Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Pastorala de Crăciun a ÎPS Ioan

Publicat

pe

 

† IOAN,

 

Din mila lui Dumnezeu,

 

Arhiepiscop al Timișoarei și

 

Mitropolit al Banatului 

 

 

 

Iubitului nostru cler, cinului monahal

 

şi drept-credincioşilor creştini, har, milă şi pace

 

de la Dumnezeu Tatăl, iar de la noi,

 

părintească binecuvântare.

 

 

 

„Cercetatu-ne-a pe noi de sus, Mântuitorul nostru,

 

 Răsăritul răsăriturilor, și cei din întuneric și din umbră

 

am aflat adevărul: că din Fecioară S-a născut Domnul“                                                                   ( Luminânda Nașterii Domnului)

 

 

 

Iubiți frați și surori în Domnul,

 

        Praznicul Nașterii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos a adus bucurie sfântă în lume. De la o margine la alta a pământului colindătorii vestesc Nașterea Domnului precum odinioară îngerii au vestit-o păstorilor din Betleem. Colindătorii iau azi chip de îngeri. Să-i primim cu inimile deschise. Ei vin să alunge tristețea din inimile noastre și să intre Pruncul Iisus, Fiul lui Dumnezeu.

 

Colindă pruncii și ne amintesc în fiecare an că a venit Dumnezeu în lume făcându-Se Prunc, asemenea lor. Hristos a venit la prunci să-i înveșnicească în pruncie. Așa ar fi dorit Dumnezeu când l-a creat pe om: să rămână veșnic prunc. Dar omul a căzut din pruncie în lumea frunzelor ruginii.

 

Iubiți frați, azi ne-a cercetat Unul din Sfânta Treime pe noi, cei căzuți în țărâna din care ne crease Dumnezeu. Acum ne-au ajuns din urmă profețiile Vechiului Testament. Cercetatu-ne-a Neuitatul Dumnezeu. Nu ne-a creat pentru a rămâne în împărăția frunzelor ruginii, ci în împărăția iubirii Sale celei nemărginite și veșnice.

 

Atunci când Cain l-a ucis pe fratele său Abel, s-a declanșat marea furtună în istorie. Omul, prin căderea în păcat, ajunsese un naufragiat în istorie.

 

Din Sfânta Fecioară Maria și din Duhul Sfânt Se ridică la orizontul istoriei umane Soarele Cel luminos spre Care se îndreaptă de mai bine de două mii de ani cei ce vor să călătorească spre limanurile veșniciei.

 

Hristos este Norul cel luminos Care îi conduce pe cei ce doresc să ajungă în Patria Luminii, acolo unde omul nu mai are umbră. Omul pierduse lupta cu timpul și călătorea fără compas în jurul minții. Păcatul i-a adus o rupere în gândire. Se întunecase cerul din noi, iar accesul la cultura „de dincolo“ era tot mai greu. Noi, creștinii, prin Hristos aparținem unei culturi cerești. Sunt însă printre noi unii care refuză să intre în această cultură cerească și chiar refuză de „a fi“.

 

Realitatea nu are timp, ea transcende timpul, iar prin Hristos și omului i se dă această posibilitate de a transcende timpul și de a urca în corabia veșniciei lui Hristos. Azi asistăm parcă la o implozie a istoriei și fără să ne dăm seama ne îndreptăm spre o sclavie a păcatului și a depărtării de Hristos Domnul, Cel Ce ne-a cercetat prin Întrupare.

 

Noi cei botezați în numele Sfintei Treimi mărturisim că aparținem culturii și civilizației hristice. Ideile și gândurile sunt pâinea minții noastre. Ce fel de idei și gânduri semănăm azi în mintea copiilor? Spre ce fel de civilizație ne îndreptăm: spre cea a luminii sau spre cea a întunericului?

 

A venit Hristos în lume ca să tragă clopotele istoriei, căci istoria nu înseamnă cartea morții unui neam. Ne este azi teamă de viață. De ce fel de viață?! De viața fără de Hristos. Viața curge în eternitate. Viața nu poate fi pusă pe un raft, în muzeu. Viața în Hristos nu este teamă de necunoscut, căci Cel necunoscut până la Întrupare S-a făcut azi cunoscut oamenilor. Dumnezeu a venit atât de aproape de noi, dar este de neatins.

 

Azi a venit mai aproape ca niciodată de la întemeierea lumii pe ogorul creației Sale. A venit să-l brăzdeze din nou și să semene în el iertare și jertfă, așteptând să răsară iubire și recunoștință.

 

Întruparea este al doilea mare act de la creația lumii. Dumnezeu Își îmbracă Fiul în mantie de țărână. Prin Întrupare Hristos Își sfințește a doua oară creația Sa- pe om.

 

Dumnezeu este deasupra întâmplării. Azi s-a plinit vremea venirii Sale în lume. Noi, creștinii, de azi să-I dăm slavă lui Dumnezeu că ne-am născut după plinirea vremii, după venirea lui Hristos în lume.

 

 

 

 

 

Iubiți credincioși,

 

Unde suntem azi, spre ce ne îndreptăm?! Omul se naște o singură dată, o țară de mai multe ori. O țară se naște prin fiii săi. De nu vom asculta glasul Evangheliei lui Hristos vom rămâne un popor nenăscut și o țară care se stinge. În ultimii ani putem vorbi de un popor nenăscut și o țară nenăscută. De câte ori a murit această țară în ultimele trei decenii?!

 

Doamne, ne-am rărit. Rogu-Te nu ne mai rări!

 

Doamne, oprește rărirea neamului nostru românesc!

 

Doamne, nu îngădui ca neamul nostru să naufragieze în istorie!

 

Viața omului pe pământ este o carte fără ultimul capitol. Acest ultim capitol poartă pecetea veșniciei.

 

Doamne, înveșnicește neamul nostru în Țara Luminii, acolo unde omul nu mai are umbră!

 

Azi, la acest Praznic Împărătesc, împreună cu îngerii și cu păstorii, L-am văzut pe Hristos Prunc. Azi S-a pruncit Fiul lui Dumnezeu. S-a născut Stânca vieții noastre; de acum nu ne mai rezemăm de o umbră, ci de Adevăr.

 

 

 

Iubiții mei fii duhovnicești,

 

Țăranul român și-a făcut fluier din lemn uscat și suflând în el i-a dat viață. Dumnezeu Și-a făcut și El un fluier din lut și l-a numit om. În acesta a suflat Dumnezeu harul iubirii Sale.

 

Doamne, nu înceta să cânți din fluierul Tău de lut ca să se audă neîncetat în univers sublimul Tău cântec de iubire.

 

Glasul lui Dumnezeu s-a auzit prin Profetul Isaia care zice: „Căci Prunc S-a născut nouă, un Fiu S-a dat nouă, a Cărui stăpânire e pe umărul Lui și se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie“ (Isaia 9, 5- 6).

 

Doamne, ne-ai trimis în lume un Prunc să ne ducă și pe noi în Țara cea de Sus, a pruncilor. Ne-ai trimis, Doamne, un Sfetnic luminat să ne lumineze cărarea și cugetele noastre. Ne-ai trimis, Doamne, un Domn al păcii.

 

Pacea Ta, Doamne, nu o lua de la noi. Pacea în Hristos este adevărata pace, căci ea stă sub semnul adevărului și al iubirii.

 

Pacea nu este absența războaielor, ci prezența iubirii și a dreptății lui Dumnezeu. Ce vom zice azi, cum vom mulțumi lui Dumnezeu pentru Darul pe care ni L-a trimis, poruncă dându-ne ca de El să ascultăm (cf. Matei 17, 5)?!

 

Hristos este Calea, Adevărul și Viața (cf. Ioan 14, 6). Să iubim Adevărul, să umblăm pe calea Cerului și astfel vom dobândi ce a pierdut Adam: Viața veșnică.

 

A venit azi Hristos la noi într-o binecuvântată cercetare de Sus. De acum viața veșnică nu mai stă sub imperiul timpului, ci al neînseratei Lumini și al nemărginitei iubiri a lui Dumnezeu.

 

Doamne, Îți mulțumim că ne-ai aflat și ne-ai cercetat în această lume- în întunericul și-n umbra morții- și ne-ai ridicat pe umerii Tăi așa cum își ridică păstorul oaia cea rănită! Ne-ai scos la limanul luminii și apoi ai luat pe umerii Tăi Crucea.

 

Doamne, cea dintâi cruce Ți-am fost eu.

 

 

 

Iubiți credincioși,

 

        Să-L rugăm pe Dumnezeu să ne ajute să-I facem și noi o cercetare Sus și să ne primească la Cina Mielului, în Țara Luminii celei neînserate.

 

        Bunul Dumnezeu să vă poarte de grijă tuturor și să binecuvânteze țara noastră.

 

        Să vă învrednicească Dumnezeu să petreceți sfintele sărbători ale Nașterii Fiului Său și Bobotezii în pace, sănătate și bucurie sfântă.

 

        Să nu-i uităm în aceste sfinte sărbători nici pe cei ce sunt în nevoi, pe cei bolnavi și pe cei lipsiți de libertate.

 

Iubiți credincioși, rămâneți statornici în credința noastră în Sfânta Treime Dumnezeu, ca fii ai neamului și ai Bisericii noastre strămoșești.

 

        Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Duhului Sfânt să fie cu voi cu toți!

 

 

 

 

 

†Ioan,

 

Mitropolitul Banatului

 

Sursa: Mitropolia Banatului

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

Papa Francisc a murit în a doua zi de Paști. În martie a împlinit 12 ani de pontificat

Publicat

pe

Papa Francisc a murit luni, în a doua zi de Paşte, la vârsta de 88 de ani, în timp ce se afla în convalescență după o pneumonie severă.

„Dragi fraţi şi surori, trebuie să anunţ cu profundă tristeţe moartea Sfântului nostru Părinte Francisc. În această dimineaţă, la ora (locală) 7.55, (8.55, ora României), Papa Francisc a revenit la Casa Tatălui. Întreaga sa viaţă a fost dedicată slujirii Domnului şi bisericii Sale. El ne-a învăţat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj şi dragoste universală, mai ales în favoarea celor mai săraci şi mai marginalizaţi. Cu o imensă recunoştinţă pentru exemplul său de adevărat ucenic al Domnului Isus, încredinţăm sufletul Papei Francisc iubirii infinite de milă a Dumnezeului Unic şi Treinic”, a anunţă cardinalul Kevin Farrell.

Vestea morţii Suveranului Pontif a fost confirmată de Vatican.

Cauza decesului nu este precizată, însă Papa se afla în convalescenţă, la Vatican, de la 23 martie, în urma unei spitalizări îndelungate la Spitalul Gemelli, la Roma, unde a fost internat la 14 februarie cu pneumonie.

Duminică, de Paşti, Papa a apărut la balconul Bazilicii Sf. Petru, la binecuvântarea „Urbi et Orbi”.

Papa, născut la 17 decembrie 1936, a fost ales la 13 martie 2013 în urma demisie lui Benedict al XVI-lea.

Citeste mai mult

Social

SAPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce trebuie să faci pentru sporul casei

Publicat

pe

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei creștine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.

LUNEA LUMINATĂ. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Sursa: RTV.net

Citeste mai mult

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

pe

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite