Primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale a fost validat de Curtea Constituţională.

Al doilea tur de scrutin va avea loc în 8 decembrie, iar pe buletinul de vot se vor afla Călin Georgescu şi Elena Lasconi.

„Judecătorii constituţionali au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei candidatului Terheş Cristian Vasile. Totodată, Curtea a hotârât, în unanimitate, confirmarea şi validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia d epreşedinte al României din primul tur de scutin”, a anunţat, luni seară, Marian Enache, preşedintele CCR.

Potrivit acestuia, Curtea a mai decis organizarea celui de-al doilea tur de scrutin în data de 8 decembrie 2024.

Cel de-al doilea tur de scrutin va avea loc între candidatul independent Călin Georgescu şi Elena Lasconi, candidatul USR.

„Curtea a observat că (…) voturile din dispora nu au fost contestate şi, ca atare, în condiţiile date a aprciat că nu se mai impune renumărarea acestora (…) Chiar dacă au fost constatate unele diferenţe între candidaţi, dar nu rezultă ca fiind provenite din fraude de natură sămodifice resultatul, ele sunt considerate doar posibile erori materiale în numărarea voturilor exprimate, fără relevanţă în stabilirea rezultatelor”, a mai afirmat preşedintele CCR.

Acesta a adăugat că nu s-au constatat fraude în derularea alegerilor prezidenţiale.

Conform unui exit-poll CURS care a colectat date de la secţiile de votare duminică, 1 Decembrie 2024, până la ora 20.00, la Camera Deputaţilor PSD a obţinut 26% din voturile electoratului, urmat de AUR cu 19%

PNL şi USR au obţinut, fiecare, câte 15,5% din voturile românilor.

Situaţia este aproape la fel şi la Senat, unde ordinea în preferinţele electoratului este aceeaşi – PSD – 26,10%, AUR – 19,2%, PNL – 15,9% şi USR 15,6%.

SOS, partidul Dianei Şoşoacă, a obţinut la Camera Deputaţilor 5,5% din voturi şi la Senat 5,4%, iar POT, partidul care îl susţine pe Călin Georgescu, a primit la Camera Deputaţilor tot 5.5 % şi la Senat 5,3%, ceea ce înseamnă că ambele partide u depăşit pragul parlamentar de 5%.

În schimb, UDMR este la limita pragului parlamentar, cu 5% atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat.

Partidul SENS şi Forţa Dreptei nu au trecut pragul, ceea ce înseamnă că nu vor avea reprezentanţi în Parlament.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că prezenţa la vot era de 52,41% la ora 21,40, cifre care cuprindeau şi votul românilor din străinătate.

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.