Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Expoziția „Diferite grade de libertate“, la Timișoara

Publicat

pe

Curator: Diana Marincu

Artiști: Andreea Albani (RO), Ștefania Becheanu (FR/RO), Andrei Bucovanu (RO) Mircea Cantor (FR/RO), Ștefan Curelici (RO), Judith Fegerl (AT), Adrian Ganea (RO), Marie-Claire Messouma Manlanbien (FR), Sebastian Moldovan (RO), Ciprian Mureșan (RO), Cristian Rusu (RO), Sinta Werner (DE), Anna Zvyagintseva (UA).

Kunsthalle Bega  prezintă expoziția „Diferite grade de libertate“, pe care vă invită să o descoperiți inclusiv prin intermediul unui tur ghidat cu Diana Marincu și artisti din expoziție, sâmbătă 8 aprilie, de la ora 19:00.

Până atunci, și după acest moment, expoziția poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 12:00 -18:00, până în data de 1 iulie 2023.

Expoziția „Diferite grade de libertate“ pornește de la o dublă semnificație a acestei sintagme. Pe de-o parte, în fizică și matematică, gradele de libertate ale unui punct în spațiu depind de variabilele parametrilor sistemului cartezian care pot defini poziția acestuia. Pe de altă parte, într-un sens metaforic, gradul de libertate pe care-l putem imagina despre un individ, dar și despre un sistem este strâns legat de scenariile și proiecțiile legate de independența față de normele la care se raportează și de posibilitățile de „eliberare” în raport cu acestea. Titlul este inspirat de una dintre lucrările artistei Judith Fegerl, prin care fusese decapată și „deconspirată” structura fizică a unei instituții dedicate artei, testând în același timp „gradele de libertate” care i se pot atribui.

În interiorul fantomaticelor structuri geometrice propuse de Cristian Rusu, artiștii invitați par eliberați de constrângerile spațiului, populează cu nonșalanță toate ungherele și planurile, se desfășoară pe orizontală, dar și pe verticală.

Sebastian Moldovan este interesat de testarea libertăților fizice, materiale sau mentale, decupându-și propriul univers în care paradoxul și sublimul dictează structura timpului și a spațiului.

Sinta Werner operează cu metode vizuale care provin din jocul dintre negativ și pozitiv, reflecții, rotații, dislocări sau dubluri, în măsură să înșele ochiul și să creeze iluzii optice.

Pictorul Ștefan Curelici problematizează spațiul urban industrial, cu toate paradoxurile lui. Adrian Ganea propune o serie de lucrări în care granița dintre cultură și natură alimentează posibile scenarii în care cele două se înlocuiesc reciproc, își dispută limitele și controlul. Perspectiva spațială a Annei Zvyagintseva transformă desenele în sculpturi, iar realitatea contaminată de război capătă în expoziție o nouă expresie vizuală.

Andrei Bucovanu duce mai departe cercetările sale de sound-art, instalație site-specific și sculptură, în special ceea ce se numește „media instabilă”.

Plecată din Timișoara și stabilită la Paris, Ștefania Becheanu explorează creația plastică și sonoră într-o manieră interdisciplinară, iar în noua configurație a lucrării Fragile corpul artistei interacționează cu corzile unei chitare prelucrate, construind un spațiu sonor distinct.

Potențialul discursului de a crea un impact real și o rezistență autentică este adus în discuție de lucrarea Auto-da-fé a artistului Ciprian Mureșan, unde fragmente ale romanului Orbirea de Elias Canetti sunt transpuse în graffiti.

Lucrarea Andreei Albani, Writing at the speed of thought, pornește de la ideea că nu există niciun sistem de scriere și niciun alfabet care să corespundă vitezei noastre de gândire, iar formele rezultate sunt desene care capătă forma gândurilor.

Holy Flowers a lui Mircea Cantor ne face să privim la nesfârșit, precum într-un caleidoscop abisal, armele devenite flori simetrice și estetice, iar video-ul Am I Really Free, pune degetul pe o rană extrem de sensibilă a umanității întregi – iluzia libertății versus condiționările insidios inserate în viața de zi cu zi.

Lucrările textile ale artistei Marie-Claire Messouma Manlanbien țes legături între culturi, generații, limbi, materiale și genealogii.

Video-ul artistei Judith Fegerl, Unbraid, ne arată gestul repetitiv al artistei de a „diseca” un cablu de cupru, inevitabil asociat gestului de descâlcire a părului lung.
**
Diana Marincu este curator și critic de artă, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara, membru AICA și IKT. În 2017 a obținut titlul de Doctor de la Universitatea de Arte din București, secția Istoria și Teoria Artei, iar în 2022 a câștigat premiul Bega Art Prize oferit de Fundația Calina.

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timisoara de Fundația Calina. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial.

*
Proiect co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Parteneri instituționali: Institutul Francez, Centrul Cultural

Francez Timișoara, Centrul Cultural German Timișoara, Goethe Institut, Forumul Cultural Austriac, Verein K, Universitatea de Vest din Timișoara, Kerber Verlag, Facultatea de Arte și Design, Fundația Herczeg, PUNCH, Biblioteca Pavilion, The Institute.

Partener: BRD Groupe Société Générale

Parteneri media: Radio România Cultural, Revista ARTA, Zeppelin, igloo, Observator cultural, Modernism.ro, Propagarta, IQads/SMARK, Renașterea Bănățeană, Agenția de Carte.ro.

Sponsori: BEGA, Egeria, PINTeam, ELECS Group.

Cultură

„Din suflet de român” – Spectacol extraordinar dedicat Zilei Naționale a României, la Timișoara

Publicat

pe

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș organizează spectacolul „Din suflet de român”, dedicat Zilei Naționale a României. Evenimentul  se va desfășura în 26 noiembrie 2025, de la ora 18:00,  în sala multifuncțională a Consiliului Județean Timiș.

„Susținem artiștii care promovează identitatea națională și duc mai departe patrimoniul nostru cultural. În acest an, ne dorim să aducem aproape comunitățile românești de pe ambele maluri ale Prutului”, a transmis Alexandru Iovescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș.

Ansamblul Profesionist Banatul și invitații săi, soliștii Mihaela Petrovici, Ciprian Roman, Dana Gruescu și Ada Sabadoș, vor oferi publicului un captivant și însuflețit program de folclor românesc autentic. Conducerea muzicală îi aparține dirijorului Sebastian Roșca, iar coregrafia poartă semnătura maeștrilor Grigore și Floarea Munteanu. Din Republica Moldova, Consiliul Raional Anenii Noi, sunt invitați în recital Ansamblul folcloric „Miorița” din Tîndăreni, Ansamblul etno-folcloric „Haiducii” și Ansamblul folcloric „Vatra satului” din Mereni.

Spectacolul va fi  prezentat de Felicia Stoian. Accesul publicului este liber.

Spectacolul „Suflet de român”, va fi transmis în direct pe pagina de Facebook a Ansamblului Profesionist Banatul și pe toate paginile de social – media ale Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș.

Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

 

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolul „Cântăreața cheală“, în premieră, la Atelierele „Fabrica de decoruri“ din Timișoara

Publicat

pe

De Ziua Națională a României, Teatrul Național din Timișoara pregătește publicului său o experiență teatrală atipică.

Luni, 1 decembrie 2025, de la ora 19:00, Teatrul Național redeschide Atelierele Fabrica de decoruri ca sală de spectacol, cu premiera spectacolului „Cântăreața cheală“ de Eugène Ionesco.

Preambul al întoarcerii în locul reconfirmării sale identitare – viitoarea Sală 2023 – branșarea Atelierelor Fabrica de decoruri la infrastructura de spectacol a Timișoarei prin acest titlu important al dramaturgiei universale dă formă, simbolic, unuia dintre marile principii ale Naționalului timișorean: Cultura și, în esența sa, Teatrul sunt constructori ai societății.

Atelierele Fabrica de decoruri sunt, la rândul lor, un spațiu definitoriu pentru istoria din ultimele două decenii a Teatrului Național. Concepute ca prima linie de producție profesionistă de decoruri de teatru din România, Atelierele Fabrica de decoruri și-au început activitatea în 2013, fiind construite pe terenul concesionat de Primăria Municipiului Timișoara în Parcul Industrial Freidorf. Generoasele sale spații s-au impregnat de teatru în anii care au urmat, reclamând dreptul la utilizare performativă, aspirație probată în cadrul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023, când Fabrica de decoruri s-a transformat în spațiul de reprezentare a unuia dintre titlurile nominalizate la Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol.

„Cântăreața cheală“ este piesa care a impus în cultura lumii un nou gen: teatrul absurdului. Reciclând un experiment teatral mai vechi, de dinainte de stabilirea sa la Paris, Ionesco descoperă teatralitatea extraordinară, lumea dezarticulată și teribil de comică pe care o conține, inocent, manualul franțuzesc (metoda)  „Assimil” de învățare a limbii engleze fără profesor. În timpul repetițiilor pentru prima ieșire la rampă a piesei, Eugène Ionesco a imaginat mai multe finaluri. Regizorul Mihai Măniuțiu recuperează scenic, în premieră, unul dintre aceste finaluri alternative, reconstituind un fragment din nesecata imaginație a marelui dramaturg.

În „anti-piesa” „Cântăreața cheală“, Eugène Ionesco se ia la trântă cu tradiția teatrală pe care o duce în derizoriu până dincolo de limitele ei, printr-o serie de replici de un comic nebun și, în egală măsură, un tur de forță și de măiestrie pentru interpreții deja celebrelor familii Smith și Martin și a personajelor ce gravitează în jurul lor.

Distribuția spectacolului reunește actori pe cât de cunoscuți, pe atât de apreciați ai trupei Teatrului Național din Timișoara: Matei Chioariu, Claudia Ieremia, Alina Ilea, Ion Rizea, Cristina König, Cătălin Ursu, Bogdan Spiridon, Roberta Popa, Ionuț Iova, Andrei Chifu, Laura Avarvari, Cristina Rotaru Chiperi, Iuliana Crăescu, Ana-Maria Pandele Andone, Alina Spiridon, Jasmina Mitrici și Darius Zet.

Regizorul Mihai Măniuțiu i-a cooptat în echipa de creație pe scenografii Adrian Damian (decor) și Luiza Enescu (costume), precum și pe compozitorul Mihai Dobre (cunoscut ca fondator al trupei Șuie Paparude).

Ateliele Fabrica de decoruri: str. Paul Morand nr. 9, Parcul Industrial Freidorf. Biletele s-au pus în vânzare on-line pe site-ul www.tntm.ro și fizic, la Agenția de bilete „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, tel. 0256 201117, orar marți – duminică, orele 11:00 – 19:00.

Citeste mai mult

Cultură

Abbyssus. Expoziție de pictură și sculptură la Galeria Park din Timișoara

Publicat

pe

Galeria Park a Uniunii Artiștilor Plastici din Timișoara găzduiește, în perioada 3 – 16 noiembrie 2025, expoziția „Abbysus”, semnată de artiștii vizuali Oana Munteanu și Eugen Varga.

Vernisajul va avea loc vineri, 7 noiembrie, ora 18:00, la sediul galeriei din str. George Enescu nr. 1.

Expoziția „Abbysus” reunește două perspective artistice complementare: pictura introspectivă a Oanei Munteanu și sculptura mitologică a lui Eugen Varga – într-un dialog sensibil despre subconștient, identitate și transformare.

Oana Munteanu, absolventă a Facultății de Arte și Design din Timișoara (promoția 2005, clasa prof. univ. dr. Dana Constantin), revine la pictura de șevalet după aproape două decenii dedicate decorațiunilor murale, designului de interior și artei aplicate, realizate alături de Eugen Varga. Cei doi artiști au colaborat la numeroase proiecte în țară și în Italia și, din  anul 2012, au devenit furnizori oficiali ai Casei Regale a României.

„Pictura este pentru mine o formă de psihanaliză vizuală – un proces în care imaginea devine limbaj al subconștientului. Ceea ce se așterne pe pânză este o traducere a emoțiilor și conflictelor interioare, a umbrelor personale care caută integrare prin culoare și formă”, dezvăluie Oana Munteanu.

În prezent, Oana explorează relația dintre artă și psihologie, urmând o formare în psihoterapie integrativă expresivă; lucrările sale sunt expresii vizuale ale procesului de autocunoaștere și ale dialogului dintre conștient și subconștient.

Eugen Varga, absolvent al secției de Grafică (promoția 1998, clasa prof. Constantin Catargiu), prezintă o serie de sculpturi în fibră de sticlă – fragmente și reinterpretări ale personajelor mitologice.  Aceste forme metamorfozate, desprinse din imaginarul arhaic, reconstituie simboluri universale, transformate în expresii contemporane ale memoriei colective.

„Sculpturile mele sunt fragmente arhetipale desprinse din mit, reconfigurate în forme contemporane. Ele explorează relația dintre subconștientul neexprimat și memoria colectivă, ca o meditație asupra imortalității — a dorinței de a transcende timpul prin materie”, transmite Eugen Varga

Curatoriată de prof. univ. dr. Dana Constantin, președinta UAP Timiș expoziția se va deschide cu un cuvânt introductiv al conf. univ. dr. Gabriel Kelemen și va avea inclusiv un moment muzical special oferit de Horia Crișovan.

Program de vizitare: luni –  vineri, 9:00 – 16:00.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite