Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

BREXIT. Românii vor putea să meargă la studii și la muncă doar cu viză, în Marea Britanie

Publicat

pe

Noi condiţii de călătorie, studii, muncă şi afaceri intră în vigoare de la 1 ianuarie 2021 pentru cetăţenii Uniunii Europene, implicit pentru români, în relaţia cu Marea Britanie, odată cu părăsirea Blocului Comunitar de către Regatul Unit.

Acordul de retragere a Marii Britanii din UE a intrat în vigoare pe 1 februarie 2020. Acordul comercial post-brexit a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, de când Regatul Unit este stat terţ pentru ţările din Blocul Comunitar.

Libera circulaţie a mărfurilor şi a cetăţenilor nu va mai funcţiona.

Românii vor putea călători în Marea Britanie doar în baza cărţii de identitate până pe 30 septembrie 2021. După această dată, este obligatorie prezentarea unui paşaport.

Românii vor putea petrece până la 6 luni pe an în Marea Britanie în calitate de turişti, însă cei care vor să muncească sau să studieze în acea perioadă vor avea nevoie de viză.

De la 1 ianuarie 2021, românii care vor dori să muncească sau să studieze mai mult de 6 luni în Regat vor avea nevoie de viză.

Persoanele care posedă un paşaport biometric vor putea completa cererea de viză, inclusiv confirmarea indentităţii, folosind o aplicaţie mobilă. Solicitările nu vor putea fi făcute în baza cărţii de identitate.

Românii care nu au un paşaport electronic trebuie să depună documentele personal la Centrul de Vize pentru Regatul Unit din Bucureşti.

Din punctul de vedere al controalelor vamale pentru vizitatorii europeni, inclusiv români, care se deplasează în Regatul Unit, cel puţin până la 1 iulie 2021 nu vor exista schimbări.

De la 1 ianuarie 2021, Regatul Unit va implementa un nou sistem de imigraţie bazat pe puncte (PBS – Point-based immigration system) care se aplică cetăţenilor europeni, implicit românilor.

Odată ce Marea Britanie a ieşit din piaţa unică, vor fi necesare autorizaţii suplimentare pentru mărfuri. Conform acordului post-Brexit, nu vor exista tarife şi nici cote.

Mărfurile vor trece prin graniţa dintre Uniunea Europeană şi Regat reprezentată de Franţa, Olanda, Belgia şi Spania. În România există aproximativ 4.900 de operatori economici care fac schimburi comerciale cu Marea Britanie.

Guvernul român a lansat platforma www.brexit.gov.ro, cu informaţii structurate pe cinci categorii: mediul de afaceri, transport, mobilitate, reglementări vamale, justiţie.

Viză pentru studii

Pentru a putea studia în UK după 1 ianuarie 2021, studenţii din UE trebuie să aplice pentru o viză care este acordată în baza obţinerii unui punctaj de 70 de puncte, obţinând astfel statut de student internaţional.

Punctajul se obţine pe baza îndeplinirii unor cerinţe: să fie acceptaţi la o unitate de învăţământ acreditată din UK (licensed student sponsor); să aibă o bună cunoaştere a limbii engleze; să dispună de mijloace financiare suficiente.

Din informaţiile transmise de autorităţile britanice, România se află în lista statelor exceptate de la dovada existenţei mijloacelor financiare, cu excepţia unor situaţii specifice. În asemenea situaţii, solicitanţii vor fi contactaţi direct de Serviciul Britanic pentru Vize şi Imigrări (UK Visas and Immigration), după depunerea cererii.

Suplimentar, autorităţile britanice au decis următoarele pentru cetăţenii europeni/români care sosesc în UK după 1 ianuarie 2021: dacă încep programe de studii înainte de sfârşitul lunii iulie 2021, sunt eligibili pentru taxe de şcolarizare şi sprijin pentru taxe pe durata programului de studii, la fel ca şi cetăţenii britanici; dacă încep cursurile după 1 august 2021, nu sunt eligibili pentru taxele de şcolarizare şi sprijinul pentru taxe acordat cetăţenilor britanici.

Noile reguli nu afectează cetăţenii români acoperiţi de Acordul de retragere, eligibili pentru EU Settlement Scheme.

Cei care sunt deja studenţi în Regatul Unit şi s-au deplasat în această ţară anterior datei de 31 decembrie 2020 nu au nevoie de viză. Cetăţenii europeni, inclusiv români, care s-au aflat într-o situaţie de mobilitate în raport cu Regatul Unit anterior datei de 31 decembrie 2020 pot aplica pentru înscrierea în Programului de Înregistrare a Cetăţenilor UE (EU Settlement Scheme); înscrierea se poate face până la data de 30 iunie 2021.

Marea Britanie a ieşit din programul european de schimburi adresat studenţilor – Erasmus -, la care participa din 1987. Acesta urmează să fie înlocuit cu Programul „Alan Turing”, denumit după un celebru matematician britanic.

La muncă doar cu viză

Cetăţenii europeni, inclusiv români, vor trebui să aplice pentru viză de muncă pentru a putea lucra în Regatul Unit. Aceasta se acordă prin atingerea unui prag de 70 de puncte, care reprezintă un total cumulat din diverse criterii (cu titlu orientativ, acestea includ oferta de muncă, salariul minim corespunzător calificării, stăpânirea limbii engleze).

Regatul Unit a instituit o serie de trasee profesionale (routes), prin intermediul cărora se poate aplica, în funcţie de calificări: Lucrătorii Calificaţi (Skilled Route); Lucrătorii din sănătate şi din îngrijiri de sănătate (Health& Care Route); Lucrătorii Înalt Calificaţi (Highly Skilled Route – Global Talent).

Politica privitoare la lucrătorii sezonieri urmează să fie definită, mai multe informaţii vor fi puse la dispoziţie de autorităţile britanice în timp util. În principiu, urmează să fie stabilit un contingent de lucrători sezonieri pentru anul 2021.

Autorităţile britanice au semnalat că intervalul standard de procesare a documentelor este de 3 săptămâni cu începere de la depunerea acestora. Pentru extinderea vizei fără a părăsi teritoriul Regatului Unit, intervalul orientativ este de 8 săptămâni cu începere de la depunerea documentelor.

Voluntariatul este inclus în lista activităţilor pentru care viza este obligatorie. Pentru acest tip de activitate, trebuie solicitată şi obţinută viza TemporaryWorker – CharityWorker (T5). Pentru activităţi de voluntariat care nu depăşesc 30 de zile nu este nevoie de obţinerea unei vize. Activitatea de voluntariat trebuie să fie desfăşurată în cadrul unei organizaţii acreditate corespunzător în Regatul Unit.

Suprataxă în sistemul sanitar

De la 1 ianuarie 2021, un cetăţean UE aflat într-un sejur temporar în Regatul Unit (un turist, un student sau o persoană într-o călătorie de afaceri) va continua să beneficieze de asistenţa medicală necesară în baza Cardului European de Asigurări de Sănătate (CEASS) / European Health Insurance Card (EHIC).

Pentru şederi pe perioade mai lungi, legislaţia internă a Marii Britanii privind imigraţia poate prevedea cerinţe suplimentare. În special, Regatul Unit va impune resortisanţilor ţărilor terţe o suprataxă pentru asistenţă medicală ca şi condiţie pentru eliberarea unei vize de intrare pentru o perioadă de şedere mai lungă de 6 luni. Această suprataxă va trebui plătită şi de cetăţenii UE, dar va fi rambursată studenţilor şi persoanelor care rămân asigurate în statul membru (deţinătorii de documente portabile S1).

Pensionarii din UE care se mută în Regatul Unit  vor continua să beneficieze de asistenţă medicală în statul de reşedinţă, în numele statului care îi plăteşte pensia, utilizând documentul portabil S1. Acelaşi lucru este valabil şi pentru lucrătorii frontalieri (care lucrează într-un stat, dar locuiesc într-un alt stat). Deşi se pot aplica cerinţe suplimentare în temeiul legislaţiei interne privind imigraţia, acordul garantează că statul în care persoana este asigurată rambursează statului de reşedinţă cheltuielile aferente asistenţei medicale, ca şi până acum.

Persoanele care doresc să beneficieze, începând cu 1 ianuarie 2021, de tratament programat în Regatul Unit, vor putea solicita documentul portabil S2 instituţiei competente din statul în care sunt asigurate.

CNAS a creat pe site-ul propriu o secţiune specială în care au fost postate informaţii referitoare la modul de accesare a sistemelor de sănătate din România şi Regatul Unit.

În ceea ce priveşte uzul personal de medicamente al celui care se deplasează în Regatul Unit ca vizitator, se recomandă ca persoana să verifice în statul de origine, cu medicul sau farmacistul care a prescris medicamentul, statutul sau clasificarea acestuia în raport cu statul de destinaţie.

Pentru călătoriile în scop turistic mai lungi de 3 luni, unde persoana deţine medicamente cu prescripţie restrictivă, ea va trebui să se obţină o autorizaţie specială.

Internațional

iPhone 16 ar putea veni cu mai mult RAM și spațiu de stocare

Publicat

pe

Tot mai multe informații încep să apară despre seria Apple iPhone 16 chiar dacă mai avem destul timp până la lansarea preconizată în luna septembrie. Cel mai recent zvon sugerează că modelul mai mic iPhone 16 va veni cu mai multă memorie RAM și capacitate de stocare.

Informația vine din Coreea de Sud, prin intermediul cunoscutului tipster @Tech_Reve. Potrivit site-ului britanic TechRadar, tipsterul afirmă că iPhone 16 la nivel de bază ar putea veni cu 8GB de memorie RAM și 256GB de stocare, pentru a oferi AI-ului integrat spațiu suplimentar pentru gândi, stoca și procesa comenzile date telefonului.

Pentru comparație, cel mai ieftin Apple iPhone 15, modelul de bază, are 6GB RAM și 128GB spațiu de stocare. 8GB sunt rezervați pentru modelul Apple iPhone 15 Pro. Trebuie să menționăm că sunt disponibile și versiuni cu 256 și 512GB capacitate de stocare pentru iPhone 15. Cum am menționat mai sus, acest supliment de RAM și stocare este necesar pentru munca suplimentară de care au nevoie instrumentele AI generative. Apple nu vrea să rămână în urmă față de Samsung care a lansat pe Galaxy S24, Galaxy S24+ și Galaxy S24 Ultra cu Galaxy AI sub aripa acestuia fiind multe funcții cu inteligență artificială.

Apple vrea să desfășoare cât mai multă muncă de calcul pe plan local, fără a transfera fluxuri de date către și de la servere de pe web. Înseamnă că mai multe informații sunt stocate exclusiv pe telefon sau laptop, unde sunt sigure și private. Acest lucru se potrivrște cu filozofia de confidențialitate Apple și, prin urmare, cu cât este nevoie de mai puțină procesare în cloud, cu atât mai bine.

Dacă acest lucru se va întâmpla cu funcțiile AI pe care Apple le-a promis, atunci iPhone 16 ar putea avea nevoie de memorie suplimentară. Totuși, așa cum recunoaște acest tipster, nimic nu este confirmat încă, iar planurile Apple s-ar putea schimba în continuare. De asemenea, automat se ridică întrebarea cât de mult din această funcționalitate AI ar putea trece la telefoane Apple mai vechi, mai puțin puternice.

Nu știm exact care vor fi aceste funcții AI de la Apple, dar toate semnele sunt că sistemul de operare iOS 18 va include o grămadă de instrumente AI generative similare cu cele pe care le-am văzut pe alte telefoane, de exemplu la Samsung.

Foto: Future

Citeste mai mult

Internațional

România şi Bulgaria aderă duminică în mod parţial în spaţiul Schengen

Publicat

pe

România şi Bulgaria aderă duminică în mod parţial în spaţiul Schengen – după 16 ani de aşteptare -, o aderare care înfurie transportatorii rutieri, conform AFP.

Pasagerii români şi bulgari nu vor mai fi obligaţi să prezinte un paşaport sau o viză de călătorie, atunci când folosesc transportul aerian sau maritim, în spaţiul Schengen, începând de duminică.

Pe drumuri însă, controalele sunt menţinute deocamdată, spre marea nemulţumire a şoferilor – din cauza vetoului Austriei, singurul stat membru al Uniunii Europene (UE) refractar, de frica unui aflux de solicitanţi de azil.

Excluşi din acest proces, transportatorii rutieri sunt furioşi.

În pofida acestei aderări parţiale, este vorba despre o etapă care are o puternică valoare simbolică în cele două foste ţări comuniste.

„Este un mare succes al celor două ţări”, salută într-un comunicat preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.

Însă acest acord este doar o aderare parţială, care continuă să ridice probleme schimburilor regionale şi care este dictată în parte din consideraţii de politică internă ale unor state membre UE.

Pe aeroportul din capitala română, unde majoritatea zborurilor deservesc spaţiul Schengen, echipe au pregătit toată săptămâna acestă mică „revoluţie” şi au promis o creştere a efectivelor în vederea unor controale inopinante, mai ales ale minorilor, „pentru a evita ca ei să fie prada unor reţele de trafic de persoane”, potrivit Guvernului român.

Agenţii desfăşuraţi urmează totodată „să ghideze pasagerii şi să-i identifice pe cei care profită să părăsească ilegal România”.

Prin această dublă aderare, această zonă, înfiinţată în 1985, va număra de-acum 29 de state membre – 25 dintre cele 27 de state membre UE şi vecinii lor asociaţi, Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

De la începutul lui 2024, cetăţenii kosovari beneficiază de posibilitatea de a călători în spaţiul Schengen fără să fie nevoiţi să tracă prin procedurile de obţinere a unei vize pe o perioadă scurtă de timp.

Citeste mai mult

Internațional

Telefonul pliabil Apple pare să fie amânat până în 2027

Publicat

pe

De câțiva ani telefoanele pliabile, indiferent că se pliază vertical tip carte sau orizontal, cresc în popularitate. Dar de pe această piață lipșește o companie care nu mai are nevoie de prezentare – Apple. Gigantul tehnologic american nu a făcut încă un iPhone pliabil, lăsând mulți fani să se întrebe când brandul ar putea dezvălui unul.

Dar și acum veștile sunt proaste, potrivit Stuff.tv. Se pare că primul pliabil Apple a fost amânat cu încă un an până în 2027. Primul smartphone pliabil al companiei Apple, despre care sunt zvonuri de ani de zile și care va rivaliza cu seria Galaxy Z Fold de la Samsung, ar putea fi lansat în 2027, nu în 2026 cum se credea inițial.

O informație de la o sursă sud-coreeană, AlphaBiz, sugerează că Apple mai are cale lungă de parcurs până la lansarea primului său smartphone pliabil. Inițial programat să fie lansat în ultima parte a anului 2026, se pare că acum fanii Apple, dar nu numai ei, vor trebui să aștepte până la începutul anului 2027. Dacă nu cumva și acest termen se va dovedi greșit.

În ciuda acestei întârzieri, se pare că producția de componente pentru acest nou dispozitiv merge bine. Dar multă lume se întreabă de ce atâtea amânări, tergiversări, când ale companii au lansat telefoane pliabile încă de acum cinci ani? Samsung a fost primul, ajungând acum la Galaxy Z Flip 5 și Galaxy Z Fold 5, dar și Huawei, Motorola, Honor sau alte companii care produc telefoane Android au lansat deja telefoane pliabile. Mai mult, în scurt timp Samsung va lansa generația a șasea de pliabile cu Fold 6 și Flip 6.

Revenind la întrebarea de mai sus, nu se prea poate răspunde la aceasta. Nu suntem atât de siguri, dar se pare că Apple lucrează la o nouă tehnologie de ecran. Se zvonește că modelul pliabil Apple va avea un ecran elegant care va oferi dispozitivului o cută foarte mică, aproape insesizabilă. Cum se va face asta? Gravând o parte a stratului ecranului pentru a minimiza reflexiile luminii și pentru a ascunde pliul. Se spune că suprafața interioară a ecranului conține un material polimeric pentru a reduce și reflexiile.

Cum ecranul seriei Galaxy S24, recent lansată de Samsung, reduce reflexiile, iar zvonurile anterioare sugerau că ecranul pliabil al telefonului Apple este produs de Samsung Display, este posibil ca viitoarele pliabile Galaxy Z Flod 6 și Galaxy Z Flip 6 să aibă și ele astfel de ecrane. Dar, astea sunt doar speculații.

Presupunând că iPhone-ul pliabil va sosi în 2027, va intra în competiție cu Galaxy Z Flip 8 și Galaxy Z Fold 8 de la Samsung. Acest lucru oferă companiei Samsung suficient timp pentru a-și îmbunătăți dispozitivele, precum și elementul foarte important de a le face mai ieftine. Desigur, totul este un zvon și toate detaliile reale ale iPhone-ului pliabil Apple sunt secrete momentan.

Sunt zvonuri că Samsung va lansa o versiune mai ieftină de Galaxy Z Flip 6, la un preț de aproximativ 800 de euro. De asemenea, sunt mai multe informații că Samsung va lansa și un model Galaxy Z Fold 6 FE, tot o versiune mai ieftină. În acest fel Apple trebuie să se grăbească, dar și să fie atent la prețul viitorului său telefon pliabil.

Foto: Apple

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite