniei.

Link apel pentru membri comisie: https://decidem.primariatm.ro/bp/selectie-comisie

Link apel pentru parteneri locali: https://decidem.primariatm.ro/bp/selectie-parteneri

Data limită de aplicare: 02.02.2022, ora 23:00. Afişare rezultate: 04.02.2022, ora 16:00. Activitatea partenerilor locali și activitatea în cadrul Comisiei Bugetului Participativ „Timișoara Decide!” sunt voluntare (neremunerate) și se vor desfășura după următorul calendar:

●          februarie: Informarea și formarea cetățenilor pentru bugetul participativ;

●          martie: colectarea propunerilor de proiecte, verificarea eligibilității acestora, și centralizarea lor în „Lista generală de propuneri”;

●          aprilie-mai: analiza tehnică, juridică și financiară a propunerilor de proiecte eligibile și publicarea listei cu proiectele care se califică pentru etapa de votare;

●          1-20 iunie: primirea și soluționarea contestațiilor;

●          20 iunie-20 iulie: votarea proiectelor;

●          25 iulie: publicarea listei cu proiectele câștigătoare;

●          Implementarea proiectelor;

●          Evaluarea campaniei.

Guvernul a adoptat, marți, noile măsuri pentru plafonarea preţurilor şi compensarea facturilor la energie, potrivit cărora consumatorii casnici vor primi diferite compensări astfel încât, în final, să plătească maximum 80 bani/kWh la energia electrică şi 31 bani/kWh la gaze, în lunile februarie și martie.

De noua schemă de compensare a facturilor la energie, care intră în vigoare de la 1 februarie 2022, vor beneficia consumatorii casnici, dar și consumatori non- cas­nici, precum agenți economici, școli, ONG-uri.

„Astăzi am aprobat ordonanţa de urgenţă prin care, începând cu data de 1 februarie, se fac anumite modificări în ajutorul oamenilor. Practic, pentru toţi consumatorii casnici, pentru toţi românii care deţin o locuinţă, scade plafonul de la 1 leu pe kWh la 80 de bani pe kWh pentru energie electrică şi de la 37 de bani pe kWh la 31 de bani pe kWh, indiferent cât consumă. Dacă, în plus, consumă mai puțin de 500 kWh lunar (la energie electrică, n.r.) și 300 kWh lunar (la gaze, n.r.), atunci beneficiază de o compensare suplimentară şi, practic, vor plăti 68 de bani pentru energia electrică şi circa 22 de bani pentru gazele naturale – cu toate taxele incluse”, a arătat ministrul energiei, Virgil Popescu, într-o conferinţă de presă, după ședința de Guvern.

Ministrul s-a referit și la consumatorii non-casnici pentru care preţul va fi plafonat la 1 leu pe kWh la energia electrică şi la 37 de bani pe kWh la gazele naturale. Schema a fost lărgită, dincolo de instituţii de învăţământ sau ONG-uri, „pentru, practic, aproape toţi consumatorii non-casnici”, cu excepţia marilor consumatori de energie electrică, care au beneficiat de Ordonanţa 81, pe o schemă de ajutor de stat aprobată de Comisia Europeană, a mențio­nat oficialul.

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a mai precizat că decontarea compensărilor către operatori va fi făcută după ce facturile vor fi întocmite conform legii.

Potrivit furnizorilor de energie, 70% din factura la gaze reprezintă costul furnizorului cu achiziția mărfii și 50-60% în cazul facturii la electricitate, iar marja furnizorilor este de 5% în medie.

Ministerul Finanţelor a publicat în procedură de transparenţă decizională un proiect de act normativ prin care propune prelungirea scutirii, pe o perioadă de 180 de zile, de la plata impozitului specific de către operatorii economici din HORECA, potrivit unui comunicat remis miercuri de instituţie.

„Ministerul Finanţelor vine în ajutorul mediului de afaceri, care se confruntă în această perioadă cu o acută lipsă de lichiditate, şi în anul fiscal 2022, prin prelungirea scutirii de la plata impozitului specific datorat de operatorii economici din domeniul HORECA pentru o perioadă de 180 de zile calculată de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe. Concomitent s-a prevăzut şi mecanismul de recalculare a impozitului specific datorat, în sensul scăderii acestei perioade din totalul de 365 zile ale anului fiscal„, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

Proiectul de act normativ mai prevede reglementări în privinţa comerţului online, flexibilizarea condiţiilor de accesare a eşalonării la plată şi reglementări ale unor dispoziţii din Codul de procedură fiscală.

O primă modificare a Codului de procedură fiscală vizează flexibilizarea condiţiilor de accesare a eşalonării la plată prin crearea posibilităţii depunerii cererii de eşalonare şi de către debitorii aflaţi în procedura insolvenţei, condiţia fiind ca până la data emiterii deciziei de eşalonare aceştia să iasă din procedura de insolvenţă. Totodată, Ministerul Finanţelor propune crearea posibilităţii acordării eşalonării la plată şi pentru sumele pentru care s-a stabilit răspunderea, potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară. Măsura este necesară pentru redresarea contribuabililor care se află în dificultate financiară, pentru care eşalonarea la plată reprezintă un real sprijin.

O altă modificare a Codului de procedură fiscală are în vedere încetarea obligaţiilor declarative pe perioada inactivităţii sau a suspendării activităţii pentru contribuabilii care au înscrisă în registrul comerţului menţiunea privind inactivitatea temporară sau au suspendată activitatea. Măsura are ca scop reducerea poverii administrative a contribuabililor care, în prezent, îşi menţin obligaţiile declarative sau care pot obţine un regim de declarare derogatoriu la cerere, cum este cazul profesiilor liberale.

Totodată, se propune modificarea Codului de procedură fiscală prin reglementarea expresă a modalităţii de restituire a impozitului pe dividende în cazul în care din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului, potrivit art. 67 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, rezultă sume de restituit de la buget. Măsura este necesară pentru că, în prezent, Codul de procedură fiscală reglementează doar modalitatea de restituire a impozitului pe dividende în situaţia în care societatea efectuează distribuiri de dividende parţiale în cursul anului, dividendul şi impozitul fiind achitate, fără ca textul să reglementeze şi situaţia în care dividendul este distribuit, dar acesta nu este plătit şi, pe cale de consecinţă, nu este plătit nici impozitul, precizează Ministerul Finanţelor.

Cea de-a patra propunere de modificare a Codului de procedură fiscală are în vedere reglementarea expresă a obligaţiei de raportare (furnizare de informaţii) a contribuabililor/plătitorilor care oferă mijloacele necesare pentru facilitarea tranzacţiilor on-line (piaţă on-line, platformă, portal, alte mijloace). Măsura are scopul de a identifica şi impozita persoanele fizice care comercializează produse în mediul on-line, fără a fi înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe şi fără a declara veniturile obţinute din această activitate. De asemenea, natura informaţiilor, periodicitatea, precum şi modelul declaraţiilor se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF.

Proiectul de act normativ pus în transparenţă decizională are în vedere trei modificări ale Codului Fiscal, dintre care prima prevede instituirea obligaţiei notarilor publici de declarare a tranzacţiilor din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia situate sub plafonul neimpozabil de 450.000 lei.

Măsura are în vedere situaţiile în care contribuabilii persoane fizice nu au înregistrat în cartea funciară proprietăţile imobiliare ca parte din patrimoniul afacerii şi au declarat impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, în condiţiile în care aceştia erau obligaţi la plata impozitului pe venitul din activităţi independente.

De asemenea, prin instituirea acestei obligaţii declarative se urmăreşte identificarea persoanelor fizice care efectuează tranzacţii cu proprietăţi imobiliare şi care, cu toate că îndeplinesc criteriile pentru încadrarea în activitatea independentă, plătesc impozitul pe venit potrivit prevederilor art.111 din Codul fiscal. Astfel, în ambele situaţii prezentate, contribuabilii au beneficiat de deducerea din valoarea tranzacţiei a sumei neimpozabile prevăzută la art. 111 alin.(1) din Codul fiscal, fapt ce a condus la diminuarea impozitului datorat.

Documentul prevede modificarea prevederilor Codului fiscal în ceea ce priveşte autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi, a expeditorilor înregistraţi şi a importatorilor autorizaţi, în sensul că aceasta se va realiza de structurile de specialitate din cadrul Autorităţii Vamale Române, urmând ca stabilirea competenţelor, procedurilor şi condiţiilor de autorizare a antrepozitelor fiscale, destinatarilor înregistraţi, expeditorilor înregistraţi, importatorilor autorizaţi să se realizeze prin ordin al ministrului Finanţelor, la propunerea preşedintelui Autorităţii Vamale Române.

A treia propunere de modificare a Codului Fiscal vizează stabilirea unui nou termen-limită, respectiv 31 decembrie 2022, până la care operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, au obligaţia de a dota automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale. Măsura este necesară pentru evitarea sancţionării operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale, pentru nerespectarea obligaţiei de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale, în condiţiile în care obligaţia nu a putut fi adusă la îndeplinire din motive neimputabile acestora.

Foto: Colosseum Timișoara