Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității cere deconectarea de la restricții din 1 iunie 2021

Publicat

pe

Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii (FIO) solicită Guvernului României deconectarea domeniului HoReCa de la rata incidenţei de orice fel de la 1 iunie 2021, în condiţiile în care până la această dată vor fi vaccinaţi 90% dintre angajaţii din domeniu, iar la nivel naţional vor fi cinci milioane de persoane vaccinate, potrivit unui comunicat de presă.

„Industria ospitalităţii trece printr-un moment de cotitură. După ce s-a ratat sprijinirea sectorului după perioada de lockdown şi restricţionarea discreţionară a activităţii timp de un an, este foarte important pentru mediul antreprenorial ca redeschiderea să se facă în cele mai bune condiţii. În acest spirit, susţinem necesitatea redeschiderii în condiţii de siguranţă a industriei prin programul naţional de vaccinare. În acelaşi timp, solicităm Guvernului să analizeze posibilitatea scoaterii sectorului HoReCa de sub incidenţa numărului de infectări la mia de locuitori, principala nevoie şi dorinţă a întregului sector”, a declarat Corina Macri, preşedintele (FIO).

În urma demersurilor de consultare cu mediul de afaceri, inclusiv cu reprezentanţii sectorului HoReCa, Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii a sintetizat şapte propuneri importante pentru industrie în acest moment.

Acestea vizează deconectarea domeniului HoReCa de la rata incidenţei de orice fel, întrucât nu există studii concrete care să demonstreze vreo legătură între funcţionarea restaurantelor şi creşterea cazurilor de îmbolnăvire, majoritatea îmbolnăvirilor fiind generate de mediul profesional sau familial şi găsirea unor soluţii de funcţionare a industriei ospitalităţii în condiţii de carantină şi stare de alertă la fel ca hotelurile, magazinele alimentare, de bricolaj, supermarketuri, mall-uri.

În acest context, FIO propune un program de funcţionare restrâns în interiorul locaţiilor şi pe terase, un grad de ocupare al meselor de 50%, un număr maxim de ocupanţi la masă de 6 persoane etc. Totodată, federaţia propune elaborarea unui ghid strict de condiţii de funcţionare pe perioada pandemiei, ghid pe care se obligă să îl aducă la cunoştinţa actorilor din domeniul HoReCa şi să recomande ferm respectarea lui. Nerespectarea lui va impune măsuri drastice financiare sau chiar suspendarea activităţii.

O altă propunere face referire la reactivarea măsurii de sprijin financiar prin decontarea a 41,5% din salariul brut de încadrare a unui angajat care este reactivat în câmpul muncii, cât şi posibilitatea utilizării facilităţilor pentru angajaţi concomitent.

Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii apreciază ca fiind extrem de importante şi binevenite măsurile propuse de Guvern în anul 2020 şi consideră că ar trebui continuate şi în anul 2021. Măsura susţinerii 41,5% din salariul brut a acelor angajaţi reactivaţi din şomaj tehnic în câmpul muncii este una care a produs rezultate reale. Pentru susţinerea sectorului această măsură ar trebui continuată, alături de restul măsurilor deja aprobate. Totodată, având în vedere că există societăţi cu mai multe puncte de lucru, în mai multe localităţi, toate fiind supuse unor restricţii specifice, este necesară aprobarea utilizării facilităţilor pentru angajaţi simultan. Astăzi, o societate nu poate beneficia şi de facilitatea de şomaj tehnic şi de facilitatea pentru ‘kurzarbeit’. Acest lucru se aplică şi pentru societăţi care au doar un punct de lucru, dar sunt afectate de faptul ca operează la o capacitate redusă.

Reprezentanții federației mai doresc introducerea unei facilităţi fiscale pe salarizare şi creşterea salariului minim, similare celei din sectorul de construcţii, pentru HoReCa. Astfel, FIO propune introducerea unui plafon de 3.000-3.500 de lei şi acordarea unor reduceri şi scutiri de taxe pe muncă, similare cu scutirile acordate în sectorul de construcţii, pentru o perioadă de 5 ani. Această măsură, susţin ei, va aduce beneficii în sensul încurajării personalului calificat să rămână în ţară, cât şi eliminarea muncii la gri şi ar ajuta nu doar la o relansare a sectorului, dar şi la îmbunătăţirea calităţii actului de turism şi alimentaţie publică, permiţând societăţilor din sector să fie mai competitive în atragerea forţei de muncă calificate.

A cincea propunere se referă la reducerea cu cel puţin 50% a tuturor taxelor şi impozitelor locale pentru anul 2021 şi 2022 şi reducerea TVA pentru livrarea preparatelor alimentare, de la 9% la 5%.

„Având în vedere că activitatea este mult redusă şi că redeschiderea va fi extrem de dificilă, lupta industriei este acum pentru supravieţuire şi păstrarea forţei de muncă. Astfel, orice fel de ajutor va constitui un sprijin major pentru ca industria HoReCa să poate rămâne la linia de plutire”, motivează membrii federaţiei.

De asemenea, Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii solicită rambursarea rapidă a creanţelor reprezentând TVA, deblocarea Măsurii 2 şi remedierea situaţiei aferente Măsurii 3 şi amânarea ratelor la credite precum şi regândirea procesului de eşalonare a datoriilor provenite din taxe şi impozite, dar şi suspendarea executărilor silite pentru cei afectaţi de aceste restricţii pentru anul 2021.

„Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii solicită reluarea discuţiilor cu sistemul bancar, a moratoriului public valabil până la 31.12.2020, şi amânarea ratelor la credit pentru firmele din această industrie, până la relaxarea economiei şi repornirea acestui sector, fără dată limită, până la declararea finalului pandemiei”, se mai menţionează în comunicat.

Membrii Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii, care reprezintă interesele sectorului ospitalităţii în contextul în care este afectat puternic de efectele crizei Coronavirus, sunt Horetim Timişoara, Horeca Transilvania Cluj, Resto Constanţa, Asociaţia Horeca Oltenia, Dolj, Asociaţia HoReCa Bacău, Asociaţia Patronală Horeca Argeş şi Organizaţia Patronală a Cârciumarilor Braşoveni.

La iniţiativa Hospitality Culture Institute, reprezentanţii celor şapte organizaţii, din care fac parte peste 1.000 de antreprenori din ospitalitate, şi-au unit forţele pentru a apăra interesele naţionale ale unei industrii afectate grav de criza COVID -19 la nivel mondial.

Acest sector de activitate era format, anterior pandemiei Covid-19, din peste 40.000 de jucători: 18.000 unităţi de alimentaţie publică, 23.000 unităţi mixte de cazare şi alimentaţie publică, aproximativ 500 agenţii de turism şi numeroşi ghizi locali care au ca scop promovarea punctuală a fiecărei destinaţii turistice, universitare sau de business, se mai arată în comunicat.

foto: Restaurant Colosseum Timișoara

Din țară

Funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu. Programul ceremoniilor

Publicat

pe

În zilele de 6 şi 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, calendarul şi desfăşurarea ceremoniilor fiind stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.

Guvernul a anunţat programul oficial al ceremoniilor:

Miercuri, 6 august 2025

Ora 08:30 – Deplasarea autovehiculului mortuar de la spitalul „Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni pe traseul: Strada Arhitect Mincu – Bdul Kiseleff – Piaţa Victoriei – Bdul Lascăr Catargiu – Piaţa Romană – Piaţa Universităţii – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bdul Eroii Sanitari – Bdul Gheorghe Marinescu

Ora 09:00 – Cortegiul Funerar intră în curtea Palatul Cotroceni – Poarta Marinescu – Gardă de onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” prezintă onorul

09:08 – Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului preşedinte al României Ion Iliescu este depus pe catafalc în Sala Unirii

09:10 – Militarii intră în Gardă Onor la Catafalc

09:15 – Scurt moment religios

09:30 – 12.30 – Ceremonia de prezentare a condoleanţelor de către înalţi oficiali / Semnare în Cartea de Condoleanţe

13:00-18:00 – Prezentare condoleanţe de către cetăţeni

Accesul se va face pe la Intrarea Registratură din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu).

Ieşirea se va face pe la Poarta Muzeu din Şoseaua Cotroceni.

Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spaţiul special amenajat din faţa Palatului Cotroceni, în parcarea Administraţiei Prezidenţiale din Bd. Geniului

18:30 – Prezentare condoleanţe foşti colaboratori şi apropiaţi

19:00 – Moment religios (Rânduiala Slujbei Stâlpilor)

20:00 – Se încheie procesiunea

Pe timpul nopţii, se va asigura Gardă la Catafalc de către Brigada 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”

Joi, 7 august 2025 – declarată zi de doliu naţional

09:00-09:50 – Sosirea invitaţiilor

10:00 – Scurt moment religios

10:10 – Ceremonia Gărzii la Catafalc

10:15 – Moment de reculegere

10:16 – Ridicarea de pe catafalc a sicriului

Sicriul este purtat spre ieşirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină);

La Copertină sunt prezente Şiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forţelor Armate precum şi Muzica Militară (trompet) pentru Onor;

Se trage clopotul de la Biserica Cotroceni

10:20 – Plecarea cortegiului de la Copertină / Deplasarea cortegiului funerar spre Biserica Cotroceni

10:30-11:30 – Oficierea slujbei religioase de înmormântare

11:15 – Intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu

11:35 – Cortegiul Funerar pleacă din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni-Poarta Marinescu

11:40 – Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu

Garda prezintă ultimul onor – înclinarea drapelului.

Intonarea Imnului Naţional al României.

Cortegiul va trece prin faţa Gărzii.

Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Şoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.

Sosirea cortegiului funerar la Cimitirul Militar Ghencea III

Ceremonia de înmormântare

Sicriul este amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun;

Formare cortegiu funerar şi prezentare onor;

Înhumarea are loc în prezenţa familiei şi apropiaţilor.

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Citeste mai mult

Din țară

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Publicat

pe

Ion Iliescu, primul preşedinte al României post-comuniste, a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul „Agrippa Ionescu”, unde a fost internat în urmă cu aproape două luni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.

Guvernul a anunţat încetarea din viaţă a fostului preşedinte, precizând că detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului şef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare.

7 august va fi declarată zi de doliu naţional.

„Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viaţă, decesul fiind înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ transmite sincere condoleanţe familiei şi apropiaţilor. Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viaţa, demnitatea şi respectul pentru pacienţii săi”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a spitalului în care Iliescu a fost internat timp de aproape două luni.

Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996-2000 și 2004-2008 a fost senator din partea PSD.

Citeste mai mult

Din țară

APIA va digitaliza principalele servicii publice

Publicat

pe

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „’Portal unic al fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură”, un demers strategic de digitalizare destinat simplificării accesului fermierilor la serviciile publice gestionate de agenție.

Potrivit unui comunicat al APIA, proiectul este finanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF), Prioritatea 2 – Digitalizarea administrației publice centrale și a mediului de afaceri, și are o valoare totală eligibilă, inclusiv TVA, de 93,583 milioane lei. Din această sumă, 70,14 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă FEDR, iar 23,443 milioane lei provin din bugetul național.

Implementat pe o perioadă de 3 ani, proiectul vizează transformarea digitală a principalelor servicii publice oferite de APIA, precum: administrarea și plata schemelor de sprijin pentru fermieri; emiterea licențelor de export-import pentru produse agricole; gestionarea și plata rentei viagere.

Noua platformă va permite o relaționare simplificată între instituție și beneficiari, reducând semnificativ birocrația și timpul necesar pentru depunerea cererilor sau obținerea de documente relevante, subliniază sursa citată.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite