Omul modern a devenit mai vulnerabil în faţa stresului general, a vieţii sedentare şi a viciului supraalimentaţiei necontrolate. Toţi aceşti factori afectează sănătatea fizică şi psihică, provocând modificări – de la o uşoară nelinişte până la disperare. Tratamentele naturiste pot remedia aceste stări, contribuind la vindecare.

Anxietatea este recunoscută dacă apar simptome de ameţeală, transpiraţii reci, dureri abdominale, tahicardie, lipsa de încredere în propria persoană, depersonalizare şi teama de moarte sau de moarte pe alte meleaguri.

Tulburările anxioase afectează femeile de două ori mai mult decât pe bărbaţi. Cei mai mulţi dintre bolnavi recunosc că frica lor este iraţională, luptă împotriva ei, dar nu o pot învinge.

Cauzele anxietăţii sunt legate de schimbările radicale apărute în decursul vieţii sau în urma unor evenimente care induc stări de nelinişte, depresie psihică şi stres intens. De asemenea, mai pot apărea din cauza lipsei de odihnă şi de relaxare, a consumului exagerat de cofeină (cafea, ceai negru, ciocolată), a dezechilibrelor hormonale (ale glandei tiroide) şi crizelor de hipoglicemie.

Panica este o formă acută a anxietăţii care constă dintr-un complex de reacţii fiziologice ale organismului, cu producerea de către glandele suprarenale a unor cantităţi crescute de hormoni, în principal adrenalină. Atacurile de panică apar în orice moment din zi sau noapte şi pot dura de la câteva secunde până la o oră.
Tratamentele naturiste

S-a dovedit că multe plante medicinale şi aromatice, cu efecte relaxante şi sedative, sunt benefice în tratamentul anxietăţii, dacă sunt alese corespunzător cu particularităţile organismului respectiv.

În uz intern, se folosesc plante cu efecte în calmarea sistemului nervos, echilibrarea stărilor de anxietate şi reducerea palpitaţiilor, mai ales în atacul de panică:
– infuzii din flori de tei, lavandă, muşeţel şi iasomie cu efecte în combaterea anxietăţii şi a insomniei;
– infuzie din frunze de roiniţă (Melissa), flori şi frunze de păducel şi mâţişori de salcie sau frunze de rozmarin;
– infuzie din herba de sunătoare şi talpa gâştei, cu efecte calmante şi în cazuri de claustrofobie şi agorafobie;
– infuzie din conuri de hamei şi rădăcini de obligeană;
– infuzie din rădăcini de valeriană, cu efecte sedative contra stresului.

În afară de ceaiuri sunt eficiente:
– tincturile în alcool 600 din lavandă, păducel, valeriană, măceşe, arnică şi Passiflora;
– uleiurile eterice din cătină albă, iasomie, lavandă, roiniţă şi salvie pentru masaje pe tâmple şi frunte şi pentru pulverizare în încăpere din lavandă, trandafir, iasomie, chiparos, bergamot şi ylang-ylang.

Sub formă de băi aromatizate cu uleiuri eterice de lavandă, iasomie şi coada şoricelului, se asigură un efect de relaxare şi de calmare a sistemului nervos şi în combaterea anxietăţii şi a stărilor de iritabilitate.
Regimul alimentar

O dietă echilibrată poate deveni un factor primordial în tratamentul anxietăţii, ştiind că există alimente care reduc stările de stres şi panică, în timp ce alte alimente pot să le accentueze.

Reducerea simptomelor de anxietate se realizează printr-un adaos de fosfor prin alimentaţie. Analizele arată că ţelina conţine mai mult fosfor decât orice altă legumă şi se recomandă a fi consumată sub formă de salată, având efect de diminuare a nivelului hormonilor de stres.

În fiecare dimineaţă, pe stomacul gol şi seara, se bea câte un pahar cu suc de morcov, amestecat cu suc de mere, într-o cură de 14 zile.

Varza, salata şi alte crudităţi sunt bune surse de vitamine antioxidante (A, C, E), care elimină stările de anxietate. De asemenea, usturoiul, bogat în alicină, are un puternic efect antibiotic, antiviral şi antifungic, acţionând în scăderea stărilor de stres şi de tensiune arterială.

Fructele de pădure, mai ales mure, fragi şi zmeură, precum şi căpşunii au un conţinut ridicat în fosfor, magneziu şi vitamina C, fiind indicate pentru elevi şi studenţi, mai ales în preajma unor examene importante, printr-o cură de aproximativ 3 săptămâni.

Nu se vor neglija unele seminţe precum cele de floarea-soarelui, bogate în fosfor, potasiu, zinc şi complexul de vitamine B, seminţele de susan care elimină stresul prin aportul de zinc, precum şi nucile şi alunele, bogate în magneziu, care reglează funcţiile suprarenale. Unele fructe dulci (banane şi curmale) calmează stările de anxietate.

Ca obiectiv principal, se consideră necesară asigurarea plafonului optim de vitamine naturale şi minerale (P, K, Ca, Mg, Cr), iar pentru copii este recomandată untura de peşte.

Dulciurile şi produsele zaharoase rafinate provoacă o creştere bruscă a energiei, cu efecte în extenuarea glandelor suprarenale şi în declanşarea stărilor de depresie psihică, anxietate şi irascibilitate.

Alimentele sărate (murături, conserve, şuncă, cârnaţi etc.) şi grăsimile animale induc instabilitatea emoţională, măresc tensiunea arterială şi epuizează glandele suprarenale.

sursa: ziarullumina.ro