Colitele sunt inflamaţii ale colonului cauzate de unele infecţii, paraziţi sau substanţe toxice, provenite din exterior, prin alimentaţie. Se manifestă prin dureri abdominale acute, care apar brusc, mai ales după mesele copioase, însoţite de constipaţie, balonări, arsuri şi vărsături. În cazuri mai grave apar diareea şi dizenteria, cu scaune frecvente, amestecate, uneori cu mucozităţi, sânge şi puroi.

Există pericolul evoluţiei spre cancer de colon, mai ales la persoanele în vârstă, din cauza întârzierii tranzitului intestinal. Pe bună dreptate se spune că „moartea poate pleca din colon”. Tratamente fitoterapeutice se fac cu plante care prezintă proprietăţi sedative, antiseptice şi antispastice, fiind eficiente îndeosebi muşeţel, anghinare, mentă, roiniţă, sunătoare, sulfină, coada-şoricelului, ţintaură, nalbă mare, urzică moartă. La nevoie se adaugă salcâm, soc, lavandă şi gălbenele (flori), afin, zmeur, mur şi salvie (frunze), busuioc, măghiran şi cimbru de grădină (herba), obligeană, cerenţel şi valeriană (rădăcini), ienupăr, chimion, coriandru şi fenicul (fructe).

Apiterapia recomandă: tinctură alcoolică de propolis în alcool 70%, luată de trei ori pe zi, cu o oră înainte de mesele principale; polen granulat (20 g pe zi) luat dimineaţa pe stomacul gol, timp de o lună, în fiecare trimestru.

Regimul alimentar

Se recomandă respectarea unei alimentaţii uşoare, cu produse rapid digerabile în etajele superioare ale tubului digestiv, pentru a se asigura evitarea suprasolicitării colonului. În faza cu dureri acute, timp de două trei zile, se recurge la o dietă hidrică sau hidrozaharată (ceaiuri uşor îndulcite, bogate în taninuri, cu efect astringent, care diminuează peristaltismul intestinal). Urmează o dietă cu supe sau ciorbe de legume, în care se adaugă puţin orez şi carne tocată (25 g la 100 g supă); amestecul se pasează prin sită şi se adaugă un gălbenuş de ou sau puţin unt. În perioada de convalescenţă se trece la un regim bogat în proteine şi calorii, pentru a evita denutriţia organismului. Se vor consuma supe de legume strecurate (dovlecei, morcov, salată, spanac, sfeclă roşie), iaurt, brânzeturi nefermentate, telemea desărată, urdă, unt crud, cartofi, budinci, ulei neprăjit, pâine prăjită, biscuiţi de casă. Ulterior, se introduc în alimentaţie carne fiartă de viţel, pasăre şi peşte slab, ouă moi, paste făinoase (griş, macaroane, fulgi de ovăz, fidea, arpacaş, tăiţei), sufleuri, creme, tarte, prăjituri de casă. Ca fructe sunt indicate mere coapte la cuptor, pere fără coajă, afine, coarne, gutui, iar ca lichide se beau sucuri de legume (cure de 10 zile) şi fructe neacide, compoturi şi vinuri roşii. Sunt excluse produsele bogate în celuloză grosieră, care solicită o activitate mai intensă a colonului, precum şi produsele care fermentează ușor, care se transformă în acizi iritanţi şi în reziduuri nedigerabile, ce rănesc peretele colonului inflamat. Se mai exclud grăsimile prăjite, carnea grasă de porc, gâscă, raţă, vânat şi peşte gras, conserve, afumături, sardele, mezeluri, slănină, şuncă, icre, rinichi, ficat, fasole uscată, ouă prăjite, ciuperci, sosuri cu rântaş, pâine caldă, prăjituri cu frişcă, condimente iuţi, murături, oţet, dulceaţă, îngheţată, alune, ciocolată, cafea neagră, băuturi alcoolice (bere, ţuică, coniacuri, vin alb).

Regimul de viaţă

La bolnavii cu colite abdominale acute se recomandă multă mişcare, gimnastică respiratorie, plimbări dimineaţa şi seara, evitarea stresurilor şi a eforturilor fizice şi intelectuale. Seara la culcare să se facă o baie alternativă (caldă rece) la picioare.Tratamentul balneoclimateric se face cu ape minerale din staţiunile Slă¬nic Moldova, Olăneşti şi Călimăneşti.

Sindromul colonului iritabil

Este o afecţiune benignă care dereglează echilibrul dintre activitatea secretorie a mucoaselor şi activitatea motorie a intestinului. Statisticile, făcute pe plan mondial, arată că 90% din îmbolnăviri ar fi datorate unui colon încărcat cu reziduuri metabolice şi depuneri de toxine. Se estimează că peste 25% din populaţia globului suferă de sindromul colonului iritabil, mai frecvent între vârstele de 25 și 50 de ani. Incidenţa bolii este de 66% la femei şi 34% la bărbaţi, diferenţele sunt mai mari în perioada menstruală, datorită creşterii concentraţiei hormonilor din sânge. Boala poate fi declanșată de factori interni (toxici, virali sau funcţionali), cât şi de factori psihoemoţionali (stări de stres, emoţii puternice, suprasolicitare fizică şi psihică, astenie, insomnii, anxietate).

Intervin şi infecţiile bacteriene ale tractului gastrointestinal, precum şi unele greşeli în alimentaţie (mese grase şi neregulate, servite în grabă şi exces de alcool, cafea, tutun, medicamente sintetice şi laxative). Iritarea mucoasei este indicată de apariţia unor mucozităţi frecvente în scaun, mai ales la persoane nervoase. Se manifestă prin arsuri, greţuri, eructaţii, constipaţii sau diaree, balonări, dureri în lungul colonului descendent (stâng), dureri de cap, insomnii, palpitaţii, senzaţie de leşin, bufeuri, transpiraţii excesive. La bolnavii cu constipaţie cronică se pot produce hemoroizi şi fisuri anale, uneori sângerânde. Fiind o afecţiune benignă, boala poate fi eliminată complet după ¬excluderea cauzelor care au declanşat o, mai ales după evacuarea gazelor şi a conţinutului intestinal.

Tratamentele fitoterapeutice se fac cu plante care au acţiuni antiseptice, carminative, antispastice şi sedative: infuzii cu flori de tei, muşeţel şi salcâm, frunze de mentă şi roiniţă, herba de coada-şoricelului, amestecate în părţi egale; se ia o lingură amestec uscat şi mărunţit la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10 minute şi se beau, zilnic, două trei ceaiuri puţin îndulcite, având efecte de relaxare a intestinelor, reducerea spasmelor şi a balonării; tinctură combinată de beladonă şi valeriană (în părţi egale), luată intern câte 20 picături în puţină apă îndulcită, de două trei ori pe zi.

Regimul alimentar

Pentru stimularea evacuării colonului se recomandă mese la ore regulate, consumând cartofi fierţi sau piure, fasole verde, conopidă, spanac, brânzeturi nefermentate, ouă moi, peşte slab, carne fiartă de vită şi pui, fără condimente şi fără murături condimentate. Fructele să fie coapte sau sub formă de sucuri şi siropuri (din mere, gutui, afine, coarne). Foarte bune sunt iaurtul şi laptele bătut care conţin bacterii lactice utile (Lactobacillus acidophilus, Bifidobacterium). Cu 30 minute înainte de mese, se recomandă a se lua câte o lingură de sirop sau gel de Aloe vera, cu ceai de coada-şoricelului. Se vor evita alimentele dure şi crudităţile iritabile prin conţinutul ridicat în celuloză brută (varză, castraveţi, ridichi, fasole uscată). Nu sunt indicate laptele dulce, cafeaua, tutunul, zahărul alb, condimentele iuţi şi lichidele foarte reci sau foarte fierbinţi. Pentru stimularea evacuării colonului se recomandă mese mai dese, cu cantităţi reduse de alimente, evitând ospeţele încărcate, mai ales seara.

Regimul de viaţă: În fazele dureroase se aplică pe abdomen perne electrice sau sticle cu apă caldă, învelite într un prosop umed. Se exclud clismele şi laxativele tari, care au acţiuni iritante. Bolnavul va reduce orele de stat pe scaun, preferând plimbări în aer liber, sport şi orice gen de mişcare, va evita sedentarismul şi mai ales stresul zilnic. Seara este bine-venit un masaj abdominal, timp de câteva minute, în direcţia acelor de ceasornic, de la colonul ascendent spre cel orizontal şi descendent. În mod obligatoriu se va evita fumatul, întrucât nicotina se depune ca impuritate în colon, contribuind la formarea plăcii mucoide, generatoare de polipi, diverticuloză şi cancer colorectal.

Prof. Univ. Dr. Constantin Milică, Ziarul Lumina