Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

„Declarația pentru Viitorul Internetului” semnată de foarte multe țări

Publicat

pe

Internetul a fost și este revoluționar. Oferă oportunități fără precedent oamenilor din întreaga lume de a se conecta și de a se exprima și continuă să transforme economia globală, oferind oportunități economice pentru miliarde de oameni. Cu toate acestea, a creat și provocări serioase de politică.

Urmare a acestui lucru, liderii din peste 60 de țări, inclusiv SUA și Marea Britanie, s-au reunit pentru a se angaja la un nou acord menit să protejeze viitorul internetului, potrivit site-ului britanic TechRadar. Așa-numita Declarație a Viitorului Internetului va contribui la întărirea democrației online, deoarece țările care au acceptat termenii acesteia au promis că nu vor submina alegerile prin desfășurarea de campanii de dezinformare online sau spionând ilegal oamenii.

În același timp, declarația se angajează să promoveze siguranța și utilizarea echitabilă a internetului, țările implicate fiind de acord să se abțină de la a impune opriri comandate de guvern, oferind în același timp servicii de internet accesibile și fiabile. Un total de 182 de opriri de Internet au fost raportate la nivel global în 2021. Numărul țărilor care au închis Internetul în 2021 a crescut la 34 de la 29 în 2020.

Deși Declarația Viitorului Internetului nu este obligatorie din punct de vedere juridic, principiile enunțate în ea vor servi drept referință pentru factorii de decizie publică, întreprinderi, cetățeni și organizațiile societății civile.

Într-o fișă informativă publicată de Casa Albă, administrația Biden a oferit mai multe informații despre modul în care SUA și alți parteneri vor lucra împreună pentru a proteja viitorul internetului, spunând: „La semnarea acestei Declarații, Statele Unite și partenerii vor lucra împreună pentru a promova această viziune și principiile sale la nivel global, respectând în același timp autonomia de reglementare a celuilalt în cadrul propriilor jurisdicții și în conformitate cu legile noastre interne și obligațiile legale internaționale”.

Până acum, 60 de țări s-au angajat să respecte declarația. Deloc surprinzător, Rusia, China și India nu sunt implicate în aceste eforturi, deși un oficial înalt al administrației Biden a spus într-o declarație de presă că „avem speranță că timpul nu a trecut pentru ca India să se alăture”. Momentan documentul este în principiu o declarație de viziune amplă, dar nu are putere legală.

Giganții tehnologici americani susțin declarația, Google spunând într-o postare pe blog că sectorul privat trebuie să joace și el un rol important atunci când promovează standardele de internet, în timp ce președintele Microsoft, Brad Smith, a explicat într-o postare separată pe blog că guvernele nu pot gestiona provocările globale cu care se confruntă internetul pe propria răspundere. Se așteaptă reacții și de giganții producători de telefoane – Samsung și Apple – în legătură cu internetul mobil.

Probabil că vom auzi mai multe odată ce țările vor începe să pună în aplicare declarația, iar altele care au întârziat să semneze decid să se angajeze în aplicarea acesteia.

Principiile Declarației pentru Viitorul Internetului includ angajamente pentru:

  • Protejarea drepturilor omului și libertăților fundamentale ale tuturor oamenilor;
  • Promovarea unui internet global care promovează fluxul liber al informației;
  • Promovarea conectivității incluzive și accesibile, astfel încât toți oamenii să poată beneficia de economia digitală;
  • Promovarea încrederii în ecosistemul digital global, inclusiv prin protecția vieții private;
  • Protejează și întărește abordarea cu mai multe părți interesate a guvernanței care menține internetul să funcționeze în beneficiul tuturor.

Declarația pentru Viitorul Internetului a fost semnată printre altele de următoarele țări: Argentina, Australia, Austria, Belgia, Canada, Republica Cehă, Danemarca, Comisia Europeană, Franța, Germania, Israel, Italia, Japonia, Moldova, Olanda, Noua Zeelandă, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia și Regatul Unit

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

pe

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

Citeste mai mult

Internațional

Cu bicicleta la Zrenjanin. Se deschide, temporar, punctul de frontieră cu Serbia

Publicat

pe

La inițiativa Consiliului Județean Timiș, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a aprobat și în acest an deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei pietonal și naval, pe canalul Bega.

Ca urmare a interesului crescut din anii precedenți, Consiliul Județean Timiș a solicitat deschiderea punctului de frontieră în anumite perioade stabilite, pe traseul Timișoara – Zrenjanin.

Weekend-urile în care trecerea graniței va fi posibilă sunt următoarele:

  • 28–29 martie 2026, pietonal (biciclete);
  • 25–26 aprilie 2026 pietonal (biciclete);
  • 2–3 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 7–10 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 29–31 mai 2026 pietonal (biciclete) și naval/portuar pentru ambarcațiuni.

În toate aceste intervale, trecerea frontierei se va face între orele 08:00 și 20:00, în baza unui document de identitate valabil, cu respectarea reglementărilor în vigoare. În perioada 29–31 mai, traversarea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Bicicliștii vor avea astfel posibilitatea de a parcurge traseul dintre Timișoara și Zrenjanin pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, amenajată pe digul canalului Bega. Traseul are o lungime totală de aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37 de kilometri pe teritoriul României.

Acest proiect contribuie la promovarea mobilității sustenabile și a cicloturismului în zona transfrontalieră, valorificând potențialul turistic al regiunii și încurajând un stil de viață activ.

În acest proiect, Consiliul Județean Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi oportunități de cazare și locații de luat masa pe pagina de internet www.visitzrenjanin.com .

Citeste mai mult

Internațional

8 Martie – Ziua Internațională a Femeii

Publicat

pe

Ziua Internaţională a Femeii, marcată în fiecare an la 8 martie, este, potrivit ONU, un prilej pentru a sărbători actele de curaj şi hotărâre ale femeilor obişnuite care au jucat un rol extraordinar în istoria ţărilor şi comunităţilor lor, de a reflecta asupra progreselor înregistrate şi de a cere schimbări.

În România, în 8 Martie este și Ziua Mamei, încă un prilej pentru a arăta recunoștință și dragoste femeilor care ne-au adus pe lume.

Ziua Mamei se serbează încă de pe vremea grecilor antici. În fiecare primăvară, aceștia o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor.

Mai târziu, în Anglia anilor 1800, a fost menționată „Dumincă mamei”, serbată în a patra duminică de la începerea Postului Paștelui.

În anul 1909, la 28 februarie, în Statele Unite, s-a serbat la nivel național femeia în urma unei inițiative a Partidului Socialist American, în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.

Inițiativa a fost preluată în 1910 și în Europa, în cadrul Internaționalei Socialiste reunite la Copenhaga. Prima zi s-a ținut la 19 mai 1911 în Germania, Austria, Danemarca și în alte câteva țări europene. Data a fost aleasă de femeile germane pentru că, la aceeași dată, în 1848, regele Prusiei a trebuit să facă față unei revolte armate și a promis că va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.

Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie.

În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii şi 19 noiembrie – Ziua Bărbatului.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite