Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

„Descoperă Timișoara“ – proiect pentru promovarea premierelor orașului

Publicat

acum 6 ani

pe

Timişoara, Capitala Europeană a Culturii, îşi va întâmpina, în 2021 turiştii cu cele mai frumoase legende despre locuri şi oamenii locului.

Istoricul cercetător Ioan Haţegan şi muzicologul Luciana Ianculescu au demarat recent proiectul ”Descoperă Timişoara”, în cadrul căruia şi-au propus să ridice praful veacurilor şi să le ofere timişorenilor şi turiştilor legende de dincolo de ferestrele închise ale oraşului, descoperiri ale oamenilor de ştiinţă care au trăit aici şi poveşti pe urma paşilor unor oameni de aleasă cultură universală, care şi-au lăsat amprenta asupra cetăţii. Iar cunoscutul inventator Remi Rădulescu a înregistrat la OSIM marca pentru înfiinţarea unui Muzeu al premierelor timişorene, bănăţene, naţionale şi mondiale, care va porni cu cel puţin 250 dintre aceste premiere.

Timişoara este fortăreaţa asaltată de sute de ori, dar care nu s-a lăsat cucerită decât de două ori, în vara anului 1552, când seceta a uscat mlaştinile dimprejur, iar otomanii s-au putut apropia dându-i lovitura de graţie prin distrugerea turnului de apă, secerând multe vieţi ale locuitorilor din cetate şi în 1716, când cetatea a fost eliberată de sub turci de către prinţul Eugeniu de Savoya, moment din care a început modernizarea, sub semnul Iluminismului european.

”Descoperim Timişoara? Încercăm, pentru că există o mare sete de cunoaştere a timişorenilor pentru istoria oraşului, cultura, personalităţile lui, şi despre cele peste 1001 premiere, câte am notat eu în 2011, dar, de atunci, s-au mai adăugat premiere în plan european şi chiar mondial.

Numărul acestor premiere creşte progresiv în secolul XIX şi explodează în sec XX, în a cărui primă jumătate au fost premiere ale dascălilor de la Politehnică, fotbal, oină, handbal şi alte sporturi la care Timişoara deţine premiere în România şi nu numai, în a doua jumătate a sec XX, în contextul industrializării foarte multe lucruri care au completat acest album. După 1990, a avut loc o adevărată explozie de premiere care au completat această situaţie. Timişoara este un oraş viu, activ şi numărul lucrurilor bune care se întâmplă şi se vor întâmpla va creşte mereu”, relatează pentru AGERPRES Ioan Haţegan.

Salba premierelor însoţite de legende depănate de cercetătorul medievalist începe cu singura poetă otomană de pe teritoriul României, a cărei operă s-a păstrat şi care a fost o turcoaică ce a trăit în secolul XVII, o tânără care se îndrăgostise de un doge de aici şi care a aşternut pe hârtie poezii de dragoste pentru iubitul său. Nu ştim dacă dragostea i-a fost împărtăşită de doge, dar au rămas frumoasele ei versuri traduse şi în limba română.

Odată cu cucerirea Timişoarei de către austrieci, între zidurile cetăţii s-au dărâmat toate geamiile, moscheile şi băile turceşti, croindu-se bazele oraşului modern. Şi pentru că în cetate s-au aşezat mii de soldaţi austrieci, canalizarea era inexistentă, iar apa insuficientă, s-a dat ordinul de construire a.. unei fabrici de bere, astfel că, la 1 ianuarie 1718, militarii austrieci din Timişoara au început să bea bere în loc de apă.

”Primul ‘export’ de Renaştere italiană a fost adus până la Timişoara de comitele de Timiş, Filippo Scolari. Singurul brand din România care are 300 de ani este fabrica de Bere, înfiinţată în 1718. Şi tot atunci s-a pus în funcţie prima maşina hidraulică ce scotea apa din Bega şi o aducea pe conducte până la fântâni (din ordinul guvernatorului Florimund de Mercy, 1827-1832, n.r.), fiind prima canalizare a oraşului. Când a vizitat Timişoara, împăratul Iosif al II-lea a întrebat ce face cetatea dacă va fi asediată, pentru că apa nu era bună de băut. În 1849 chiar s-a întâmplat acest lucru, când armata maghiară aştepta să cedeze cetatea pentru că nu mai aveau apă. Cei din cetate au scos însă apa din fântâni cu disperare şi, după câteva zile, apa a devenit potabilă şi au rezistat”, relatează Ioan Haţegan.

În albumul premierelor timişorene de secol XVIII, el aminteşte unele de operă, dar şi prima geometrie noneuclidiană din lume, ce-i aparţine lui Bolyai Janos, zămislită în Timişoara.

”În 1728, pe Canalul Bega a apărut prima corabie cu care se putea merge de la Făget până la vărsarea în Tisa. Canalul a fost săpat de două ori, iar locuitorii români şi sârbi de pe districtele din jurul Begheiului au fost obligaţi la robotă cu săptămâna, cu căruţa, cu sapa, cu lopata, fiecare cu ce avea; erau plătiţi cu doi creiţari şi cu o bucată de pâine. Aşa s-a făcut Canalul Bega”, spune istoricul.

O altă poveste relatată de medievalistul timişorean se naşte din cea mai mare epidemie de ciumă care aproape a înjumătăţit populaţia oraşului şi în memoria căreia a fost ridicat Monumentul Ciumei, din Piaţa Unirii.

”În 1738 – 1739 a fost cea mai mare epidemie de ciumă din istoria oraşului, când, din cinci mii de locuitori, peste o mie au murit, peste altă mie s-au îmbolnăvit, dar au scăpat. Banatul era provincie imperială, iar printre funcţionarii imperiali era Jean de Jean (Johann) înnobilat, care s-a rugat bunului Dumnezeu într-o biserică să scape oraşul de ciumă că îi va oferi un monument cum oraşul nu avea. Soţia i-a murit de ciumă. În 1740, Johann şi-a luat concediu, a plecat la Viena şi a comandat celor mai buni sculptori vienezi o copie a monumentului din Viena. S-a căsătorit, iar după luna de miere, s-a făcut statuia şi, cu corabia pe Bega, a fost adusă la Timişoara. Noua lui soţie stătea în Palatul Dejan (Casa Scherter), statuia a fost donată oraşului, a fost sfinţită de episcopul catolic, iar când contesa a vrut să construiască mai apoi Casa Mocioni (dispărută azi) statuia a fost remontată în Piaţa Unirii, unde a rămas şi astăzi”, spune Ioan Haţegan, cercetător ştiinţific al Academiei Române-Filiala Timişoara,.

Turiştii care vor vizita Timişoara în 2021 vor afla că numărul premierelor, mai ales în lumea operei şi a teatrului, a crescut foarte mult în secolul XIX, când comandantul cetăţii era mai puternic decât primarul, iar istoricul Haţegan mărturiseşte că şi-ar dori să fi trăit în acele vremuri „aspre” din punct de vedere social.

”La Banca Italiană (din actuala Piaţă a Libertăţii, n.r.) era corpul de gardă, iar în faţă erau două tunuri care, în caz de ceva, erau urcate pe ziduri. Dacă primarul decidea ceva, iar comandantul cetăţii spunea nu, rămânea interzis şi trebuia să execuţi ce spunea comandantul, ca stăpân de casă. Nu aş fi vrut să fiu proprietar de casă în Timişoara secolului al XVIII-lea. La colţ trebuia să pui o faclă cu untură, care să lumineze toată noaptea, trebuia să ai la intrarea în casă butoi cu nisip în funcţie de mărimea casei, trebuia să ai panou de pază contra incendiilor şi să-ţi plăteşti dările la timp. Dacă nu făceai asta, erai dus la corpul de gardă şi ‘înmuiat’ cu patul puştilor. Şi au păţit-o mulţi, încât mergeau acasă şi plăteau”, spune Haţegan.

Iluminismul şi-a revărsat din plin harul asupra oraşului, oamenii au învăţat să trăiască împreună. Timişoara multietnică de astăzi este rezultatul faptului că aici trăiesc multe naţii care nu au avut niciodată vreun război între ele sau între religii.

”Când în Apusul Europei se băteau în războaie, aici oamenii au învăţat să trăiască împreună. După 1860, un om care a vrut să rămână anonim a scris o carte, în cinci limbi, cu textele cântecelor de la petrecerile din Timişoara şi remarca în prefaţa sa: ‘toţi cunoaştem melodiile, dar dacă merg într-o casă de neamţ, o cânt în nemţeşte, ungureşte, sârbeşte, româneşte şi idiş”, pentru că erau foarte mulţi evrei. Un asemenea nivel de toleranţă nu se găseşte decât în rare zone ale Europei”, explică Ioan Haţegan.

Evantaiul celor peste 1001 de premiere timişorene mai cuprinde prima stradă asfaltată din România (1895), primul tramvai cu cai, apoi cel electric, iluminatul public cu gaz, fabrica de ţigarete, primul proiect pe baza căruia s-a construit ulterior Canalul Dunăre-Marea Neagră, primul Tratat de sudură (1937) şi maşina de sudat şine de cale ferată şi de tramvai ale lui Corneliu Miklosi, calculatorul electronic MECIPT cu primul program pentru calculator din ţară, făcut la Universitatea de Vest Timişoara (1957) ori primii detergenţi din România.

Iar cei interesaţi vor desluşi şi paradoxul că, deşi oraşul este aşezat pe Bega, se numeşte Timişoara şi nu Begaşoara.

”Râul Bega s-a numit până în anul 1728 Timişul Mic, iar de aici a venit şi numele cetăţii Timişoara, iar terminaţia ‘-şoara’ este echivalentă cu ‘-var’, astfel că Temesvar a devenit Timişoara. Când râul a devenit navigabil, a fost botezat oficial Bega”, explică Haţegan.

AGERPRES

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Social

SAPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce trebuie să faci pentru sporul casei

Publicat

acum 3 zile

pe

5 mai 2024

de

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei creștine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.

LUNEA LUMINATĂ. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Sursa: RTV.net

0
Citeste mai mult

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

acum 3 zile

pe

4 mai 2024

de

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

0
Citeste mai mult

Internațional

Sportiva timișoreană Mădălina Stanca este campioană Europeană la Culturism și Fitness

Publicat

acum 3 zile

pe

4 mai 2024

de

În acest weekend, Mădălian Stanca tocmai a devenit Campioană Europeană la Culturism și Fitness.

Studenta minionă din orașul de pe Bega a reușit această performanță la numai o săptămână după ce și-a adjudecat două titluri de Campioană Balcanică  și unul de Campioană Absolută la Secțiunea Bikini Fitness a Campionatului Balcanic de Culturism și Fitness desfășurat în perioada 26 – 28 aprilie).

Aflată la prima ei participare la un Campionat European de Culturism și Fitness, sportiva Mădălina Stanca a câștigat locul I la Categoria Junioare I (21 – 23 de ani, sub 160 cm), devenind, astfel, Campioana Europeană a categoriei. Totodată, ea a mai reușit o performanță extrem de importantă. După foarte multe etape de selecție la Categoria Senioare a ocupat locul V, clasându-se în fața a altor 20 de sportive experimentate. Sâmbătă, Mădălina Stanca  urcat pe podium și la Secțiunea Fit Model Junioare a Campionatului European de Culturism și Fitness, obținând locul al III-lea.

Legitimată la U Cluj Mădălina Stanca, sportivă de 20 de ani din Timișoara a participat în acest weekend la Campionatul European de Culturism și Fitness, competiție care se desfășoară la Santa Susanna (Spania), în perioada 1 – 4 mai 2024. Ea a obținut locul I la Categoria Junioare I (21 – 23 de ani, sub 160 cm), respectiv locul V la Senioare.

Mădălina Stanca este studentă la Universitatea Politehnica  din Timișoara. Ea studiază Automatică și Calculatoare și a descoperit acest sport datorită mamei sale. De cinci ani a început antrenamentele la Smartfit Timișoara, acolo unde a cunoscut-o pe Narcisa Martin, Campioana Europeană Bikini fitness, care i-a devenit antrenoare, alături de Cristi Martin. „Sunt recunoscătoare tuturor celor care m-au susținut, Federației Române de Culturism și Fitness, antrenorilor mei, Narcisa și Cristi Martin, Smartit, clubului U  Cluj. Acum cinci ani, am intrat în sala de fitness datorită mamei mele, iar Narcisa m-a convins prin pasiunea ei față de sport”, declară deja multipla campioană Europeană și Balcanică.

Narcisa Martin, de opt ori Campioană Naţională la Bikini fitness (de patru ori Campioană Absolută), Campioană Balcanică Absolută şi medaliată cu aur şi cu argint în ultimii doi ani la Campionatul European la aceeaşi categorie, are rezultate excelente ca antrenoare. „Pe Mădălina o antrenez constant de 5 ani, după ce am selectat-o încă de la vârsta de 15 ani, datorită talentului ei. Mădălina este face antrenamente zilnice, urmează asumat o dietă strictă și corespunzătoare sportului pe care îl practică.

În această perioadă, ea a mai participat la ediții ale Campionatului Național de Culturism și Fitness, iar seriozitatea și performanțele obținute i-au atras selecția în lotul național. Participarea ei la Campionatul European de Culturism și Fitness este p premieră în cariera sportivei și a treia prezență a ei la o competiție internațională, ca reprezentantă a României”, a declarat Narcisa Martin, Campioana Europeana Bikini fitness, antrenoarea Mădălinei și trainer în cadrul Smartfit.

Sursa foto / video: Federația Română de Culturism și Fitness

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite