Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Cum se extinde la 5 benzi Pasajul Jiul

Publicat

pe

Miercuri, a avut loc predarea amplasamentului către firma PORR CONSTRUCT S.R.L, care are la dispoziție 14 luni și 17,6 milioane de lei fără TVA să lărgească la 5 benzi Pasajul Jiul.

Pasajul Jiul este un pasaj inferior cu o deschidere de 9,5 m, care asigură legătura între str. Jiul, bd. Republicii şi Calea Circumvalaţiunii pe sub 3 linii de cale ferată. Modernizarea străzilor, coroborată cu extinderea pasajului  Jiul, va  scurta semnificativ timpii de circulaţie şi va elibera intersecţiile.

1.Bulevardul Republicii. Se va păstra geometria, sensurile de circulaţie vor fi separate prin realizarea unor insule: la intersecţia cu breteaua 1, pe direcţia dinspre bd. Republicii spre pasajul Jiul cu sens unic de circulaţie; la intersecţia cu breteaua 2 pe direcţia de mers dinspre pasaj Jiul spre bd.Republicii cu sens unic de circulaţie; la intersecţia cu str. Jiul care se lărgeşte la 5 benzi şi insula direcţională centrală. Staţiile pentru mijloacele de transport în comun vor fi realizate în soluţie de alveolă; intersecţia cu rampa pasajului Jiul se va realiza cu 5 benzi şi insulă direcţională centrală. Se vor realiza trotuare şi piste pentru biciclişti pe ambele părţi. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită:7079 mp; suprafaţa spaţiilor verzi rămâne intactă: 255 mp.

2. Strada Jiul- se lărgeşte la 4 benzi de circulaţie, cu insule ce delimitează sensurile pe zonele de intersecţii (str. Jiul – Splaiul Nicolae Titulescu şi str. Jiul –bd. Republicii). În intersecţia dintre str. Jiul şi bd. Republicii vor fi 5 benzi de circulaţie. Banda a 5-a are rolul de bandă de viraj la dreapta. Se vor realiza trotuare şi piste pentru biciclete pe ambele părţi. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită: 3048 mp; suprafaţă spaţii verzi: 390 mp.

3.Calea Circumvalaţiunii. Proiectarea în plan orizontal a străzii Calea Circumvalatiunii asigură laţimea necesară celor 5 benzi de circulaţie.  Sensurile de circulaţie vor fi delimitate de o insulă care se continuă până în intersecţia cu bd. Republicii, care are şi rol de peron. Trecerea de pietoni se păstrează. Se vor reabilita trotuarele pe ambele părţi. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită: 3665 mp. Spaţiile verzi rămân de aceeaşi suprafaţă.

4. Strada Nera. Lăţimea va fi tot de 7 m.  Reabilitarea se impune din cauza racordării cu rampa pasajului. Se vor reabilita trotuarele pe ambele părţi şi se vor realiza piste pentru biciclişti cu sens unic. Pe partea stângă se va reabilita parcarea existentă. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită: 1457 mp; suprafaţa de spaţii verzi se măreşte de la 200 la 235 mp.

5. Splaiul Nicolae Titulescu. Lăţimea străzii rămâne la 9 m (1 bandă de 4 m şi o bandă de 5 m).  Reabilitarea se face pentru asigurarea racordării dintre str. Jiul si spl. Nicolae Titulescu. Se vor reabilita trotuarele pe ambele părţi şi se vor realiza piste pentru biciclişti cu sens unic. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită:1983 mp; suprafaţa spaţiilor verzi creşte de la 300 mp la 310 mp.

6. Bretea 1 (dreapta pasaj) –bd. Republicii către pasajul Jiul va avea 2 benzi carosabile cu pantă unică spre dreapta (în sensul de mers).  Se vor reabilita trotuarele şi se vor realiza piste pentru biciclişti cu sens unic. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită: 1488 mp ;suprafaţa spaţiilor verzi creşte de la 310 mp la 330 mp.

7. Bretea 2 (stânga pasaj)- pasaj Jiul către bd. Republicii va avea 2 benzi carosabile cu pantă unică spre dreapta (în sensul de mers). Lăţimea benzilor de circulaţie va fi de 3.50 m fiecare. Se vor reabilita trotuarele şi se vor realiza piste pentru  biciclişti cu sens unic de circulaţie cu lăţime de 1.0 m. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită: 1548 mp ; suprafaţa spaţiilor verzi creşte de la 481 la 485 mp.

Pasajul are o lungime totală de 28,10 m, un gabarit de stradă cu 5 benzi de circulaţie, 2 benzi spre Circumvalaţiunii şii 3 benzi spre bd. Republicii. Pasajul Jiul este compus din rampa Circumvalaţiunii, pasajul subteran propriu-zis şi rampa Jiul. Operaţiunile nu necesită închiderea circulaţiei feroviare.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

A fost desemnat constructorul Podului Solventul din Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a desemnat asocierea de constructori care va realiza Podul Solventul în urma licitației. Astfel, municipalitatea va semna contractul de lucrări cu asocierea FREYROM SA (lider) și PROCONS GROUP SRL (asociat). Investiția include primul pod construit peste Bega de la zero după Revoluție care, împreună cu Pasajul Solventul și un drum de legătură peste fosta platformă industrială, va conecta Bulevardul Dâmbovița de Calea Bogdăneștilor.

„E al doilea pod unde începem lucrările în această primăvară, după podul de la fosta Fabrică de țigări. A fost un drum lung, uneori exasperant și frustrant: documentații complexe, multă birocrație, perioade lungi de avizare, exproprieri ale unor terenuri private, atragerea de 18 milioane de euro bani europeni. O muncă uriașă, imposibil de făcut fără efortul coordonat al echipelor din Primărie, cărora le mulțumesc. Legătura de la Solventul – pasajul și podul – sunt așteptate de decenii de timișoreni și mă bucur că în sfârșit se întâmplă”, a spus primarul Dominic Fritz.

Podul Solventul face parte din Inelul IV Vest, una dintre arterele esențiale pentru fluidizarea traficului în oraș. Cu linie dublă de tramvai, patru benzi de circulație, piste pentru biciclete, trotuare largi și spații verzi, investiția Primăriei Municipiului Timișoara va contribui la reducerea traficului din zona centrală și la îmbunătățirea mobilității urbane. Proiectul municipalității include și reconfigurarea intersecției cu Bulevardul Dâmbovița, precum și conectarea la pistele de bicicletă de pe malul Begăi.

Podul Solventul, Pasajul Solventul și Noua Radială Vest fac parte din planul Primăriei Municipiului Timișoara de a dezvolta o infrastructură urbană modernă, care conectează cartierele și sprijină dezvoltarea economică a orașului.

Contractul a fost atribuit pentru suma de 96.076.330 lei (cu TVA), iar termenul de realizare a lucrărilor este de 24 de luni de la emiterea ordinului de începere. Valoarea totală a investiției este de 133,5 milioane de lei, dintre care 93 de milioane de lei provin din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Regional Vest 2021–2027, Intervenția Regională 4.1 – Mobilitate urbană sustenabilă.

Podul Solventul – primul pod construit la Timișoara, după Revoluție

Citeste mai mult

Administrație

REFORMA ADMINISTRATIVĂ 2026. Reduceri de personal la Primăria Timișoara

Publicat

pe

Municipiul Timișoara continuă reforma administrativă în contextul prevederilor OUG nr. 7/2026 privind reducerea numărului maxim de posturi cu 30%. Primarul Dominic Fritz propune Consiliului Local desființarea a 138 de posturi în cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului, la Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara, Direcția Generală Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar și la Sport Club Municipal. De asemenea, în urma modificărilor legislative care impun un post de agent local pentru fiecare 1.200 de locuitori, față de 1.000 anterior, sunt propuse ajustări și la nivelul Poliției Locale, cu reducerea de 86 de posturi. În total, administrația locală va reduce 102 posturi ocupate, măsură ce va aduce o economie anuală la bugetul local este de aproximativ 13 milioane de lei.

La nivelul Aparatului de Specialitate al Primarului, reorganizarea are la bază procesul de digitalizare a fluxurilor interne care a generat o redimensionare a structurilor în funcție de volumul real de muncă. Spre exemplu, este propusă desființarea a două servicii din cadrul Direcției de Autorizare și Control, precum și desființarea a patru posturi la Serviciul Achiziții Publice, acolo unde analiza activității arată că performanța poate fi menținută cu o mai bună utilizare a resurselor. Totodată, pentru a întări capacitatea financiară și a susține mai eficient orientarea municipalității către finanțări externe, este propusă comasarea Direcției Incubator Proiecte cu Direcția Economică, într-o structură unitară Direcția Generală Economică și Finanțări Proiecte.

Per ansamblu, pentru Aparatul de Specialitate, care în prezent însumează 494 de posturi, este propusă desființarea a 72 de posturi (8 funcții de conducere, din care 4 ocupate; 62 funcții de execuție, din care 27 ocupate; 2 funcții contractuale, din care 2 ocupate), precum și înființarea unui post de director general.

La nivelul structurilor vizate de reformă este propusă reducerea numărului de posturi astfel:

  • Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara – 32 de posturi (18 ocupate și 17 vacante);
  • Direcția Generală Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar – 24 de posturi și desființarea structurii (8 ocupate și 16 vacante);
  • Sport Club Municipal – 10 posturi (1 ocupat și 9 vacante);
  • Direcția Generală Poliția Locală Timișoara – 86 de posturi (42 ocupate și 44 vacante).

Primarul Dominic Fritz a inițiat procesul de eficientizare al Aparatului de Specialitate încă din anul 2021, când organigrama număra 644 de posturi. Numărul a fost redus succesiv la 535, apoi la 494, ajungând la 423 de posturi, conform propunerii curente.

Citeste mai mult

Din țară

Banat 2028 a câștigat titlul de Regiune Gastronomică Europeană

Publicat

pe

După 16 luni de pregătire, juriul Institutului de Gastronomie, Cultură, Artă și Turism din Barcelona (IGCAT), Banatul a fost desemnat Regiune Gastronomică Europeană în anul 2028.

Candidatura a fost pregătită de o echipă a cărei lider a fost Consiliul Județean Timiș, prin Visit Timiș. Partenerii candidaturii au fost Consiliul Județean Arad și Consiliul Județean Caraș-Severin.

Banat 2028 este o construcție regională. În următorii doi ani, în toată zona se vor organiza evenimente pentru a pune în valoare specificul gastronomic local și pentru a educa publicul în sensul unei vieți echilibrate și sănătoase, în concordanță cu valorile specific regionale.

Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a declarat după anunțarea câștigării titlului: „Sunt emoționat, chiar nu știa nimeni decizia dinainte, nu era foarte clar ce se va întâmpla. Mulțumesc celor cinci membri ai juriului, colegilor mei pentru organizarea din ultimele 16 luni, domnilor Iustin Cionca și Silviu Hurduzeu, președinții Consiliilor Județene Arad și Caraș-Severin, pentru sprijinul acordat în ultimele luni. Mulțumesc Simonei Neumann, a fost neobosită.  Este un titlu mai important decât pare, pentru că nu este doar despre mâncare. Este un titlu despre artă, cultură, conectivitate, inovație, turism.“

„Gastronomia este o resursă pentru dezvoltare locală, iar titlul este o oportunitate de a valorifica ceea ce avem mai bun. Felicit echipa Banat 2028, îi mulțumesc președintelui Consiliului Județean Timiș, dl. Alfred Simonis, pentru parteneriatul nostru și pentru că împreună putem construi proiecte importante pentru comunitățile noastre. Aradul intră în acest proiect cu vinurile din Podgoria Miniș-Măderat, gastronomia minorităților etnice arădene, produsele bio de mare calitate obținute în procesul de agricultură organică și cu industria alimentară arădeană, dar și cu zona de cercetare universitară și cu voluntari foarte entuziaști. Intrăm în proiect cu logistică, produse și, în primul rând, cu oameni buni“, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Juriul internațional a fost format din experți din Spania, Scoția, Norvegia, Georgia, Marea Britanie.

Echipa Banat 2028  a fost coordonată de Simona Neumann, cea care a condus și asociația care a câștigat pentru Timișoara titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite