Ne găsiți și pe:

Actualitate

Câți bani reușesc să pună deoparte românii

Publicat

pe

Românii pun deoparte, în medie, cam 200 de lei pe lună. Suntem aproape de unguri, dar economisim de cinci ori mai puţin comparativ cu austriecii. Salariile şi pensiile prea mici faţă de cheltuieli sunt motivul pentru care puţini reuşesc să aibă ceva provizii la bancă sau la saltea, aşa că românii sunt printre codaşii Europei la economisire, arată un studiu bancar.

Un român a economisit anul acesta în medie 46 de euro, adică 200 de lei pe lună, la fel ca în 2015. Asta în vreme ce alţi europeni din zona centrală şi de est a continentului, precum austriecii, cehii şi slovacii, au pus considerabil mai mulţi bani deoparte. Austriecii economisesc, în medie, 216 euro pe lună.

 

Suntem însă aproape de unguri, care strâng, în medie, 52 de euro pe lună. Sârbii stau cel mai prost. Lunar, economisesc doar 34 de euro.

 

În cazul nostru, motivele pentru economiile mici sau inexistente sunt cheltuielile prea mari faţă de salarii şi pensii. Cei care reuşesc să pună ban peste ban fac asta cu gândul la zile negre şi la pensie. Alţii, ca să meargă la cumpărături sau în vacanţă.

 

Nu mai puţin de 41% dintre cei care au oferit date pentru studiul realizat de Erste au spus că strâng mai puţini bani decât strângeau acum câţiva ani. Alţi 42% ai spus că economiile lor lunare au stagnat. Şi doar 14% au spus că reuşesc să pună mai mulţi bani departe.

 

Dintre cei ale căror economii au scăzut, cei mai mulţi, mai bine de jumătate, au declarat că veniturile lor au stagnat, dar cheltuielile, fie cu întreţinerea, fie cu alţi membri ai familiei au crescut. Cei care au spus că au fost nevoiţi să îşi diminueze banii puşi departe deoarece şi-au întemeiat o familie sau au făcut un copil sunt foarte puţini, doar 5% din total.

 

De altfel, 51% dintre români au spus că situaţia lor financiară nu s-a îmbunătăţit în ultimii doi trei ani, în vreme ce 23% consideră că s-a înrăutăţit şi doar un sfert consideră că o duc mai bine.

Pentru ce fac românii economii

 

89% dintre români au spus că vor să aibă bani puşi deoparte în cazul unei urgenţe. În acelaşi timp, 65% au spus că adună bani şi pentru cumpărături mai mici sau mai mari sau pentru renovarea locuinţei. 58% au precizat că vor să aibă fonduri la dispoziţie în cazul în care vor să îşi cumpere ceva în viitor. Doar 44% economisesc pentru pensie sau pentru situaţia în care nu vor mai putea să muncească.

 

În schimb, două treimi dinte slovaci şi 57% dintre cehi pun bani pentru pensionare. În schimb, în Austria salariile mai mari, dar şi modul în care este organizat sistemul de pensii fac ca economisirea să fie mai degrabă o plasă de siguranţă.

 

România mai iese în evidenţă prin ceva. Are cea mai mare pondere în regiune a celor care pun bani deoparte pentru o vacanţă.

 

Salariul mediu net a fost, anul trecut, de 418 euro pe lună. Adică doar o cincime din media europeană, de peste 2.000 de euro. Avem, în consecinţă, o putere mică de cumpărare.

 

„Dacă ne uităm la produsul intern brut pe locuitor, exprimat la paritatea puterii de cumpărare, observăm că actualmente ne aflăm la 57% din media UE”, a spus Valentin Lazea, economist-șef la BNR.

 

Facem un calcul să vedem ce câştig avem dacă punem economiile în bancă. De exemplu, 1.000 de lei.

 

„La cea mai bună bancă, 10 lei pe şase luni, asta în condiţiile în care are cea mai bună dobândă din piaţă, 2,5 la sută, dar nu are deloc comisioane. Românii în continuare depun banii în depozite, pentru că este o modalitate sigură de a-şi păstra banii, chiar dacă nu le aduce un câştig”, a explicat Irina Chițu, specialist financiar.

 

Potrivit datelor Băncii Naţionale, aproape 11 milioane de români îşi ţin economiile în bancă.

 

Sursa: DIGI24.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Global Village 2026. Timișoara va deveni epicentrul diversității globale

Publicat

pe

Pe 25 și 26 iulie, începând cu ora 18:00, Timișoara va deveni epicentrul diversității globale prin găzduirea evenimentului Global Village.

Astfel, AIESEC Timișoara va găzdui cei mai mulți internaționali de până acum, oferindu-le oportunități de stagii internaționale, experiențe de voluntariat și proiecte educaționale cu impact local și global.

Totodată, AIESEC dorește să reunească voluntarii din toate colțurile lumii pentru a crea cel mai mare eveniment multicultural din Timișoara.

Evenimentul este dedicat în special tinerilor care își doresc o experiență autentică de expunere transculturală. Participanții vor avea ocazia unică de a interacționa direct cu reprezentanți și ambasadori culturali din țări precum Turcia, China, Egipt și Tunisia și multe altele.

„Global Village este mai mult decât un simplu festival; este locul unde diferențele noastre devin punți de legătură și ne demonstrează că suntem mai puternici împreună. Ne dorim ca prin acest eveniment să oferim comunității din Timișoara o fereastră către lume și să inspirăm tinerii să devină cetățeni globali activi”, a declarat Brianna Ghenade, directorul de evenimente al AIESEC Timișoara

Global Village este principala inițiativă multiculturală susținută de către AIESEC prin care își propune să aducă nu doar un simplu eveniment cultural, dar o oportunitate de a crește înțelegerea interculturală între participanți și comunitatea locală.

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolul TNT „Cântăreața cheală“, selecționat în Festivalul Național de Teatrul, ediția 2026

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara este deosebit de încântat să anunțe că spectacolul „Cântăreața cheală“ de Eugène Ionesco, regia artistică Mihai Măniuțiu a fost selecționat în Festivalul Național de Teatru 2026.

Echipa de curatori ai FNT 2026, alcătuită din criticii de teatru Raluca Cîrciumaru, Alina Epîngeac și Sebastian-Vlad Popa, a inclus spectacolul Teatrului Național în această ediție a festivalului, ediție al cărei centru de greutate, așa cum precizează organizatorii, este „trăsătura cea mai vulnerabilă a umanității: (im)perfecțiunea drept calitate și defect ale acestui spirit etern uman”.

Răspunzând pe deplin acestui concept, „Cântăreața cheală“ sparge granița dintre realitate și fantastic. Reciclând un experiment teatral mai vechi, de dinainte de stabilirea sa la Paris, Ionesco descoperă teatralitatea extraordinară, lumea dezarticulată și teribil de comică pe care o conține, inocent, manualul franțuzesc (metoda) „Assimil” de învățare a limbii engleze fără profesor, metodă de care se folosește pentru a duce tradiția teatrală în derizoriu până dincolo de limitele ei, printr-o serie de replici de un comic nebun.

În viziunea bine-cunoscutului regizor Mihai Măniuțiu, „Cântăreața cheală“ reprezintă, în egală măsură, un tur de forță și de măiestrie pentru interpreții deja celebrelor familii Smith și Martin și a personajelor ce gravitează în jurul lor.

Distribuția spectacolului reunește actori emblematici ai Teatrului Național: Matei Chioariu, Cristina König, Cătălin Ursu, Claudia Ieremia, Ion Rizea, Alina Ilea, Bogdan Spiridon, Roberta Popa, Ionuț Iova, Laura Avarvari, Cristina Rotaru Chiperi, Iuliana Crăescu, Ana Maria Pandele Andone, Alina Spiridon, Jasmina Mitrici, Andrei Chifu și Darius Zet.

Scenografia spectacolului este semnată de Adrian Damian (decor) și Luiza Enescu (costume), iar muzica îi aparține lui Mihai Dobre.

De asemenea, Teatrul Național din Timișoara intră ca partener al Concursului de texte românești – Spațiu pentru dramaturgia românească în Festivalul Național de Teatru, competiție în cadrul căreia trei texte românești vor fi prezentate ca spectacole-lectură în cadrul ediției din acest an a FNT 2026, urmând să fie montate în stagiunea viitoare în cele trei teatre naționale partenere: Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Național din București și Teatrul Național din Iași.

Cea de-a XXXVI-a ediție a Festivalului Național de Teatru este programată între 16 și 25 octombrie 2026.

Citeste mai mult

Din țară

Programul Rabla 2026. Condițiile și valoarea tichetului, ca anul trecut

Publicat

pe

Programul Rabla 2026 pentru persoane ­fizice va fi lansat la 20 iulie ­într-un format similar celui aplicat în sesiunea din 2025 dedicată persoanelor fizice.

Bugetul total alocat pentru acest program este de 300 de milioane de lei.

Ministerul Mediului va păstra formatul programului Rabla de anul trecut, cu aceleași condiții de eligibilitate și aceleași valori ale tichetelor.

Astfel, valoarea ecotichetelor este: 18.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau pentru o motocicletă electrică; 12.000 lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid; 10.000 lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie termică, inclusiv GPL/GNC, sau pentru o motocicletă.

Ministerul Mediului a mai precizat că a renun­țat la criteriile privind originea vehiculelor eligibile, care ar fi întârziat cu câteva luni ordinul de demarare a programului.

Introducerea noilor criterii privind originea geografică a autovehiculelor eligibile, care excludeau, practic, vehiculele non-UE din program, va fi amânată, iar programul va putea fi lansat fără întârzieri suplimentare pentru persoanele fizice care vor să achiziţioneze un autovehicul nou.

Decizia vine după ce reprezentanţii Comisiei Europene, în clarificările solicitate de minister cu privire la noile criterii, au răspuns că introducerea unor limitări suplimentare privind originea autovehiculelor eligibile ar presupune parcurgerea unor proceduri suplimentare la nivel european, care ar întârzia lansarea programului cu cel puţin 3 luni.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite