Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Aeroportul Internațional Timișoara se schimbă la față

Publicat

pe

Anul 2016 a fost pentru Aeroportul Internaţional Timişoara un an foarte important, deoarece au fost introduse mai multe destinaţii noi, pentru zboruri interne şi externe, noi companii aeriene şi-au deschis baza de operare la Timişoara, iar toate acestea, s-au regăsit şi în creşterea numărului de pasageri, a numărului de zboruri, precum şi în creşterea cantităţii de marfă transportată spre şi dinspre Timişoara.

 

“2016 a fost un an excelent pentru Aeroportul Internaţional Timişoara, an în care două companii aeriene de pasageri au început operarea spre noi destinaţii interne şi internaţionale şi au mărit frecvenţele spre alte destinaţii, dintre care una şi-a deschis prima bază de operare din România. O importantă companie de transport marfă – lider internaţional în domeniu – a realizat o bază de operare la Aeroportul Timişoara. În acest an, ne putem mândri cu 6 destinaţii noi, astfel încât în prezent există 22 de destinaţii disponibile direct din Timişoara. Pe timp de vară am avut în plus şi cele 6 destinaţii de vacanţă. Putem spune că ne-am depăşit obiectivele pe care ni le-am propus. Am depăşit într-un an de zile 1 milion de pasageri, am reuşit să extindem aerogara, suntem în curs de a obţine conversia europeană a certificatului de funcţionare şi suntem în curs de elaborare a unor proiecte majore de extindere a aerogării. Ne aşteptăm ca până în 2018, practic, traficul să se dubleze, iar numărul de pasageri să depăşească cifra de 2 milioane. Aeroportul Internaţional Timişoara se dezvoltă într-un ritm alert”, a declarat Daniel Idolu, directorul general al Aeroportului Internaţional Timişoara.

 

În 2016, administraţia aeroportului estimează un număr de 1,15 milioane de pasageri* (*cifrele sunt estimate deoarece luna decembrie este în curs de desfăşurare), cu o creştere de aproximativ 25% faţă de 2015. O creştere de 22% se înregistrează şi la numărul de zboruri – peste 11.600 de zboruri vor fi înregistrate în 2016 pe Aeroportul Timişoara.

Destinaţiile favorite ale timişorenilor din acest an, în ordinea numărului de pasageri, au fost: Bucureşti, Munchen, Londra şi Milano-Bergamo.

 

În ceea ce priveşte traficul de marfă, în cursul anului 2016 s-a înregistrat o creştere de 48% faţă de anul precedent, fiind procesate aproximativ 4.000 de tone marfă. Această creştere este şi o consecinţă a deschiderii bazei operaţionale DHL din sezonul de iarnă anterior. Noul terminal este cel mai modern sediu operaţional pe care DHL îl are în România, cu suprafaţă de 2.000 mp şi dotat cu 16 porţi de încărcare şi descărcare şi un sistem de sortare şi securitate avansat, care permite preluarea coletelor de pe banda de sortare şi urcarea acestora direct în maşinile curierilor.

De asemenea, compania de transport mărfuri TNT şi-a mărit capacitatea de transport prin operarea zilnică a unei aeronave Boeing 737.

 

Pentru anul viitor, la numărul de pasageri se estimează o creştere de 48% faţă de 2016, traficul ajungând la aproximativ 1.700.000 pasageri transportaţi, iar în 2018 se va mai înregistra o creştere de cel puţin 11% (Aeroportul atingând 2.000.000 pasageri pe an). Merită menţionat procentul de creştere al volumului de pasageri preconizat în 2017 faţă de 2014, şi anume 272%.

 

Anul 2016 a însemnat nu doar creşterea traficului de pasageri şi marfă, dar şi extinderea infrastructurii aeroportuare. Lucrările pentru realizarea unor spaţii de tranzit pentru îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor au început în luna iulie. Investiţia, realizată din fondurile proprii ale aeroportului, a vizat creşterea spaţiului de tranzit şi a vitezei de operare pentru îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor. Construcţia a fost realizată pe structură metalică uşoară, cu panouri termoizolante din sticlă şi a fost recepţionată în luna decembrie. Astfel, aerogara s-a extins cu 900 mp.

 

În acest an a fost contractat studiul de fezabilitate pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, mai exact extinderea aerogării. Deoarece Aeroportul Internaţional Timişoara “Traian Vuia” este o entitate economică cu gestiune economică proprie, dar are şi o importanţă deosebită pentru dezvoltarea  economică a regiunii de Vest a ţării, se intenţionează extinderea aeroportului în trei etape:

1. un terminal Sosiri Curse Externe – termen: 31.03.2018,

2. extinderea şi modificarea faţadei existente – termen: 31.12.2017,

3. realizarea unui terminal Plecări Curse Externe – termen: 31.12.2018. 

 

Prima etapă – cea a Terminalului Sosiri Curse Externe – va demara chiar în cursul anului viitor. Este vorba de o investiţie de 2 milioane de euro, care va extinde suprafaţa aerogării cu 3.000 mp. Noul terminal va da posibilitatea gestionării simultane a 3 fluxuri de pasageri (peste 500 de pasageri), va fi prevăzută cu 7 puncte de control al documentelor de frontieră, 3 sisteme de transport bagaje, zona de control vamal şi spaţii comerciale.

 

O altă investiţie în acest an a fost în zona de parcare, au fost create 240 de locuri de parcare, suplimentând astfel cele 509 locuri de parcare existente. Investiţia s-a ridicat la 126.000 de euro şi va conduce la decongestionarea parcării auto, deja exploatată la capacitate maximă.

 

În anul 2017, aeroportul va îşi va continua dezvoltarea ascendentă prin creşterea numărului de pasageri şi a numărului de zboruri cu aproximativ 50%. De asemenea, vor fi introduse noi destinaţii disponibile direct din Timişoara, dintre care una deja anunţată, fiind o cursă internă spre Constanţa pentru sezonul estival.

Aeroportul Internaţional Timişoara va deveni, la începutul anului viitor, primul aeroport din România certificat EASA (European Aviation Safety Agency).

Pentru dezvoltarea infrastructurii, în 2017, administraţia aeroportului va finaliza documentele pentru Terminalul de Plecări Curse Externe şi va demara lucrările la Terminalul de Sosiri Curse Externe.

Toate aceste investiţii, curse noi, destinaţii, vor influenţa nu doar Aeroportul, ca societate comercială, ci şi întreaga regiune de vest a României deoarece vor crea mobilitate mai mare a persoanelor, va genera locuri de muncă şi, implicit, dezvoltare.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

Funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu. Programul ceremoniilor

Publicat

pe

În zilele de 6 şi 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, calendarul şi desfăşurarea ceremoniilor fiind stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.

Guvernul a anunţat programul oficial al ceremoniilor:

Miercuri, 6 august 2025

Ora 08:30 – Deplasarea autovehiculului mortuar de la spitalul „Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni pe traseul: Strada Arhitect Mincu – Bdul Kiseleff – Piaţa Victoriei – Bdul Lascăr Catargiu – Piaţa Romană – Piaţa Universităţii – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bdul Eroii Sanitari – Bdul Gheorghe Marinescu

Ora 09:00 – Cortegiul Funerar intră în curtea Palatul Cotroceni – Poarta Marinescu – Gardă de onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” prezintă onorul

09:08 – Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului preşedinte al României Ion Iliescu este depus pe catafalc în Sala Unirii

09:10 – Militarii intră în Gardă Onor la Catafalc

09:15 – Scurt moment religios

09:30 – 12.30 – Ceremonia de prezentare a condoleanţelor de către înalţi oficiali / Semnare în Cartea de Condoleanţe

13:00-18:00 – Prezentare condoleanţe de către cetăţeni

Accesul se va face pe la Intrarea Registratură din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu).

Ieşirea se va face pe la Poarta Muzeu din Şoseaua Cotroceni.

Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spaţiul special amenajat din faţa Palatului Cotroceni, în parcarea Administraţiei Prezidenţiale din Bd. Geniului

18:30 – Prezentare condoleanţe foşti colaboratori şi apropiaţi

19:00 – Moment religios (Rânduiala Slujbei Stâlpilor)

20:00 – Se încheie procesiunea

Pe timpul nopţii, se va asigura Gardă la Catafalc de către Brigada 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”

Joi, 7 august 2025 – declarată zi de doliu naţional

09:00-09:50 – Sosirea invitaţiilor

10:00 – Scurt moment religios

10:10 – Ceremonia Gărzii la Catafalc

10:15 – Moment de reculegere

10:16 – Ridicarea de pe catafalc a sicriului

Sicriul este purtat spre ieşirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină);

La Copertină sunt prezente Şiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forţelor Armate precum şi Muzica Militară (trompet) pentru Onor;

Se trage clopotul de la Biserica Cotroceni

10:20 – Plecarea cortegiului de la Copertină / Deplasarea cortegiului funerar spre Biserica Cotroceni

10:30-11:30 – Oficierea slujbei religioase de înmormântare

11:15 – Intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu

11:35 – Cortegiul Funerar pleacă din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni-Poarta Marinescu

11:40 – Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu

Garda prezintă ultimul onor – înclinarea drapelului.

Intonarea Imnului Naţional al României.

Cortegiul va trece prin faţa Gărzii.

Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Şoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.

Sosirea cortegiului funerar la Cimitirul Militar Ghencea III

Ceremonia de înmormântare

Sicriul este amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun;

Formare cortegiu funerar şi prezentare onor;

Înhumarea are loc în prezenţa familiei şi apropiaţilor.

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Citeste mai mult

Din țară

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Publicat

pe

Ion Iliescu, primul preşedinte al României post-comuniste, a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul „Agrippa Ionescu”, unde a fost internat în urmă cu aproape două luni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.

Guvernul a anunţat încetarea din viaţă a fostului preşedinte, precizând că detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului şef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare.

7 august va fi declarată zi de doliu naţional.

„Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viaţă, decesul fiind înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ transmite sincere condoleanţe familiei şi apropiaţilor. Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viaţa, demnitatea şi respectul pentru pacienţii săi”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a spitalului în care Iliescu a fost internat timp de aproape două luni.

Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996-2000 și 2004-2008 a fost senator din partea PSD.

Citeste mai mult

Din țară

APIA va digitaliza principalele servicii publice

Publicat

pe

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „’Portal unic al fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură”, un demers strategic de digitalizare destinat simplificării accesului fermierilor la serviciile publice gestionate de agenție.

Potrivit unui comunicat al APIA, proiectul este finanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF), Prioritatea 2 – Digitalizarea administrației publice centrale și a mediului de afaceri, și are o valoare totală eligibilă, inclusiv TVA, de 93,583 milioane lei. Din această sumă, 70,14 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă FEDR, iar 23,443 milioane lei provin din bugetul național.

Implementat pe o perioadă de 3 ani, proiectul vizează transformarea digitală a principalelor servicii publice oferite de APIA, precum: administrarea și plata schemelor de sprijin pentru fermieri; emiterea licențelor de export-import pentru produse agricole; gestionarea și plata rentei viagere.

Noua platformă va permite o relaționare simplificată între instituție și beneficiari, reducând semnificativ birocrația și timpul necesar pentru depunerea cererilor sau obținerea de documente relevante, subliniază sursa citată.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite