Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Studiu: Indisciplina pietonilor și viteza – principalele cauze ale accidentelor

Publicat

pe

Peste două treimi din autoturismele înregistrate în România au peste 10 ani vechime, iar aproximativ 90% din rețeaua națională este la standardul de drumuri cu o singură bandă pe sens, sunt doar două dintre constatările prezentate de Poliția Română într-un raport pe tema siguranţei rutiere. Cât priveşte principalele cauze ale accidentelor grave, acestea sunt indisciplina pietonilor și viteza.

„Buletinul siguranței rutiere”, întocmit şi publicat recent de Poliția Română, ana­lizează indicatorii care reflectă specificul fenomenului rutier și fundamentează activitatea po­lițiștilor, în scopul creșterii sigu­ranței rutiere. Potrivit raportului, față de anul 2015, în 2016 numărul accidentelor rutiere grave a fost mai mic cu 13,5%.

O altă concluzie relevantă este că parcul de autovehicule din România este cu 26,6% mai mare în anul 2016, comparativ cu anul 2011, iar peste două treimi dintre autoturismele înregistrate în România au peste 10 ani vechime.

Totodată, aproximativ 90% din rețeaua națională este la standardul de drumuri cu o singură bandă pe sens, ceea ce are impact atât asupra timpului de călătorie, cât și asupra siguranței în trafic.

Raportul Poliţiei Române analizează şi cauzele accidentelor grave de circulație, concluzionând că, în ultimii 5 ani, aproximativ 41% dintre acestea s-au produs ca urmare a indisciplinei pietonilor (traversare neregulamentară a drumului, prezența pietonilor pe partea carosabilă sau alte abateri ale pietonilor) și vitezei (neregulamentară sau neadaptată la condițiile de drum).

O altă constatare arată că pe drumurile naționale și județene cele mai multe accidente sunt determinate de viteză, în timp ce pe drumurile din interiorul locali­tăților, mai ales în cele urbane, indisciplina pietonilor reprezintă principala cauză a accidentelor rutiere.

În ceea ce privește accidentele rutiere produse din cauza conducerii sub influența alcoolului, acestea au scăzut, în 2016, față de 2012, cu 28%.

De asemenea, și numărul accidentelor de circu­lație produse ca urmare a neacordării de prioritate a vehiculelor a scăzut cu 21%, iar numărul celor produse din cauza neasigurării la schimbarea direcției de mers a înregistrat o scădere de 20%.

Cu toate aceste îmbunătăţiri, România rămâne pe ultimele locuri în ceea ce priveşte siguranţa rutieră, conform statisticilor europene, prezentate anul trecut la o conferinţă pe tema siguranţei rutiere. Pierderile de vieţi omeneşti ca urmare a accidentelor rutiere sunt de aproximativ 1.900 pe an, cu o medie zilnică de circa cinci decese, iar numărul persoanelor rănite grav în accidentele rutiere este de peste 8.000 pe an.

Pe de altă parte, într-un raport recent al Băncii Mondiale, se recomandă guvernelor să trateze accidentele rutiere ca o problemă de sănătate publică şi, în consecinţă, să îmbunătăţească sistemele publice de transport, planificarea rutieră şi designul urban astfel încât să reducă numărul acestora, transmite Reuters.

Transferul responsabilităţii pentru accidentele rutiere de la şoferi spre specialiştii în urbanism şi autorităţile de transport reprezintă un element crucial în reducerea numărului de 1,3 milioane de decese provocate anual, la nivel mondial, de accidentele rutiere, potrivit raportului publicat luna trecută de World Resources Institute (WRI) şi Banca Mondială.

„Ar trebui să privim decesele provocate de accidentele rutiere ca inacceptabile şi să ne străduim la nivel de societate să le eliminăm. Facem la fel pentru poliomielită, pentru malarie sau tuberculoză. Credem că siguranţa rutieră ar trebui tratată la fel”, a declarat Ben Welle, co-autorul raportului.

Documentul mai arată că rata deceselor în ţări care au adoptat sisteme de siguranţă complete, precum Suedia şi Olanda, a scăzut la 3-4 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu 24 de decese la 100.000 în ţările sărace.

Social

SAPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce trebuie să faci pentru sporul casei

Publicat

pe

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei creștine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.

LUNEA LUMINATĂ. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Sursa: RTV.net

Citeste mai mult

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

pe

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

Citeste mai mult

Internațional

Sportiva timișoreană Mădălina Stanca este campioană Europeană la Culturism și Fitness

Publicat

pe

În acest weekend, Mădălian Stanca tocmai a devenit Campioană Europeană la Culturism și Fitness.

Studenta minionă din orașul de pe Bega a reușit această performanță la numai o săptămână după ce și-a adjudecat două titluri de Campioană Balcanică  și unul de Campioană Absolută la Secțiunea Bikini Fitness a Campionatului Balcanic de Culturism și Fitness desfășurat în perioada 26 – 28 aprilie).

Aflată la prima ei participare la un Campionat European de Culturism și Fitness, sportiva Mădălina Stanca a câștigat locul I la Categoria Junioare I (21 – 23 de ani, sub 160 cm), devenind, astfel, Campioana Europeană a categoriei. Totodată, ea a mai reușit o performanță extrem de importantă. După foarte multe etape de selecție la Categoria Senioare a ocupat locul V, clasându-se în fața a altor 20 de sportive experimentate. Sâmbătă, Mădălina Stanca  urcat pe podium și la Secțiunea Fit Model Junioare a Campionatului European de Culturism și Fitness, obținând locul al III-lea.

Legitimată la U Cluj Mădălina Stanca, sportivă de 20 de ani din Timișoara a participat în acest weekend la Campionatul European de Culturism și Fitness, competiție care se desfășoară la Santa Susanna (Spania), în perioada 1 – 4 mai 2024. Ea a obținut locul I la Categoria Junioare I (21 – 23 de ani, sub 160 cm), respectiv locul V la Senioare.

Mădălina Stanca este studentă la Universitatea Politehnica  din Timișoara. Ea studiază Automatică și Calculatoare și a descoperit acest sport datorită mamei sale. De cinci ani a început antrenamentele la Smartfit Timișoara, acolo unde a cunoscut-o pe Narcisa Martin, Campioana Europeană Bikini fitness, care i-a devenit antrenoare, alături de Cristi Martin. „Sunt recunoscătoare tuturor celor care m-au susținut, Federației Române de Culturism și Fitness, antrenorilor mei, Narcisa și Cristi Martin, Smartit, clubului U  Cluj. Acum cinci ani, am intrat în sala de fitness datorită mamei mele, iar Narcisa m-a convins prin pasiunea ei față de sport”, declară deja multipla campioană Europeană și Balcanică.

Narcisa Martin, de opt ori Campioană Naţională la Bikini fitness (de patru ori Campioană Absolută), Campioană Balcanică Absolută şi medaliată cu aur şi cu argint în ultimii doi ani la Campionatul European la aceeaşi categorie, are rezultate excelente ca antrenoare. „Pe Mădălina o antrenez constant de 5 ani, după ce am selectat-o încă de la vârsta de 15 ani, datorită talentului ei. Mădălina este face antrenamente zilnice, urmează asumat o dietă strictă și corespunzătoare sportului pe care îl practică.

În această perioadă, ea a mai participat la ediții ale Campionatului Național de Culturism și Fitness, iar seriozitatea și performanțele obținute i-au atras selecția în lotul național. Participarea ei la Campionatul European de Culturism și Fitness este p premieră în cariera sportivei și a treia prezență a ei la o competiție internațională, ca reprezentantă a României”, a declarat Narcisa Martin, Campioana Europeana Bikini fitness, antrenoarea Mădălinei și trainer în cadrul Smartfit.

Sursa foto / video: Federația Română de Culturism și Fitness

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite