Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

„Declarația pentru Viitorul Internetului” semnată de foarte multe țări

Publicat

pe

Internetul a fost și este revoluționar. Oferă oportunități fără precedent oamenilor din întreaga lume de a se conecta și de a se exprima și continuă să transforme economia globală, oferind oportunități economice pentru miliarde de oameni. Cu toate acestea, a creat și provocări serioase de politică.

Urmare a acestui lucru, liderii din peste 60 de țări, inclusiv SUA și Marea Britanie, s-au reunit pentru a se angaja la un nou acord menit să protejeze viitorul internetului, potrivit site-ului britanic TechRadar. Așa-numita Declarație a Viitorului Internetului va contribui la întărirea democrației online, deoarece țările care au acceptat termenii acesteia au promis că nu vor submina alegerile prin desfășurarea de campanii de dezinformare online sau spionând ilegal oamenii.

În același timp, declarația se angajează să promoveze siguranța și utilizarea echitabilă a internetului, țările implicate fiind de acord să se abțină de la a impune opriri comandate de guvern, oferind în același timp servicii de internet accesibile și fiabile. Un total de 182 de opriri de Internet au fost raportate la nivel global în 2021. Numărul țărilor care au închis Internetul în 2021 a crescut la 34 de la 29 în 2020.

Deși Declarația Viitorului Internetului nu este obligatorie din punct de vedere juridic, principiile enunțate în ea vor servi drept referință pentru factorii de decizie publică, întreprinderi, cetățeni și organizațiile societății civile.

Într-o fișă informativă publicată de Casa Albă, administrația Biden a oferit mai multe informații despre modul în care SUA și alți parteneri vor lucra împreună pentru a proteja viitorul internetului, spunând: „La semnarea acestei Declarații, Statele Unite și partenerii vor lucra împreună pentru a promova această viziune și principiile sale la nivel global, respectând în același timp autonomia de reglementare a celuilalt în cadrul propriilor jurisdicții și în conformitate cu legile noastre interne și obligațiile legale internaționale”.

Până acum, 60 de țări s-au angajat să respecte declarația. Deloc surprinzător, Rusia, China și India nu sunt implicate în aceste eforturi, deși un oficial înalt al administrației Biden a spus într-o declarație de presă că „avem speranță că timpul nu a trecut pentru ca India să se alăture”. Momentan documentul este în principiu o declarație de viziune amplă, dar nu are putere legală.

Giganții tehnologici americani susțin declarația, Google spunând într-o postare pe blog că sectorul privat trebuie să joace și el un rol important atunci când promovează standardele de internet, în timp ce președintele Microsoft, Brad Smith, a explicat într-o postare separată pe blog că guvernele nu pot gestiona provocările globale cu care se confruntă internetul pe propria răspundere. Se așteaptă reacții și de giganții producători de telefoane – Samsung și Apple – în legătură cu internetul mobil.

Probabil că vom auzi mai multe odată ce țările vor începe să pună în aplicare declarația, iar altele care au întârziat să semneze decid să se angajeze în aplicarea acesteia.

Principiile Declarației pentru Viitorul Internetului includ angajamente pentru:

  • Protejarea drepturilor omului și libertăților fundamentale ale tuturor oamenilor;
  • Promovarea unui internet global care promovează fluxul liber al informației;
  • Promovarea conectivității incluzive și accesibile, astfel încât toți oamenii să poată beneficia de economia digitală;
  • Promovarea încrederii în ecosistemul digital global, inclusiv prin protecția vieții private;
  • Protejează și întărește abordarea cu mai multe părți interesate a guvernanței care menține internetul să funcționeze în beneficiul tuturor.

Declarația pentru Viitorul Internetului a fost semnată printre altele de următoarele țări: Argentina, Australia, Austria, Belgia, Canada, Republica Cehă, Danemarca, Comisia Europeană, Franța, Germania, Israel, Italia, Japonia, Moldova, Olanda, Noua Zeelandă, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia și Regatul Unit

Internațional

Tincuța Marin reprezintă Galeria Jecza din Timișoara la Veneția

Publicat

pe

Galeria Jecza din Timișoara alături de Fundația Interart Triade magnetizează publicul din Veneția cu o expoziție în premieră în orașul celebrei Bienale de Artă, redeschizând vizitatorilor, după un deceniu un spațiu vechi de peste 900 de ani, cu o expoziție intens apreciată de critici, colecționari și iubitori de artă.

Una dintre cele mai interesante și apreciate artiste ale noii generații, de creatori din România expune la Veneția în timpul Binealei de Artă care este în plină desfășurare. Reprezentată de Galeria Jecza din Timișoara și de galeria Ellen de Bruijne Projects din Amsterdam, artista vizuală Tincuța Marin își prezintă cea mai recentă instalație într-un spațiu aparte din principalul oraș al regiunii Veneto.

Anul acesta, Bienala de Artă de la Veneția se bucură de o prezență românească interesantă, care vine în completarea evenimentului principal. Una din artistele care expune pe durata primei luni a Bienalei, până la mijlocul lunii mai, este Tincuța Marin. Artista expune într-o capelă de secol XII – Oratorio dei Crociferi în Campo dei Gesuiti, Cannaregio. Închisă publicului de 10 ani, capela, care ea în sine este o operă de artă, este gazda instalației Where the Sun Sleeps (Locul unde soarele doarme) realizată de tânăra artistă.

„Instalația Tincuței Marin Where the Sun Sleeps (Locul unde soarele doarme) este amplasată în mijlocul acestei bijuterii venețiene, care în mod normal nu este deschisă publicului, găzduind o serie excepțională de picturi ale lui Giacomo Palma Cel Tânăr, realizate între 1583 și 1592, marcând apogeul Renașterii venețiene. Acest ciclu pictural se remarcă prin faptul că este unul dintre puținele din arta venețiană a secolului al XVI-lea finalizat de un singur artist, oferind o viziune artistică unitară, care nu are egal decât cu lucrările lui Tintoretto din Școala San Rocco.

Lucrarea Tincuței Marin este compusă din 4 sculpturi de bronz, care poartă simbolic sau ocrotesc protectiv 4 pânze de mari dimensiuni”, declară Andrei Jecza, fondatorul Galeriei Jecza. Alăturând în instalația sa sculpturile și pictura, Tincuța Marin creează un suport între cele două, ceea ce o diferențiază de alți artiști ai generației ei. Expoziția este deschisă publicului până în data de 12 mai, zilnic, între orele 10:00 și 18:00.

Despre instalația Where the Sun Sleeps (Locul unde soarele doarme), Adina Drinceanu curatorul expoziției, transmite că ea apare în pragul trecutului și prezentului, pe fundalul istoric al Oratoriului: „Tincuța Marin creează un colaj anacronic al timpului, asemănător unui „wunderkammer” plin de artefacte temporale eclectice refolosite pentru noi narațiuni.

Zeități egiptene, referințe medievale și moderniste nu sunt folosite pentru greutatea lor simbolică, ci ca elemente într-un lexicon pictural mai mare care dansează pe marginea fantasmagoriei”.

* În vârstă de 29 de ani, artista din Galați trăiește și lucrează la Cluj-Napoca este reprezentată de Galeria Jecza din 2021 și de Ellen de Bruijne Projects din 2024. Tincuța Marin are deja un palmares expozițional bogat, cu prezențe solo și de grup în țară și în străinătate, numeroase din lucrările ei regăsindu-se în colecții importante. Anul trecut a fost expusă în cadrul programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii în cadrul Fundației Triade și a galeriei Jecza, iar în luna decembrie a fost prezentată publicului american, la Miami Untitled Art Fair, un reper în domeniul colecționarilor de artă la nivel mondial.

Citeste mai mult

Internațional

iPhone 16 ar putea veni cu mai mult RAM și spațiu de stocare

Publicat

pe

Tot mai multe informații încep să apară despre seria Apple iPhone 16 chiar dacă mai avem destul timp până la lansarea preconizată în luna septembrie. Cel mai recent zvon sugerează că modelul mai mic iPhone 16 va veni cu mai multă memorie RAM și capacitate de stocare.

Informația vine din Coreea de Sud, prin intermediul cunoscutului tipster @Tech_Reve. Potrivit site-ului britanic TechRadar, tipsterul afirmă că iPhone 16 la nivel de bază ar putea veni cu 8GB de memorie RAM și 256GB de stocare, pentru a oferi AI-ului integrat spațiu suplimentar pentru gândi, stoca și procesa comenzile date telefonului.

Pentru comparație, cel mai ieftin Apple iPhone 15, modelul de bază, are 6GB RAM și 128GB spațiu de stocare. 8GB sunt rezervați pentru modelul Apple iPhone 15 Pro. Trebuie să menționăm că sunt disponibile și versiuni cu 256 și 512GB capacitate de stocare pentru iPhone 15. Cum am menționat mai sus, acest supliment de RAM și stocare este necesar pentru munca suplimentară de care au nevoie instrumentele AI generative. Apple nu vrea să rămână în urmă față de Samsung care a lansat pe Galaxy S24, Galaxy S24+ și Galaxy S24 Ultra cu Galaxy AI sub aripa acestuia fiind multe funcții cu inteligență artificială.

Apple vrea să desfășoare cât mai multă muncă de calcul pe plan local, fără a transfera fluxuri de date către și de la servere de pe web. Înseamnă că mai multe informații sunt stocate exclusiv pe telefon sau laptop, unde sunt sigure și private. Acest lucru se potrivrște cu filozofia de confidențialitate Apple și, prin urmare, cu cât este nevoie de mai puțină procesare în cloud, cu atât mai bine.

Dacă acest lucru se va întâmpla cu funcțiile AI pe care Apple le-a promis, atunci iPhone 16 ar putea avea nevoie de memorie suplimentară. Totuși, așa cum recunoaște acest tipster, nimic nu este confirmat încă, iar planurile Apple s-ar putea schimba în continuare. De asemenea, automat se ridică întrebarea cât de mult din această funcționalitate AI ar putea trece la telefoane Apple mai vechi, mai puțin puternice.

Nu știm exact care vor fi aceste funcții AI de la Apple, dar toate semnele sunt că sistemul de operare iOS 18 va include o grămadă de instrumente AI generative similare cu cele pe care le-am văzut pe alte telefoane, de exemplu la Samsung.

Foto: Future

Citeste mai mult

Internațional

România şi Bulgaria aderă duminică în mod parţial în spaţiul Schengen

Publicat

pe

România şi Bulgaria aderă duminică în mod parţial în spaţiul Schengen – după 16 ani de aşteptare -, o aderare care înfurie transportatorii rutieri, conform AFP.

Pasagerii români şi bulgari nu vor mai fi obligaţi să prezinte un paşaport sau o viză de călătorie, atunci când folosesc transportul aerian sau maritim, în spaţiul Schengen, începând de duminică.

Pe drumuri însă, controalele sunt menţinute deocamdată, spre marea nemulţumire a şoferilor – din cauza vetoului Austriei, singurul stat membru al Uniunii Europene (UE) refractar, de frica unui aflux de solicitanţi de azil.

Excluşi din acest proces, transportatorii rutieri sunt furioşi.

În pofida acestei aderări parţiale, este vorba despre o etapă care are o puternică valoare simbolică în cele două foste ţări comuniste.

„Este un mare succes al celor două ţări”, salută într-un comunicat preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.

Însă acest acord este doar o aderare parţială, care continuă să ridice probleme schimburilor regionale şi care este dictată în parte din consideraţii de politică internă ale unor state membre UE.

Pe aeroportul din capitala română, unde majoritatea zborurilor deservesc spaţiul Schengen, echipe au pregătit toată săptămâna acestă mică „revoluţie” şi au promis o creştere a efectivelor în vederea unor controale inopinante, mai ales ale minorilor, „pentru a evita ca ei să fie prada unor reţele de trafic de persoane”, potrivit Guvernului român.

Agenţii desfăşuraţi urmează totodată „să ghideze pasagerii şi să-i identifice pe cei care profită să părăsească ilegal România”.

Prin această dublă aderare, această zonă, înfiinţată în 1985, va număra de-acum 29 de state membre – 25 dintre cele 27 de state membre UE şi vecinii lor asociaţi, Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

De la începutul lui 2024, cetăţenii kosovari beneficiază de posibilitatea de a călători în spaţiul Schengen fără să fie nevoiţi să tracă prin procedurile de obţinere a unei vize pe o perioadă scurtă de timp.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite