Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Expoziția internațională „Țara de foc” /„Land of Fire”, la Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Kunsthalle Bega prezintă expoziția internațională de grup curatoriată de Cosmin Costinaș, premiant Bega Art Prize 2021, împreună cu Mona Vătămanu și Florin Tudor: „Țara de foc” / „Land of Fire”.

Expoziția va fi vernisată pe 18 octombrie 2024, la Kunsthalle Bega, Calea Circumvalațiunii nr.10, Timișoara, începând cu orele 17:30.

Programul va cuprinde o prezentare curatorială susținută de Cosmin Costinaș, Mona Vătămanu și Florin Tudor, urmată de un concert live cu Plevna & Ya Tosiba și DJ SET Interbalkanic cu Ion Dumitrescu.

În continuarea evenimentului de deschidere, sâmbătă, 19 octombrie 2024, începând cu ora 12:00,  va avea loc o serie de discuții între curatorii expoziției, artiști și invitați speciali pornind de la temele abordate în expoziție:

13:15 – 14:15 – Ascensiunea și declinul mitologiilor naționale

14:30 – 15:15 – Discuție online cu Tony Chakar și Cosmin Costinaș

15:30 – 16:30 – Strategii anticoloniale de vindecare. Rezistența culturii indigene din Tierra del Fuego. Cristina Zárraga în dialog cu Paz Guevara

16:45 – 17:45 – Practici artistice, istorie, natură și control

18:00 – 19:00 – Istorii ale artei marginalizate și potențialul lor

Folosind o structură de valori curatoriale asumate – datorie, integritate, responsabilitate, comunicare, colaborare, solidaritate, Cosmin Costinaș propune în „Țara de foc” dezvoltarea unui alt tip de societate, schimbarea sensului obișnuit de internaționalitate.

Artiști: Claudia Andujar, Florin Bobu, Alex Bodea, Tony Chakar, Ana Deji, Megan Dominescu, Mihaela Drăgan, Ion Dumitrescu, Chitra Ganesh, Alexandra Gulea, Loredana Ilie, Sakarin Krue-On, Ivana Mladenović, Nicoleta Moise, Silvia Moldovan, Elisabeta și Emilia Morar, Veda Popovici și Mircea Nicolae, Maria Prodan, Citra Sasmita, Ștefan Sava, Ultima Esperanza, Sana Shahmuradova Tanska, Robel Temesgen, Hans Mattis-Teusch, Mona Vătămanu și Florin Tudor, Mark Verlan, Cecilia Vicuña, Apichatpong Weerasethakul, Cristina Zárraga.

Pornind de la câteva episoade istorice mai puțin cunoscute, expoziția cercetează anumite linii de excluziune din discursurile istorice și ale istoriei artei din România, legate atât de momente întunecate din trecut, cât și de momente de progres. Acest proces ridică mai multe întrebări: ce grupuri, împreună cu poveștile, imaginile și perspectivele lor, au fost excluse din procesul încă în desfășurare de auto-imaginare a României, de la comunități etnice la grupuri sociale, precum cel al minerilor? Ce evenimente din subsolurile istoriei românești continuă să fie trecute sub tăcere? Aici, expoziția „Țara de foc” inițiază o examinare a implicării, a proximității, precum și a foloaselor obținute de teritoriile românești din proiectul colonial european. Aducând în discuție figuri din această istorie colonială a României mai puțin discutată, cum ar fi cea a lui Iuliu Popper, un participant major la genocidul poporului Selk’nam din Țara de Foc, expoziția va aduce în discuție și alte capitole ale istoriei României: de la cei cinci sute de ani de robie romă la colonizarea Cadrilaterului, la ocuparea Transnistriei și la genocidul evreilor și romilor, de la prima istorie scrisă a primei expediții europene în jurul globului, la alți exploratori și savanți ce au servit proiectului colonial până în secolul XX.

Expoziția se întreabă de asemenea, ce genuri, stiluri, limbaje, medii și genealogii artistice au fost excluse, deseori în detrimentul complexității, din istoriile dominante ale artei folosite pentru a construi imaginea de sine a națiunii. Poate cea a icoanelor pe sticlă ortodoxe din Transilvania din secolele XVIII și XIX, multe dintre ele realizate de artiste femei, într-o epocă în care femeile au fost în general excluse din profesia artistică, rezervată preponderent bărbaților pe întreg continentul european? Sau istoria covoarelor transilvănene produse în țări musulmane, colecționate în Transilvania și reprezentate în picturile occidentale europene care ne arată complexitatea circuitelor de schimb ale economiei coloniale globale? Sau genurile hibride de muzică care reprezintă și azi un subiect controversat în România?

Aceste exerciții deschid noi orizonturi atât în spațiul românesc, cât și dincolo de el, într-o lume care, de bine sau de rău, devine mai mare decât poveștile pe care ni le spunem de obicei despre noi înșine.

Mai multe informații despre „Țara de foc” / “Land of Fire” găsiți AICI.

Cosmin Costinaș este Senior Curator al Practicilor Expoziționale la Haus der Kulturen der Welt, HKW, Berlin (din 2022). A fost co-director artistic al celei de-a 24-a Bienale de la Sydney (2024); Director al Para Site, Hong Kong (2011-2022); Director Artistic al Trienalei de la Kathmandu 2077 (2022); co-curator al Pavilionului României la cea de-a 59-a Bienală de la Veneția (2022); consilier curatorial al Trienalei de la Aichi (2022); curator al Bienalei de la Dakar 2018 – La Biennale de l’Art Africain Contemporain-DAK’ART (2018); curator invitat la Dhaka Art Summit (2018); co-curator al celei de-a 10-a Bienale de la Shanghai (2014); curator la BAK – basis voor actuele kunst, Utrecht (2008–2011); co-curator al primei Bienale Industriale Ural, Ekaterinburg (2010); și editor al documenta 12 magazines, Viena/Kassel (2005–2007), printre altele. A editat și a contribuit cu scrieri la numeroase cărți, reviste și cataloage de expoziții și a predat și susținut prelegeri la diverse universități, academii de artă și instituții din întreaga lume.

Mona Vătămanu și Florin Tudor abordează tema istoriei în filme, instalații, picturi și acțiuni performative revizitând diverse ideologii, utopii și proiecte moderniste. Lucrările lor au fost expuse la Kadist San Francisco, 2024; Bienala Diriyah, 2024; a 5-a Bienală de la Kiev, Viena, 2023; Trienala Kathmandu, 2022; a 10-a Bienală de la Shanghai, 2014; a 12-a Bienală de la Istanbul, 2011; a 5-a Bienală de la Berlin, 2008.

Expoziția „Țara de foc” este un eveniment organizat de Fundația Calina, produs de Kunsthalle Bega și cofinanțat de Ministerul Culturii prin Centrul de Proiecte și Administrația Fondului Cultural Național.

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timișoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața, împreună cu Andreea Drăghicescu și Ugron Lajos, prin Fundația Calina, organizație non-guvernamentală, cu o platformă non-profit, activă neîntrerupt de 16 ani pe scena de arta contemporană. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial. Implicată in proiecte educaționale cu comunități diverse, promovează importanța majoră a publicațiilor de artă.

Proiectul „Țara de foc” face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Legacy Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii. Programul cultural nu reprezintă neapărat poziția Primăriei Timișoara și a Consiliului Local Timișoara. Conținutul programului cultural și modul în care rezultatele acestuia pot fi utilizate sunt responsabilitatea exclusivă a autorilor și a beneficiarului finanțării. Primăria Timișoara și Consiliul Local Timișoara nu sunt responsabili pentru conținutul materialului și modul în care ar putea fi utilizat.

Proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă neapărat poziția AFCN. AFCN nu este responsabilă pentru conținutul proiectului sau pentru modul în care rezultatele proiectului pot fi utilizate. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri instituționali: Muzeul Național de Artă a României, Muzeul Național Secuiesc, Muzeul Județean Mureș – Secția de Artă, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Muzeul Municipiului București, Academia de Studii Economice

Parteneri: Samdani Art Foundation, Facultatea de Arte și Design – Universitatea de Vest din Timișoara, Galera Lutnița, Galeria Elba Benitez, Tang Contemporary Art, Galeria Vermelho, Kerber Verlag, Fundația Herczeg, PUNCH, Storm Sped

Parteneri media: Revista ARTA, Zeppelin, Observator cultural, Modernism.ro, Propagarta, Contemporary Lynx, Renașterea Bănățeană, Agenția de Carte.ro, Radio România Cultural, RFI,

Sponsori: BEGA, PINTeam, VendTeam, Egeria, ELECS Group, Agape

Cultură

Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală”, ediția 2025. PROGRAMUL complet

Publicat

pe

Timișoara devine, în luna mai, capitala muzicii clasice! Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală”, ajuns la impresionanta ediție a XLIX-a, promite o lună de concerte și spectacole memorabile, reunind creații de referință din repertoriul simfonic și al teatrului liric, artiști de renume și invitați speciali din țară și din străinătate. Între 2 și 30 mai 2025, iubitorii muzicii sunt invitați să trăiască emoția unor capodopere semnate de Berlioz, Mendelssohn, Brahms, Șostakovici, Verdi, Puccini, Leoncavallo, Minkus și Kálmán, într-o atmosferă de rafinament artistic.

Principalele instituții muzicale ale regiunii, Opera Națională Română Timișoara și Filarmonica Banatul Timișoara, propun un afiș printre ale cărui elemente de atracție se numără:

operele „Pagliacci” de Ruggero Leoncavallo, „Rigoletto” și „Aida” de Giuseppe Verdi, „Turandot” de Giacomo Puccini, baletul „La Bayadère” de Ludwig Minkus,  savuroasa operetă „Contesa Maritza” de Emmerich Kálmán;

concertul simfonic de deschidere, concertul vocal-simfonic extraordinar „Damnațiunea lui Faust”, concertul „Bruch & Brahms”, concertul „Kabalevski & Șostakovici” și concertul de închidere a Festivalului.

Spectacolul cu opera „Rigoletto” de vineri, 9 mai 2025, ora 19, îi are ca invitați pe baritonul  Dragutin Matić de la Opera din Belgrad și pe dirijorul austro-italian Guido Mancusi, iar opera „Aida” de vineri, 30 mai 2025, ora 19, beneficiază de participarea tenorului Adorján Pataki de la Opera Maghiară din Cluj-Napoca. Creația pucciniană este reprezentată în festival de opera „Turandot”, având-o ca invitată pe soprana Edith Adetu vineri, 16 mai 2025, ora 19. În rolul titular din fermecătoarea operetă  „Contesa Maritza” va evolua soprana Renata Vari de la Opera Română Craiova vineri, 23 mai 2025, ora 19, în vreme ce baletul „La Bayadère” îi aduce pentru întâia dată la Timișoara pe Ada Gonzales și Robert Enache, prim-soliști ai baletului Operei Naționale din București, precum și pe dirijorul Ciprian Teodorașcu, duminică, 18 mai 2025, ora 18.

Punctul central al programului artistic propus de Filarmonica Banatul Timișoara este concertul vocal-simfonic de vineri, 16 mai 2025. De la ora 19, sub conducerea dirijorală a maestrului Sascha Goetzel (Dirijor în Rezidență în Stagiunea 2024/25), Orchestra și Corul Filarmonicii Banatul Timișoara împreună cu Orchestra și Corul Filarmonicii Arad prezintă publicului timișorean „Damnațiunea lui Faust” de Hector Berlioz. Soliști vor fi Svetlina Stoyanova – mezzosoprană, Yaroslav Abaimov – tenor, Petri Lindroos – bas, Lucian Onița – bas, Virginia Maria Onița – soprană.

Concertul inaugural de vineri, 2 mai 2025, este, de asemenea, unul deosebit. Evenimentul aduce în plus față de programul artistic atractiv (ce include, printre altele, „Visul unei nopți de vară” de F. Mendelssohn), o premieră națională. Filarmonica Banatul este prima instituție muzicală de cultură din țară care va prezenta publicului proiecțiile tablourilor realizate în timpul concertului, în nisip, de către Ana Munteanu.

Concertul va fi dirijat de maestrul Radu Popa. Soliștii serii vor fi violoncelistul Valentin Răduțiu și sopranele Rut Iovescu și Virginia Maria Onița.

Concertul de vineri, 9 mai 2025, de la ora 19, le propune melomanilor lucrări de Bruch și Brahms, sub conducerea dirijorală a lui Alekdandar Markovic. Talentatul violonist Florin Iliescu (Artist în rezidență în Stagiunea 2024/25) va fi solistul concertului.

În 23 mai 2025, de la ora 19, la Sala Capitol, Azis Sadikovic se va afla la pupitrul dirijoral pentru concertul ce propune publicului lucrări de Kabalevski și Șostakovici. Solist va fi excepționalul violoncelist Bryan Cheng (Solist în rezidență în Stagiunea 2024/25).

Festivalul se încheie la Sala Capitol cu un concert deosebit ce îl va avea la conducerea dirijorală pe maestrul Mykola Diadiura. Vineri, 30 mai, de la ora 19, audiem lucrări de S. Vasks, C. Saint-Saëns și O. Respighi. Solistul serii va fi renumitul violonist Vadim Gluzman.

Biletele pentru evenimentele Filarmonicii Banatul Timișoara se găsesc la casierie, pe site-ul instituției și pe myticket.ro: https://shorturl.at/6xiWM

Biletele pentru evenimentele Operei Naționale Române Timișoara vor fi disponibile online începând cu data de 14 aprilie 2025.

Programul integral îl găsiți pe paginile: https://www.ort.ro/ro/Spectacole.html și https://filarmonicabanatul.ro/evenimente/.

Festivalul „Timișoara Muzicală” este una dintre cele mai importante manifestări artistice din România, cu o tradiție începută în stagiunea 1968/1969, datorită viziunii marilor muzicieni Nicolae Boboc și Ion Românu. De atunci, evenimentul reunește, an de an, nume sonore ale scenei muzicale internaționale.

Festivalul este finanțat de Ministerului Culturii și Primăria Municipiului Timișoara.

Foto: Arhiva

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolul „De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano“, de Ziua Mondială a Teatrului, la Timișoara

Publicat

pe

Teatrele lumii celebrează în fiecare an, în data de 27 martie, Ziua Mondială a Teatrului. Este un moment în care toți cei ce gravitează în jurul acestei arte – creatori și spectatori, se opresc un moment pentru a sublinia rolul său dinamizant în comunitate și, în plan general, în societate.

În 27 martie 2025, Teatrul Național din Timișoara se alătură din nou teatrelor lumii, oferind publicului, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, două dintre spectacolele sale cele mai noi, dar deja foarte apreciate – De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano de Michele Santeramo, spectacol semnat de reputatul regizor italian Roberto Bacci și Underground FM, scenariu de Claudiu Dogaru după Eric Bogosian, un one-man show susținut de tânărul și foarte talentatul actor Darie Doklean, câștigător al Premiului pentru cel mai bun actor al Galei Tânărului Actor – HOP 2024.

La fel ca în toate teatrele din lume, de Ziua Mondială a Teatrului, spectacolul va fi precedat de mesajul internațional pe care, la invitația Institului Internaţional de Teatru, o figură marcantă a teatrului universal îl adresează artiştilor scenei de pe toate continentele. Anul acesta, mesajul internațional pentru Europa vine din Grecia, fiind transmis de Theodoros Terzopoulos – regizor, pedagog, scriitor, fondator și director artistic al companiei de teatru Attis, inițiator al Olimpiadei de Teatru și președinte al Comitetului internațional al Olimpiadei de Teatru. În mesajul său, Theodoros Terzopoulos își pune sieși și lumii întrebările pe care le ridică noua realitate în acest punct de inflexiune al umanității și, încercând să concluzioneze, înțelege că Teatrul este parte a acestui răspuns, transmițând că „avem nevoie de noi căi narative, menite să cultive memoria și să modeleze o nouă responsabilitate morală și politică, pentru a ieși din dictatura multiformă a actualului ev mediu”.

Spectacolul De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano este programat joi, 27 martie, de la ora 19, la Sala Mare a Teatrului Național, iar spectacolul Underground FM are loc tot joi, 27 martie, de la ora 19, la Studio UȚU.

Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11 și 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Copiii, elevii, studenții, pensionarii, veteranii, precum și grupurile mai mari de 15 persoane beneficiază de reduceri de preț la bilete, iar persoanele cu dizabilități beneficiază de acces gratuit.

Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

 

Citeste mai mult

Cultură

Deschiderea sezonului expozițional 2025 la Galeria Jecza. Dublă vernisare semnată Mihaela Hudrea și Liviu Stoicoviciu

Publicat

pe

Vernisaj: joi, 27 martie, 19:00

Locație: Galeria Jecza,  Calea Martirilor 1989, 51/52, Timișoara

Expoziţia este deschisă în perioada  27 martie  – 11 mai, iar programul de vizitare este de joi până vineri, între orele 11:00 și 19:00, iar sâmbăta între orele 11:00 și 18:00.

Galeria Jecza are plăcerea de a anunța deschiderea sezonului expozițional din această primăvară, printr-un eveniment ce reunește două perspective artistice: Liviu Stocoviciu, alături de Mihaela Hudrea. În aparență diferite, practicile celor doi artiști converg într-un punct esențial, anume preocuparea constantă pentru formă și utilizarea sa ca mijloc principal de expresie.

Curatoriată de Călin Dan, expoziția lui Liviu Stoicoviciu Lucru | Work e, la o explorare atentă, mărturia mișcătoare a unei vieți dedicate obsesiv activității creatoare, oferind imaginea unui caracter unic, a unui ascet lucrând obsesiv la dezvoltarea limbajului magic al numerelor și formelor.

Parcursul mai multor imagini, repetitive, dar subtil diferite, chiar dacă se face în grabă, permite o atingere cu spiritul care bântuie în lucrările lui Stoicoviciu. Discursul lui este spiritual, în sensul în care orice activitate repetitivă şi desprinsă de comandamentele imediatului se duce către spirit. Această preocupare maniacală pentru verificarea palpabilă a viziunii a generat un discurs justificator şi o metodologie creativă care, fără să aducă un plus de înţelegere a operei, contribuie la complexitatea ei.

Pentru expoziția Endless. Placeless. Traceless., curatoriată de Andrei Jecza, Mihaela Hudrea propune o nouă serie de picturi care au legătură cu fascinația sa profundă pentru Univers, chestionând într-un mod ludic spațiul si timpul. Lucrările sale transcend înțelegerea obiectivă a realității și creează ecou unui mod imaginar de a percepe viața prin emoții și poetica Universului. Tensiunea dintre ceea ce cunoaștem și ceea ce încă nu am descoperit este unul dintre principalele impulsuri care îi inspiră picturile, în timp ce își menține o perspectivă idealistă.

Perceperea clipei devine o căutare continuă prin care ea se confruntă adesea cu ideea că momentul prezent pare imposibil de cuprins, în timp ce picturile sale par a fi realizate fără atingere. Prin cuvintele ei, prezentul este „doar un vis, ca și cum aș visa despre viață”. Ea contemplă relația dintre timp și realitate, modul prin care trecerea timpului ne permite să avem o mai bună înțelegere a lumii înconjurătoare. În acest fel, noțiuni precum existența, realitatea și spațiul se intrepătrund cu conceptul timpului în lucrările sale.

Evenimentul este susținut de partenerii noștri, Banca Transilvania și Cramele Recaș.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite