Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Un nou proiect pentru Declarația unică și alte măsuri fiscale

Publicat

pe

Ministerul Finanţelor a publicat proiectul Ordonanţei de Urgenţă ce stabileşte regimul Declaraţiei unice prin care contribuabilii din diverse categorii vor depune un singur formular la Fisc, raportându-şi veniturile şi oferind baza de calcul pentru impozitul pe venit şi pentru contribuţiile sociale.

Declaraţia unică va trebui depusă, în 2018, până la data de 15 iulie, apoi – începând din 2019 – până la 15 martie. Noul formular înlocuieşte declaraţiile D200 – veniturile realizate din România, D201 – veniturile realizate din străinătate, D220 – venitul estimat/norma de venit, D221 – norme de venit în agricultură, D600 – venitul care reprezintă baza pentru contribuţiile de asigurări (CAS), D604 – stabilirea contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru persoanele fără venit şi D605 – stoparea CASS pentru persoanele fără venit.

Venituri din activităţi independente

Potrivit Notei de Fundamentare a proiectului normativ, sfera veniturilor din activităţi independente a fost revizuită în sensul excluderii veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală şi tratării acestora în mod distinct în cadrul unei categorii de venituri separate. Pentru menţinerea facilităţii fiscale acordate persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat care beneficiau de scutirea de la plata impozitului pentru veniturile din activităţi independente, „este necesară precizarea în mod expres a scutirii veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală obţinute de persoanele respective”, arată iniţiatorii proiectului.

Ca urmare a revizuirii sferei veniturilor din activităţi independente, este necesară precizarea în mod distinct a următoarelor aspecte tehnice:

– pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală cota de impozit este de 10%;
– revizuirea definiţiei veniturilor obţinute din România;
– corelarea unor prevederi care cuprindeau alte aspecte referitoare la veniturile din drepturi de proprietate intelectuală.

„Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente pentru care venitul net anual se stabileşte pe baza normelor anuale de venit sau în sistem real au obligaţia să depună până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului Declaraţia unica privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice şi să completeze Capitolul, Secţiunea şi Subsecţiunea corespunzătoare. În cazul începerii activităţii în cursul anului fiscal, declaraţia se depune în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului”, se arată în documentul citat.

Ulterior, „pe baza datelor din Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, contribuabilii au obligaţia să determine venitul net anual estimat pe bază de norme anuale de venit sau în sistem real, pentru anul fiscal curent, şi să efectueze plata la bugetul de stat, până la data de 31 martie (inclusiv) a anului următor celui de realizare a venitului. În cazul contribuabililor care realizează venituri pentru care venitul net anual se stabileşte pe baza normelor anuale de venit, impozitul anual datorat reprezintă impozit final”, precizează proiectul.

În cazul în care în cursul anului curent contribuabilul efectuează plăţi integrale ale impozitului pe venitul estimat, aceştia beneficiază de un sistem de bonificaţii acordate în funcţie de data la care se face plata.

Potrivit documentului, „contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe bază de norme de venit, au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, prin completarea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice şi depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 15 martie, inclusiv, a anului următor expirării perioadei de 2 ani, începând cu anul 2019”. Iar contribuabilii care determină venitul net anual în sistem real au obligaţia recalculării acestuia pe fiecare sursă de venit, „prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate”.

În vederea stabilirii impozitului anual pe veniturile determinate în sistem real, contribuabilii au următoarele obligaţii:

a) însumarea veniturilor nete anuale, respectiv venituri nete anuale recalculate, după caz, determinate pe fiecare sursă, în sistem real

b) determinarea venitului net anual impozabil prin deducerea din suma stabilită potrivit prevederilor lit. a) a contribuţiilor sociale obligatorii datorate potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii, corespunzătoare veniturilor nete anuale stabilite în sistem real.

Totodată, contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi determinate în sistem real au obligaţia de a depune la organul fiscal competent Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin completarea corespunzătoare a Capitolului, Secţiunii şi

Subsecţiunii, pentru fiecare an fiscal, până la data de 15 martie, inclusiv, a anului următor celui de realizare a veniturilor.

Impozitul anual datorat se stabileşte de contribuabili în Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, pentru veniturile nete anuale cumulate realizate în anul fiscal anterior, pentru care venitul net anual se determină în sistem real, în baza datelor din contabilitate, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual impozabil.

Plata impozitului anual datorat pentru venitul net anual impozabil/ câştigul net anual impozabil, se efectuează la bugetul de stat, până la data de 15 martie a anului următor celui de realizare a venitului.

Din țară

Rețea de traficanți de droguri, destructurată. Substanțele erau amestecate pentru un efect sporit

Publicat

pe

* Un număr de 28 de persoane au fost conduse la audieri, iar la final procurorii DIICOT au dispus reţinerea a 11 persoane, pentru 24 de ore, iar faţă de alte 9 persoane a fost dispusă măsura controlului judiciar, pentru 60 de zile, după ce poliţiştii şi procurorii au făcut 23 de percheziţii în judeţele Timiş şi Caraş-Severin, la persoane suspectate de trafic de diferite droguri.

* Substanţele erau amestecate pentru obţinerea unui efect sporit, iar dependenţii erau instigaţi la comiterea de infracţiuni.

* Drogurile erau vândute cu sume cuprinse între 50 şi 450 de lei gramul, în funcţie de substanţă. DIICOT a dispus reţinerea a 11 persoane şi plasarea sub control judiciar a altor 9.

„În 29 aprilie, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Caraş-Severin, împreună cu procurori D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Caraş-Severin, au efectuat 23 de percheziţii domiciliare, în Caraş-Severin şi Timiş, la persoane cercetate pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de droguri  risc şi mare risc, efectuarea fără drept, de operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei”, a transmis, marţi, DIICOT, într-un comunicat de presă.

Sursa citată a precizat că, începând din 2022, în municipiul Reşiţa, ar fi acţionat două grupări infracţionale, având legături între ele, care iniţial ar fi distribuit substanţe susceptibile a avea efect psihoactiv tinerilor din zonă.

„Ulterior, persoanele cercetate şi-ar fi extins activitatea infracţională prin distribuirea de droguri de mare risc, sub forma a diferite amestecuri cu alte substanţe, cu scopul de a mări efectele produse în urma consumului. În activitatea infracţională de distribuţie, ar fi fost atrase persoane cu antecedente penale, drogurile fiind procurate din municipiul Timişoara şi distribuite en-detail, unii clienţi devenind în timp distribuitori”, a mai transmis surswa citată.

Potrivit procurorilor, drogurile ar fi fost distribuite la diferite preţuri în funcţie de drogul solicitat: 50 de lei pentru o doză de substanţe psihoactive, 150 de lei gramul de droguri sintetice şi 450 lei gramul de cocaină, distribuţie care s-ar fi realizat în municipiile Reşiţa şi Timişoara, şi în localităţile învecinate ale municipiului Reşiţa.

De asemenea, membrii grupărilor ar fi profitat de dependenţa de astfel de substanţe a persoanelor consumatoare, instigând la comiterea de infracţiuni, în urma cărora ar fi primit, în vederea valorificării, bunuri rezultate din comiterea acestor fapte.

”În urma celor 23 de percheziţii domiciliare, au fost descoperite şi ridicate aproximativ 400 de grame de substanţă cu efect psihoactiv, 80 de grame de canabis, 5 grame de cocaină, 5 grame de ciuperci uscate susceptibile de a produce efecte halucinogene, 10 grame de substanţă cristalină, sub formă solidă, 6 cântare electronice, 5 dispozitive de mărunţire de tip grinder, peste 10.000 de euro şi peste 25.000 de lei, telefoane mobile, o armă neletală supusă autorizării, deţinută fără drept, peste 150 de grame de bijuterii, precum şi alte probe şi mijloace materiale de probă”, a mai transmis DIICOT.

Marţi a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi cu propunere de arestare preventivă a 7 dintre persoanele reţinute, pentru 30 de zile, iar faţă de alte 4 persoane, procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Caraş-Severin au dispus măsura controlului judiciar, pentru 60 de zile.

Foto: Poliția Română

Citeste mai mult

Actualitate

1 Mai – Ziua Internațională a Muncii. De ce sărbătorim

Publicat

pe

Ziua de 1 mai este numita si ziua internationala a muncitorilor sau Ziua Muncii si este sarbatorita in intreaga lume. Ziua Muncii reprezinta nu numai o zi de odihna, ci o recunoastere internationala a demnitatii si drepturilor muncitorilor din intreaga lume.

In principal, Ziua Muncii sarbatoreste ziua de lucru de opt ore, o victorie extrem de importanta pentru muncitorii de la mijlocul secolului al XiX-lea. argumentul pentru ziua de opt ore se baza pe necesitatea ca fiecare persoana sa aiba opt ore de munca, opt ore de recreere si opt ore de odihna. Pe langa modificarea timpului de munca, acestia au cerut o plata corecta a muncii prestate, incetarea folosirii copiilor ca muncitori si dreptul de a se organiza in sindicate.

In perioada revolutiei industriale, multe dintre locurile de munca erau dificile si periculoase pentru muncitori. Oamenii lucrau timp de 12 ore, sase zile pe saptamana fara beneficii salariale, cum ar fi vacante, asistenta medicala si pensii. Munca copiilor era de asemenea la ordinea zilei, copii de 10-15 ani fiind fortati sa munceasca din greu in locuri cu munca extrem de dificila si periculoasa, cum ar fi minele de carbune si fabricile, pline de masini industriale periculoase.

Miscarea pentru timpul de lucru de opt ore a inceput dupa Razboiul Civil din statele Unite. acesta a fost un obiectiv major al National Labor Union (Uniunea Nationala a Muncii), al carui prim congres a avut loc in anul 1866. Prin 1868, congresul si sase state au adoptat o lege de modificare a timpului zilnic de lucru de opt ore. In 1884, National Federation of Organized trades si Labor assemblies au decis sa declanseze o greva generala in data de 1 mai 1886, pentru a impune cererile lor angajatorilor. Greva a fost marcata de un incident violent in piata Haymarket, care a condus la moartea catorva politisti si muncitori din Chicago. Patru membrii ai Uniunii au fost, de asemenea, ucisi in acest incident. Dupa aceea, numeroase grupuri ale muncitorilor si grupuri politice din intreaga lume au inceput sa comemoreze evenimentele din piata Haymarket din 1 mai, iar aceasta zi a devenit cunoscuta ca Ziua internationala a Muncitorilor. In 1894, Presedintele Grover Cleveland a semnat Legea cu privire la Ziua Muncii, ca vacanta federala in america.

In multe tari, ziua din 1 mai a fost instituita ca zi libera prin presiunea sindicatelor, sustinute de partidele socialiste. Cu toate acestea, in Germania, aceste eforturi s-au dovedit a fi neputincioase. in 1933 totusi, ea a fost instituita de catre Hitler ca un dar facut populatiei si a fost urmata, aproape ironic, de abolirea sindicatelor. In Regatul Unit, in 1978 a fost infiintata ca bank holiday dedicata unei zile de sarbatoare a sindicatelor, dar are loc in prima zi de luni din luna mai, pentru a minimiza daunele aduse afacerilor.

In tarile comuniste, ziua de 1 mai a fost transformata intr-o adevarata sarbatoare de stat, insotita de manifestari propagandistice. Uriasele defilari de 1 mai reprezentau (la nivel declarativ) sarbatorirea muncitorilor si celebrarea idealurilor unei internationale de muncitori.

In Romania, aceasta zi a fost sarbatorita pentru prima data de catre miscarea socialista in 1890, iar in perioada comunista, regimul de la Bucuresti organiza de 1 mai manifestatii uriase in care erau adusi mii si mii de muncitori din intreaga tara. Cei care au prin acele vremuri isi amintesc pancartele uriase si lozincile scandate in defilare. in final insa, ziua de 1 mai era vazuta ca o sarbatoare si toata lumea o petrecea, ca si astazi, la iarba verde si la odihna.

Dupa 1990 importanta zilei a fost minimalizata, dar oamenii se bucura si astazi de aceasta zi petrecand alaturi de familie in aer liber, la mare sau la munte.

Poate ca pentru multi dintre noi ziua de 1 mai si-a pierdut semnificatia si ar fi bine, ca macar o data de an, sa ne amintim de conditiile extrem de grele in care lucrau oamenii altadata si sa fim recunoscatori pentru conditiile de munca de astazi.

Citeste mai mult

Locale

Un tânăr de 26 de ani a provocat un accident fiind și băut și drogat. Ce au mai descoperit polițiștii

Publicat

pe

Un tânăr de 26 de ani din județul Caraș-Severin a fost reținut de polițiștii din Timișoara după ce a provocat un accident de circulație și a părăsit locul faptei deoarece era băut, drogat și conducea cu permisul suspendat.

Polițiștii Biroului Rutier Timișoara au fost sesizati prin apel 112, duminică, în jurul orei 19:40, cu privire la faptul că pe strada Ardealului din municipiul Timișoara, s-a produs un accident de circulație soldat cu rănirea a două persoane, conducătorul auto vinovat de producerea accidentului părăsind locul faptei fără încuviințarea poliției sau a procurorului.

Polițiștii s-au deplasat de urgență la fața locului constatând faptul că un bărbat a condus un autoturism pe strada Ardealului din municipiul Timișoara, iar la un moment dat a intrat în coliziune față – spate cu un autoturism, condus de către o femeie în vârstă de 31 de ani, după impact conducătorul auto vinovat de producerea accidentului părăsind locul faptei.

Totodată, în urma impactului a rezultat rănirea a două femei, respectiv a femeii de 31 de ani și a unei pasagere din autoturismul condus de către aceasta, având aceeași vârstă.

În urma investigațiilor efectuate, la scurt timp polițiștii Biroului Rutier au identificat și depistat conducătorul auto, respectiv un tânăr de 26 de ani, acesta fiind condus la sediul poliției pentru audieri.

În urma verificărilor efectuate în bazele de date, a reieșit că tânărul figurează având permisul de conducere anulat.

Totodată, în urma testării cu aparatul etilotest a rezultat faptul că acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice, respectiv 0,84 mg/l alcool pur în aerul expirat.

De asemenea, în urma testării cu aparatul din dotare a tânărului, au reieșit indicii cu privire la posibila prezență a substanțelor psihoactive.

Tânărul a fost condus la o unitate spitalicească, pentru recoltarea de probe biologice, în vederea stabilirii cu exactitate a consumului unor substanțe interzise.

Bănuitul a fost reținut pentru 24 de ore, pentru vătămare corporală din culpă, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat, conducerea unui autovehicul pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice, conducerea unui autovehicul sub influența substanțelor psihoactive și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea poliției sau a procurorului.

Acesta a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din Cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Caraș – Severin.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite