Ne găsiți și pe:

Internațional

STUDIU. Risipa de hrană influențează clima

Publicat

acum 7 ani

pe

Obiceiurile alimentare ar trebui să se modifice, iar risipa hranei să fie diminuată pentru a putea lupta eficient împotriva schimbărilor climatice, susţine un grup de experţi internaţionali care funcţionează sub egida ONU (GIEC).

Totodată, aceştia arată că terenurile sunt degradate, fiind supuse unor „presiuni tot mai mari” din partea oamenilor care le exploatează. Pe de altă parte, experţii atrag atenţia că 30% din hrana produsă ajunge să fie aruncată la gunoi.

Delegaţi din 195 de ţări membre al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei au adoptat, după negocieri asidue, un raport întins pe 1.200 de pagini care cuprinde nu doar studii şi argumentări ştiin­ţifice, ci şi recomandări referitoare la obiceiurile alimentare pentru a lupta eficient împotriva încălzirii globale. Concluzia documentului este că „utilizarea terenurilor nu este sustenabilă şi contribuie la schimbările climatice”, a declarat copreşedintele Valerie Masson-Delmotte, potrivit AFP.

Aceasta arată că raportul subliniază importanţa de a acţiona fără întârziere, întrucât terenurile sunt supuse „unor presiuni tot mai mari” în încercarea de a produce tot mai mult. Însă tocmai acest lucru, spun experţii, este periculos atât pentru schimbările climatice, cât şi pentru faptul că pe viitor acele terenuri exploatate intensiv vor fi secătuite de nutrienţi şi, în consecinţă, vor deveni aride şi nu vor mai produce. Paradoxal însă, „deşi terenurile produc mai multe alimente decât ar fi nevoie pentru a hrăni întreaga lume, există încă 820 milioane de persoane care merg la culcare în fiecare seară fiindu-le foame”, subliniază Stephan Singer, reprezentant al Limate action network.

În ceea ce priveşte schimbarea obiceiurilor alimentare, experţii nu scriu negru pe alb că ar trebui să renunţăm la hrana de origine animală pentru a polua mai puţin, „nu înseamnă să devenim neapărat vegetarieni”, ci subliniază că ar trebui „să ne schimbăm obiceiurile de consum, ţinând cont de specificul fiecărei ţări”. „Unele regimuri alimentare necesită mai mult sol şi apă şi produc mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât altele. Însă GIEC nu face o recomandare cu privire la regimurile alimentare”, a spus unul dintre copreşedinţii grupului de experţi, Jim Skea, prezentând o sinteză a raportului.

Totuşi, textul arată că „regimuri (alimentare) echilibrate bazate pe alimente vegetale, cum ar fi cele pe bază de cereale secundare (altele decât cele principale), leguminoasele, fructele şi legumele, fructele cu coajă lemnoasă (nucile) şi seminţele, precum şi alimentele de origine animală produse în sisteme rezistente, durabile, cu emisii reduse, oferă oportunităţi importante”.

În acelaşi timp, experţii trag un semnal cu privire la risipa alimentară înregistrată la nivel global şi arată că între 25% şi 30% din hrana produsă anual pentru consum uman – 1,3 miliarde de tone – este pierdută sau risipită. „Această cotă a crescut cu 40% în raport cu anul 1970 şi reprezintă echivalentul a 200 de calorii pe zi pentru fiecare individ de pe Terra”, subliniază raportul. Potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), această pierdere costă aproape 1.000 miliarde de dolari în fiecare an şi echivalează cu 8% din emisiile de gaze cu efect de seră. Risipa alimentară nu este însă la fel peste tot, potrivit FAO, consumatorii din ţările bogate aruncă la pubelă în fiecare an 222 milioane de tone de alimente în total, această cantitate reprezentând aproape un echivalent al întregii producţii alimentare a Africii subsahariene (230 milioane de tone).

Experţii GIEC arată că se poate vorbi de risipă alimentară şi în cazul celor care mănâncă prea mult, respectiv oamenii obezi: „Consumul dincolo de nevoile nutritive poate fi considerat o formă de risipă alimentară, care reprezintă un contributor cel puţin la fel de important la pierderile din sistemul alimentar ca aruncarea alimentelor la pubelă”. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de adulţi sunt supraponderali sau obezi.

Totodată, experţii afirmă că lupta împotriva schimbărilor climatice este contra cronometru, în condiţiile în care „încălzirea globală la suprafaţa terestră a crescut foarte mult”.

29
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

24 mai 2026

de

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

1
Citeste mai mult

Internațional

Cu bicicleta la Zrenjanin. Se deschide, temporar, punctul de frontieră cu Serbia

Publicat

acum 3 luni

pe

28 martie 2026

de

La inițiativa Consiliului Județean Timiș, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a aprobat și în acest an deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei pietonal și naval, pe canalul Bega.

Ca urmare a interesului crescut din anii precedenți, Consiliul Județean Timiș a solicitat deschiderea punctului de frontieră în anumite perioade stabilite, pe traseul Timișoara – Zrenjanin.

Weekend-urile în care trecerea graniței va fi posibilă sunt următoarele:

  • 28–29 martie 2026, pietonal (biciclete);
  • 25–26 aprilie 2026 pietonal (biciclete);
  • 2–3 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 7–10 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 29–31 mai 2026 pietonal (biciclete) și naval/portuar pentru ambarcațiuni.

În toate aceste intervale, trecerea frontierei se va face între orele 08:00 și 20:00, în baza unui document de identitate valabil, cu respectarea reglementărilor în vigoare. În perioada 29–31 mai, traversarea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Bicicliștii vor avea astfel posibilitatea de a parcurge traseul dintre Timișoara și Zrenjanin pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, amenajată pe digul canalului Bega. Traseul are o lungime totală de aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37 de kilometri pe teritoriul României.

Acest proiect contribuie la promovarea mobilității sustenabile și a cicloturismului în zona transfrontalieră, valorificând potențialul turistic al regiunii și încurajând un stil de viață activ.

În acest proiect, Consiliul Județean Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi oportunități de cazare și locații de luat masa pe pagina de internet www.visitzrenjanin.com .

0
Citeste mai mult

Internațional

8 Martie – Ziua Internațională a Femeii

Publicat

acum 3 luni

pe

7 martie 2026

de

Ziua Internaţională a Femeii, marcată în fiecare an la 8 martie, este, potrivit ONU, un prilej pentru a sărbători actele de curaj şi hotărâre ale femeilor obişnuite care au jucat un rol extraordinar în istoria ţărilor şi comunităţilor lor, de a reflecta asupra progreselor înregistrate şi de a cere schimbări.

În România, în 8 Martie este și Ziua Mamei, încă un prilej pentru a arăta recunoștință și dragoste femeilor care ne-au adus pe lume.

Ziua Mamei se serbează încă de pe vremea grecilor antici. În fiecare primăvară, aceștia o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor.

Mai târziu, în Anglia anilor 1800, a fost menționată „Dumincă mamei”, serbată în a patra duminică de la începerea Postului Paștelui.

În anul 1909, la 28 februarie, în Statele Unite, s-a serbat la nivel național femeia în urma unei inițiative a Partidului Socialist American, în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.

Inițiativa a fost preluată în 1910 și în Europa, în cadrul Internaționalei Socialiste reunite la Copenhaga. Prima zi s-a ținut la 19 mai 1911 în Germania, Austria, Danemarca și în alte câteva țări europene. Data a fost aleasă de femeile germane pentru că, la aceeași dată, în 1848, regele Prusiei a trebuit să facă față unei revolte armate și a promis că va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.

Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie.

În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii şi 19 noiembrie – Ziua Bărbatului.

13
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite