Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Document: Câtă apă consumau timişorenii în urmă cu 80 de ani

Publicat

pe

Un document cu „parfum” de epocă din arhiva Aquatim aduce la lumină un tablou al utilităților de apă ale Timișoarei de acum 80 de ani.

Raportul anual al întreprinderii comunale de alimentare cu apă și canal, din anul 1936, intrat recent în arhiva societății, a fost păstrat într-o stare foarte bună.

Documentul captează încă de la prima privire, cu cifre și date interesante, care oferă o imagine nu numai a companiei de apă din acea vreme, ci și informații despre viața timișorenilor de atunci.

Aflăm astfel, din raport, că în 1936, un timișorean consuma 92,6 litri de apă potabilă, sau, ca să fim riguroși cu exprimarea originală, „apă de beut”, și încă 19,4 litri apă de stropit, sau „apă de Bega”. Pentru comparație, în prezent consumul mediu de apă în Timișoara este de 111 l/zi.

Raportul detaliază și lucrările de „investițiuni” și întreținere de la „stabilimentele” de pompare, cazane, mașini și diversele utilaje de pe fluxul tehnologic, de la rețelele de apă și canalizare, inclusiv reparații, curățări și spălări ale conductelor. Raportul consemnează, spre exemplu, în anul respectiv, extinderea rețelei de apă potabilă pe 16 străzi din Timișoara, cu 3,7 km, dintre care 1,8 km de conducte de distribuție și 1,9 km de țevi de plumb pentru „racordări și fântâni”. La 31 decembrie 1936, rețeaua de apă a Timișoarei măsura 148 de km – 126 de km conducte pentru apa „de beut” și 22 km rețea de apă industrială („de Bega”). Pe rețeaua de apă erau montate 3.580 de contoare, o evoluție crescândă de la 1.400 de contoare, în 1916.

Cultură

Expoziție de pictură ‘Meniérè’ a artistei Ana Maria Szöllösi, în spațiul Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Vineri 6 februarie, ora 19:00, va avea loc vernisajul expoziției de pictură ‘Meniérè’, a artistei Ana Maria Szöllösi, în spațiul Kunsthalle Bega.

Nu există definiții în fața culorii. Pictura poate oferi o mediere. Spațiul din jurul nostru este o senzație. Linia orizontului este un echilibru. Prosper Ménière descrie vertijul ca o stare care își are sursa în afara minții umane, urechea fiind și un organ al echilibrului. Nu tot ce vedem trebuie înțeles, dar avem uneori nevoie de culoare ca să o facem. Culoarea este un alt mod de transcriere a inteligenței umane.

Sunt nenumărate dezechilibre create de prezența noastră în spațiu. Ce definește această prezență? Ana Maria Szöllösi descrie spațiul fără ajutorul perspectivei liniare; elementele specifice unei epure arhitecturale sunt regândite ca o logică a culorii reinventate.

Ana Maria Szőllősi trăiește și lucrează în Timișoara. A absolvit Facultatea de Arte și Design, beneficiind de burse de studiu la Academia de Arte Jan Matejko din Polonia și la Universitatea Aristotel din Grecia, precum și de un internship la Muzeul Diecezan din Barcelona. Lucrând predominant cu pictura abstractă, artista folosește acest mediu pentru a transpune în plan spațial elemente onirice și conținuturi ale subconștientului. În lucrările ei apar simboluri care funcționează ca indicii ale ideilor și stărilor explorate. Acest mod de articulare a spațiilor prin pictură devine o cale de acces către un plan personal, din care observă mediul înconjurător și își definește propria relație cu acesta.

Citeste mai mult

Administrație

Patrimoniul verde al Timișoarei: 180.000 de arbori și 627 hectare de zone verzi

Publicat

pe

Aproape 180.000 de arbori și 627 de hectare de zone verzi sunt inventariate în Registrul Local al Spațiilor Verzi, instrument recepționat de către municipalitate. Inventarul anterior, vechi de aproape 25 de ani, nu reflecta realitatea din teren în contextul dezvoltării urbane accelerate și extinderea cartierelor. Cu date la zi, Primăria Municipiului Timișoara poate identifica rapid zonele cu deficit de vegetație și poate planifica unde pot fi amenajate noi zone verzi.

„În sfârșit Timișoara știe exact ce patrimoniu verde are și cum îl protejează. Avem arbori de 30 de metri care sunt parte din identitatea orașului, dar vedem clar și unde e nevoie de noi plantări și de extinderi ale zonelor verzi. E un avantaj faptul că Registrul Spațiilor Verzi poate fi actualizat constant, astfel încât deciziile noastre să se bazeze pe date reale, la zi. Este un instrument esențial pentru a planifica dezvoltarea orașului cu respect față de verdele existent. Timișorenii pot consulta aceste informații și pot contribui direct”, spune primarul Dominic Fritz.

Registrul permite integrarea spațiilor verzi în proiecte precum cele de mobilitate sau regenerare urbană. În plus, instrumentul asigură o evidență exactă a arborilor, inclusiv starea lor de sănătate, informații necesare pentru întreținerea și protejarea lor. Printre cei mai înalți arbori din Timișoara se numără frasinii și stejarii din zona Muzeului Satului Bănățean, care au atins înălțimi de până la 30 de metri. Cel mai gros arbore din oraș este platanul secular de la Colegiul Național Bănățean, cu un diametru de peste doi metri. Prin comparație, platanul de pe strada Pomiculturii, din cartierul Lipovei, are un diametru de aproximativ 170 de centimetri. La nivelul întregului oraș, 1 din 6 arbori are o înălțime mai mare de 10 metri, iar doar 1 din 250 a depășit 20 de metri înălțime.

Registrul include toate terenurile publice intravilane care sunt încadrate ca spații verzi, precum parcuri, păduri, aliniamente stradale sau amenajări floricole.

Registrul este integrat în sistemul GIS al municipalității și poate fi consultat pe harta.primariatm.ro. Datele vor fi actualizate constant, iar timișorenii pot să contribuie la menținerea acurateței bazei de date prin platforma sesizari.primariatm.ro. Unele intervenții recente, precum arborii plantați în cea mai recentă campanie, vor fi integrate etapizat în registru.

Municipiul Timișoara nu a dispus până acum de un registru funcțional al spațiilor verzi, documentul aprobat în 2017 fiind anulat în instanță. Procesul demarat în 2023 a inclus dezvoltarea platformei digitale, inventarierea arborilor și a suprafețelor verzi cu echipamente specializate, verificarea datelor și instruirea personalului din Primărie. Elaborarea registrului a fost realizată printr-un contract în valoare de 2,8 milioane lei (TVA inclus), cu asocierea Eterra Map SRL – Megagis SRL.

Citeste mai mult

Cultură

Expoziție personală – Florin Drăgoi: Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit

Publicat

pe

Perioada: 6 – 22 Februarie 2026

Vernisaj: 6 Februarie, ora 18:00,

Locația: Centrul de Proiecte – parter, Str. V. Alecsandri nr. 1, Timișoara

cuvânt de deschidere prof. Eugenia Drăgoi–Banciu,

DJ set cu Juni H toch R

Despre expoziție

„Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit” prezintă o serie de desene de Florin Drăgoi care construiesc o mitologie speculativă a unei lumi modelate de colaps și regenerare. În acest viitor imaginat, umanitatea nu dispare, ci se reorganizează în triburi hibride, profund conectate cu natura, purtând în același timp urmele tehnologiei, memoriei și cunoașterii acumulate.

Lucrările sunt situate la intersecția dintre evoluția tehnologică, transumanism și o reîntoarcere spirituală către rădăcinile ancestrale. Ele imaginează o realitate post-colaps în care magia și tehnologia se contopesc într-un limbaj intuitiv comun, dimensiuni subtile devin accesibile, iar relația dintre om și natură își recapătă un echilibru sacru și ecologic.

Măștile funcționează ca simboluri ale identității, protecției și rolurilor spirituale, în timp ce

veșmintele și ritualurile poartă ecoul tradițiilor arhaice, mitologiei, folclorului și simbolismului păgân, reinterpretate într-o estetică a viitorului. Gesturile cotidiene sunt surprinse cu o semnificație discretă, sugerând o lume în care extraordinarul este integrat firesc în viața de zi cu zi.

Realizate exclusiv în grafit și creion colorat pe hârtie, desenele reflectă un dialog între gestul

manual, instinctiv, și procesele contemporane de cercetare digitală. Expoziția reunește lucrări realizate în ultimii doi ani și invită privitorul să contemple viitorul nu ca pe o ruptură, ci ca pe o continuitate mitologică, în care trecutul arhaic și viitorul speculativ converg.

Pe durata expozitiei, pâna in 22 februarie, se vor susține artist talks și întâlniri cu artiștii Alina Bohoru, Andrei Sopon și Cristian Văduva.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Despre artist

Florin Drăgoi (n. 1985, Timișoara, România) este un artist vizual stabilit în Timișoara, cunoscut pentru desenele sale figurative detaliate, realizate în grafit și creion colorat pe hârtie.Lucrările sale prezintă personaje complexe, adesea purtând măști, plasate în cadre naturale sau peisaje post-apocaliptice, unde realismul magic se întâlnește cu simbolismul arhetipal.

Practica sa artistică explorează triburi imaginare și identități ale unei umanități viitoare,

aflate la intersecția dintre evoluția tehnologică, transumanism și reconectarea spirituală cu

rădăcinile ancestrale. Mitologia, folclorul, misticismul și relația ecologică dintre om și natură

se află în centrul narațiunilor sale vizuale. El utilizează tehnici tradiționale de desen, completate de instrumente digitale în etapele de cercetare și documentare, construind un dialog între gestul manual și procesele contemporane de explorare vizuală.

Florin Drăgoi a studiat la Liceul de Arte Plastice din Timișoara, apoi Grafica la Facultatea de

Arte și Design a Universității de Vest (2008). A urmat studii de animație la CSIA Lugano în Elveția și un master în Animație 3D la Universitatea din Bournemouth NCCA (2011) în Marea Britanie. A colaborat cu studiouri din România și Londra, iar din 2024 se dedică exclusiv practicii sale artistice, expunând în țară și în străinătate.

Anul 2025 a reprezentat un moment de consolidare și evoluție clară în parcursul artistic al lui Florin Dragoi. Debutul anului a fost marcat de participarea la expoziția „TALP Open” din Nottingham, UK, un prim context internațional important, urmat de o schimbare esențială în practica sa artistică: trecerea de la desenul exclusiv monocrom la utilizarea culorii. Această decizie s-a dovedit a fi una inspirată, deschizând noi direcții vizuale și expresive în lucrările sale.

În același an, patru desene au fost selectate în cadrul „Almenara Art Prize 2025 – Online Exhibition, The Almenara Collection”, în două categorii distincte. Lucrarea „Încoronarea nebunului / The Fool’s Coronation” a primit o mențiune de onoare, iar ulterior a fost inclusă și în catalogul oficial Almenara Art Prize 2025, confirmând recunoașterea internațională a demersului său artistic.

Fără îndoială, punctul culminant al anului a fost participarea la expoziția „Another Time Has Other Lives to Live”, curatoriată de Diana Marincu, în cadrul Art Encounters, Timișoara. Florin Dragoi a expus cinci lucrări alături de alți 11 artiști, într-un context expozițional de anvergură, care i-a oferit ocazia de a intra în contact direct cu curatori și profesioniști internaționali din domeniul artei contemporane.

Spre finalul anului 2025, participarea la târgul de artă contemporană „Art Your Christmas”, organizat de artouching, s-a dovedit a fi deosebit de fructuoasă, atât din punct de vedere al vizibilității, cât și al interacțiunii directe cu publicul și colecționarii. Tot în această perioadă, a fost invitat să participe la ediția a III-a a expoziției Balul Artelor, continuând astfel prezența constantă în contexte expoziționale relevante.

La începutul anului 2026, parcursul său a continuat firesc cu participarea la expoziția „Bright as a Black Hole”, confirmând continuitatea și coerența direcției sale artistice.

Contact:

Pentru solicitări de presă, imagini sau interviuri:

Florin Drăgoi,

E-mail: efdragoi@gmail.com

Website: florindragoi.com

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite