Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Expoziția internațională „Țara de foc” /„Land of Fire”, la Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Kunsthalle Bega prezintă expoziția internațională de grup curatoriată de Cosmin Costinaș, premiant Bega Art Prize 2021, împreună cu Mona Vătămanu și Florin Tudor: „Țara de foc” / „Land of Fire”.

Expoziția va fi vernisată pe 18 octombrie 2024, la Kunsthalle Bega, Calea Circumvalațiunii nr.10, Timișoara, începând cu orele 17:30.

Programul va cuprinde o prezentare curatorială susținută de Cosmin Costinaș, Mona Vătămanu și Florin Tudor, urmată de un concert live cu Plevna & Ya Tosiba și DJ SET Interbalkanic cu Ion Dumitrescu.

În continuarea evenimentului de deschidere, sâmbătă, 19 octombrie 2024, începând cu ora 12:00,  va avea loc o serie de discuții între curatorii expoziției, artiști și invitați speciali pornind de la temele abordate în expoziție:

13:15 – 14:15 – Ascensiunea și declinul mitologiilor naționale

14:30 – 15:15 – Discuție online cu Tony Chakar și Cosmin Costinaș

15:30 – 16:30 – Strategii anticoloniale de vindecare. Rezistența culturii indigene din Tierra del Fuego. Cristina Zárraga în dialog cu Paz Guevara

16:45 – 17:45 – Practici artistice, istorie, natură și control

18:00 – 19:00 – Istorii ale artei marginalizate și potențialul lor

Folosind o structură de valori curatoriale asumate – datorie, integritate, responsabilitate, comunicare, colaborare, solidaritate, Cosmin Costinaș propune în „Țara de foc” dezvoltarea unui alt tip de societate, schimbarea sensului obișnuit de internaționalitate.

Artiști: Claudia Andujar, Florin Bobu, Alex Bodea, Tony Chakar, Ana Deji, Megan Dominescu, Mihaela Drăgan, Ion Dumitrescu, Chitra Ganesh, Alexandra Gulea, Loredana Ilie, Sakarin Krue-On, Ivana Mladenović, Nicoleta Moise, Silvia Moldovan, Elisabeta și Emilia Morar, Veda Popovici și Mircea Nicolae, Maria Prodan, Citra Sasmita, Ștefan Sava, Ultima Esperanza, Sana Shahmuradova Tanska, Robel Temesgen, Hans Mattis-Teusch, Mona Vătămanu și Florin Tudor, Mark Verlan, Cecilia Vicuña, Apichatpong Weerasethakul, Cristina Zárraga.

Pornind de la câteva episoade istorice mai puțin cunoscute, expoziția cercetează anumite linii de excluziune din discursurile istorice și ale istoriei artei din România, legate atât de momente întunecate din trecut, cât și de momente de progres. Acest proces ridică mai multe întrebări: ce grupuri, împreună cu poveștile, imaginile și perspectivele lor, au fost excluse din procesul încă în desfășurare de auto-imaginare a României, de la comunități etnice la grupuri sociale, precum cel al minerilor? Ce evenimente din subsolurile istoriei românești continuă să fie trecute sub tăcere? Aici, expoziția „Țara de foc” inițiază o examinare a implicării, a proximității, precum și a foloaselor obținute de teritoriile românești din proiectul colonial european. Aducând în discuție figuri din această istorie colonială a României mai puțin discutată, cum ar fi cea a lui Iuliu Popper, un participant major la genocidul poporului Selk’nam din Țara de Foc, expoziția va aduce în discuție și alte capitole ale istoriei României: de la cei cinci sute de ani de robie romă la colonizarea Cadrilaterului, la ocuparea Transnistriei și la genocidul evreilor și romilor, de la prima istorie scrisă a primei expediții europene în jurul globului, la alți exploratori și savanți ce au servit proiectului colonial până în secolul XX.

Expoziția se întreabă de asemenea, ce genuri, stiluri, limbaje, medii și genealogii artistice au fost excluse, deseori în detrimentul complexității, din istoriile dominante ale artei folosite pentru a construi imaginea de sine a națiunii. Poate cea a icoanelor pe sticlă ortodoxe din Transilvania din secolele XVIII și XIX, multe dintre ele realizate de artiste femei, într-o epocă în care femeile au fost în general excluse din profesia artistică, rezervată preponderent bărbaților pe întreg continentul european? Sau istoria covoarelor transilvănene produse în țări musulmane, colecționate în Transilvania și reprezentate în picturile occidentale europene care ne arată complexitatea circuitelor de schimb ale economiei coloniale globale? Sau genurile hibride de muzică care reprezintă și azi un subiect controversat în România?

Aceste exerciții deschid noi orizonturi atât în spațiul românesc, cât și dincolo de el, într-o lume care, de bine sau de rău, devine mai mare decât poveștile pe care ni le spunem de obicei despre noi înșine.

Mai multe informații despre „Țara de foc” / “Land of Fire” găsiți AICI.

Cosmin Costinaș este Senior Curator al Practicilor Expoziționale la Haus der Kulturen der Welt, HKW, Berlin (din 2022). A fost co-director artistic al celei de-a 24-a Bienale de la Sydney (2024); Director al Para Site, Hong Kong (2011-2022); Director Artistic al Trienalei de la Kathmandu 2077 (2022); co-curator al Pavilionului României la cea de-a 59-a Bienală de la Veneția (2022); consilier curatorial al Trienalei de la Aichi (2022); curator al Bienalei de la Dakar 2018 – La Biennale de l’Art Africain Contemporain-DAK’ART (2018); curator invitat la Dhaka Art Summit (2018); co-curator al celei de-a 10-a Bienale de la Shanghai (2014); curator la BAK – basis voor actuele kunst, Utrecht (2008–2011); co-curator al primei Bienale Industriale Ural, Ekaterinburg (2010); și editor al documenta 12 magazines, Viena/Kassel (2005–2007), printre altele. A editat și a contribuit cu scrieri la numeroase cărți, reviste și cataloage de expoziții și a predat și susținut prelegeri la diverse universități, academii de artă și instituții din întreaga lume.

Mona Vătămanu și Florin Tudor abordează tema istoriei în filme, instalații, picturi și acțiuni performative revizitând diverse ideologii, utopii și proiecte moderniste. Lucrările lor au fost expuse la Kadist San Francisco, 2024; Bienala Diriyah, 2024; a 5-a Bienală de la Kiev, Viena, 2023; Trienala Kathmandu, 2022; a 10-a Bienală de la Shanghai, 2014; a 12-a Bienală de la Istanbul, 2011; a 5-a Bienală de la Berlin, 2008.

Expoziția „Țara de foc” este un eveniment organizat de Fundația Calina, produs de Kunsthalle Bega și cofinanțat de Ministerul Culturii prin Centrul de Proiecte și Administrația Fondului Cultural Național.

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timișoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața, împreună cu Andreea Drăghicescu și Ugron Lajos, prin Fundația Calina, organizație non-guvernamentală, cu o platformă non-profit, activă neîntrerupt de 16 ani pe scena de arta contemporană. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial. Implicată in proiecte educaționale cu comunități diverse, promovează importanța majoră a publicațiilor de artă.

Proiectul „Țara de foc” face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Legacy Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii. Programul cultural nu reprezintă neapărat poziția Primăriei Timișoara și a Consiliului Local Timișoara. Conținutul programului cultural și modul în care rezultatele acestuia pot fi utilizate sunt responsabilitatea exclusivă a autorilor și a beneficiarului finanțării. Primăria Timișoara și Consiliul Local Timișoara nu sunt responsabili pentru conținutul materialului și modul în care ar putea fi utilizat.

Proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă neapărat poziția AFCN. AFCN nu este responsabilă pentru conținutul proiectului sau pentru modul în care rezultatele proiectului pot fi utilizate. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri instituționali: Muzeul Național de Artă a României, Muzeul Național Secuiesc, Muzeul Județean Mureș – Secția de Artă, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Muzeul Municipiului București, Academia de Studii Economice

Parteneri: Samdani Art Foundation, Facultatea de Arte și Design – Universitatea de Vest din Timișoara, Galera Lutnița, Galeria Elba Benitez, Tang Contemporary Art, Galeria Vermelho, Kerber Verlag, Fundația Herczeg, PUNCH, Storm Sped

Parteneri media: Revista ARTA, Zeppelin, Observator cultural, Modernism.ro, Propagarta, Contemporary Lynx, Renașterea Bănățeană, Agenția de Carte.ro, Radio România Cultural, RFI,

Sponsori: BEGA, PINTeam, VendTeam, Egeria, ELECS Group, Agape

Cultură

Festivalul „25 de ore de teatru non-stop“, la Timișoara

Publicat

pe

Inițiat în cadrul programului Timișoara – Capitală Culturală Europeană, festivalul propune un concept exuberant de teatru non-stop: spectacolele invitate se vor juca timp de o seară, o noapte și o zi, fără întrerupere, în 13 spații din oraș (atât convenționale cât și neconvenționale).

Maratonul teatral va începe sâmbătă, 4 octombrie 2025 la ora 18:00 și se va încheia târziu, în seara zilei de duminică 5 octombrie.

Vor fi invitați artiști din țară dar și din afara ei.

Cele mai active companii independente ale momentului vor picta o frescă a omului tânăr contemporan, într-o înșiruire de evenimente adresate tuturor categoriilor de public.
Deschiderea oficială a festivalului aparține Teatrului Apropo din București.

Comedia romantică „Repetiția de seară“ se va juca la Casa Tineretului în 4 octombrie, sâmbătă seara, de la ora 20:00.

În distribuție alături de carismaticul actor Liviu Cheloiu o regăsim pe Claudia Moroșanu, o tânără actriță originară din Timișoara care s-a remarcat în ultimii ani pe scenele independente din capitală.

Maratonul va continua târziu în noapte cu un traseu al insomniacilor compus din performance-uri teatrale și muzicale care de care mai îndrăznețe și provocatoare: Scârț Loc Lejer, Casa Artelor, Cuib D’Arte, Casa Studenților – toate aceste spații vor vibra nocturn.

Dimineața de 5 octombrie ne va găsi în Piața Unirii, rostind poezie spre deliciul trecătorilor.
Miezul zilei de duminică le va aparține „Muzicanților din Bremen”, care vor poposi în Grădina Institutului Francez, cu un show muzical potrivit tuturor vârstelor, urmați îndeaproape de cei mai tineri actori din festival, adolescenții de la Fabrica de teatru.
Spre înserat Teatrul nou din București îi invită pe timișoreni la un spectacol pe cât de intrigant și de provocator, pe atât de plin de umor: „Un spectacol dumnezeiesc”. Gongul final le aparține companiilor independente locale timișorene: Teatrul Basca & C4Company.

Totul se va încheia cu un After-Party, la Cuib D’Arte, unde spectatorii sunt invitați să îi cunoască pe artiști și pe cei vinovați de toată pățania: echipa Bis Teatru.

Multe dintre evenimente vor fi cu ACCES LIBER.

Un concept Bis Teatru.

Finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.

Parteneri:
Casa Tineretului (Fundația Județeană pentru Tineret Timiș)

Direcția Județeană pentru Cultură Timiş – Casa Artelor

Institutul Francez Timișoara

Consiliul Județean Timiș

Comunitatea Evreilor din Timișoara

Scârț Loc Lejer

Cuib D’Arte

Asociația Diogene

25 de ore de teatru non-stop este un proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.

Citeste mai mult

Cultură

„Atelier în doi” – expoziție de sculptură la Atelier 22 din Timișoara

Publicat

pe

Doi artiști, doi foști colegi și o prietenie de 20 ani. Șerban Ionuț Eugen și Cosmin Alin Vâlceanu, absolvenți ai Facultății de Arte și Design din Timișoara, își reunesc parcursurile artistice în cadrul expoziției „Atelier în doi”, găzduită de Atelier 22 (Halele Pencop, etajul 1, strada Amurgului nr.1, Timișoara).

Vernisajul va avea loc pe 2 octombrie 2025, ora 19:00. Cuvântul de deschidere va fi rostit de Horia Bojin, iar seara va continua cu un moment muzical susținut de Petre Ionuțescu.

Expoziția reunește sculpturi și printuri într-un dialog vizual între două viziuni distincte, dar complementare. Lucrările celor doi artiști reflectă experiențele, explorările și maturizarea lor artistică, construind o punte între tradiție și contemporaneitate.

Despre artiști

Licențiat și masterand al secției de Sculptură din cadrul Facultății de Arte Plastice și Design Timișoara, Șerban Ionuț Eugen s-a remarcat prin expoziții personale, colaborări cu artiști și branduri, dar și prin lucrări monumentale expuse în spații publice – precum sculpturile din marmură „Exod” și „Zbor”, aflate la intrarea în Universitatea de Vest din Timișoara.

Sculpturile sale explorează relația dintre formă, materie și idee, surprinzând o simbioză între emoție, simbol și vulnerabilitate. Lucrările în piatră, lemn și metal, completate de experiența sa ca tattoo artist, construiesc un limbaj vizual recognoscibil, contemporan și versatil, care depășește granițele tradiționale ale sculpturii.

Absolvent, de asemenea, al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Arte și Design, specializarea Sculptură, precum și al Liceului de Arte Plastice Timișoara, Cosmin Alin Vâlceanu propune un discurs artistic eclectic, unde tradiționalul se întâlnește cu contemporanul.

Arta sa investighează teme precum identitatea, conexiunile umane, efemeritatea existenței și relația cu mediul. Diversitatea tehnicilor și materialelor utilizate reflectă dorința de a provoca privitorul la introspecție și descoperire. În esență, arta sa este o explorare continuă a frumuseții ascunse în simplitate și a subtilităților care definesc experiența umană.

Expoziția va putea fi vizitată zilnic, între orele 11:00 – 18:00, până la data de 12 octombrie 2025.

Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români”, la Timișoara. Cum se distribuie invitațiile gratuite

Publicat

pe

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș organizează a XII-a ediție a Festivalului Național de Folclor „Tradiții la Români”, în 7 – 8 octombrie 2025, de la ora 18:30,  la Convention Center – Hotel Timișoara.

Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români”  va fi deschis în 7 octombrie de Ansamblul Profesionist Banatul, cu invitații săi,  reputați soliști ai scenei naționale: Matilda Pascal Cojocărița, Elena Jurjescu, Adrian Stanca, Dumitru Teleagă, Ciprian Roman, Stana Stepanescu, Roberta Crintea, Radu și Ilie Vincu și Marius Cîrnu.

Acompaniază orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca. Coregrafia este creată de Grigore și Floarea Munteanu.

Invitat în spectacol este Ansamblul Folcloric „Doina” din Sânnicolau Mare, cu o culegere folclorică pusă în scenă de Adriana și Nenad Luchin.

La sărbătoarea tradițiilor românești participă și Ansamblul „Timișul”, dirijor Deian Galetin, coregrafi Maria Topciov și Ciprian David. Din Țara Moților invitat în recital va fi Ansamblul Folcloric Profesionist „Drăgan Muntean” din Deva, alături de îndrăgiții interpreți Cristian Fodor, Ovidiu Olari și Vlad Lință. Conducerea muzicală îi aparține dirijorului Gheorghe Cîlțea, iar coregrafia este semnată de Cătălin Bălan.

Regalul folcloric  continuă în a doua seară a festivalului cu Ansamblul Profesionist Banatul, Liliana Laichici și grupul „Crăițele”: Andreea Chisăliță, Oana Stanca și Luminița Safta. Acompaniază orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca, coregrafia Grigore și Floarea Munteanu.

Invitat în recital este Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul Junii Sibiului, cu soliștii Alina Bîcă, Robert Târnăveanu și Adrian Neamțu.

Dirijează Radu Dinescu, iar coregrafia poartă semnătura inconfundabilă a Silviei Macrea. Din Drobeta Turnu Severin invitat în recital este Ansamblul Folcloric ”Izvorașul”, cu invitații săi: Niculina Stoican, Emilia Dorobanțu și Alina Moți Drăghia, dirijor Nicolae Drăghia, coregrafia Sanda Stănilă.

Spectacolul va fi  prezentat de Iuliana Tudor.

Invitațiile gratuite se vor găsi pe www.eventim.ro, începând cu 29 septembrie 2025.

Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români,” ediția a XII-a, va fi transmis în direct pe pagina de Facebook a Ansamblului Profesionist Banatul https://www.facebook.com/profile.php?id=61566429549242 .

Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite