Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

ORDONANȚA MILITARĂ 3. Cum și unde ne vom putea deplasa

Publicat

pe

Ministerul de Interne a emis, marți seara, Ordonanța Militară nr.3, care interzice deplasările tuturor persoanelor în afara locuințelor, cu excepția celor care merg la serviciu, la cumpărături de primă necesitate sau pentru animalele de companie.

Persoanele cu vârsta peste 65 de ani se vor putea deplasa în intervalul 11.00 – 13.00, excepţie făcând cei care se vor deplasa în interes profesional sau agricultorii.

Măsurile intră în vigoare de miercuri, de la ora 12.00.

Redăm mai jos textul intergral al ordonanței:

Art. 1. – Se interzice circulaţia tuturor persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei, cu următoarele excepţii:

a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi;

b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor şi animalelor de companie/domestice, precum şi bunuri necesare desfăşurării activităţii profesionale;

c) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă;

d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie;

e) deplasările scurte, în apropierea locuinţei/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activităţi sportive de echipă), cât şi pentru nevoile animalelor de companie/domestice;

f) deplasarea în scopul donării de sânge, la centrele de transfuzie sanguină;

g) deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;

h) deplasarea pentru realizarea de activităţi agricole;

i) deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare.

 

Art. 2. – Circulaţia persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani, în afara locuinţei/gospodăriei, este permisă numai în intervalul orar 11.00 – 13.00, strict pentru următoarele motive:

a) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor şi animalelor de companie/domestice;

b) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă;

c) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoţirea unui minor, asistenţa altor persoane vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi, ori în cazul decesului unui membru de familie;

d) deplasări scurte, în apropierea locuinţei/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activităţi fizice colective), cât şi pentru nevoile animalelor de companie/domestice.

 

Art. 3. – Circulaţia persoanelor prevăzute la art. 2, în exteriorul locuinţei/ gospodăriei, este permisă şi în afara intervalului orar 11.00 – 13.00, dacă aceasta se face în interes profesional ori pentru realizarea de activităţi agricole.

 

Art. 4. – (1) Pentru verificarea motivului deplasării:

a) angajaţii prezintă legitimaţia de serviciu sau adeverinţa eliberată de angajator;

b) persoanele fizice autorizate, titularii întreprinderilor individuale, membrii întreprinderilor familiale, liber profesioniştii şi persoanele care practică activităţi agricole prezintă o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil.

(2) Pentru verificarea motivului deplasării în alte situaţii decât cele prevăzute la alin.(1), se prezintă o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil.

(3) Declaraţia pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele şi prenumele, data naşterii, adresa locuinţei, motivul şi locul deplasării, data şi semnătura.

(4) Adeverinţa eliberată de angajator sau declaraţia pe propria răspundere pot fi prezentate personalului autorităţilor abilitate şi prin intermediul telefonului, tabletei sau unui dispozitiv electronic similar.

(5) Măsura se aplică începând cu data de 25 martie 2020, ora 12.00.

Art. 5. – (1) Se instituie măsura izolării la domiciliu sau, după caz, carantinării pentru toate persoanele care intră în România.

(2) Măsura se aplică începând cu data de 25 martie 2020, ora 12.00.

Art. 6. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să identifice şi să ţină evidenţa persoanelor fără adăpost, precum şi să asigure adăpostirea şi îngrijirea acestora.

(2) Evidenţa persoanelor fără adăpost se actualizează şi se raportează săptămânal la Centrul judeţean/al Municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei.

(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul oficial al României, Partea I.

Art. 7. – (1) Instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia de a marca zona destinată accesului cetăţenilor/clienţilor şi suprafaţa de relaţii cu publicul/vânzare cu semne vizibile care să orienteze persoanele în respectarea unei distanţe de siguranţă de minimum 1,5 metri.

(2) Administratorii pieţelor agroalimentare au obligaţia de a organiza activitatea de vânzare astfel încât să se păstreze o distanţă socială între producătorii agricoli, comercianţi şi cumpărători. Comercianţii şi producătorii agricoli aflaţi în pieţele agroalimentare sunt obligaţi să adopte măsuri de protecţie împotriva răspândirii COVID-19, respectiv să poarte mănuşi şi măşti.

(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul oficial al României, Partea I.

Art. 8. – Se suspendă toate zborurile efectuate de operatori economici aerieni spre Franţa şi Germania şi din Franţa şi Germania către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile.

(2) Măsura nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă şi corespondenţă, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă, precum şi autorizărilor tehnice necomerciale.

(3) Măsura se aplică începând cu data de 25 martie 2020, ora 23.00, ora României.

Art. 9. – (1) Se interzice accesul piloţilor la bordul navelor, sosite din zonele de risc roşii/galbene în porturile maritime române, dacă nu dispun de echipament de protecţie stabilit de Direcţia de sănătate publică Constanţa sau dacă navele nu au efectuat perioada de carantinare de 14 zile de la ultimul port de escală situat într-o zonă de risc roşie/galbenă.

(2) Se interzice accesul navelor maritime şi fluvio-maritime în porturile situate pe Dunărea maritimă, până la efectuarea perioadei de carantinare de 14 zile de la ultimul port de escală situat într-o zonă roşie/galbenă, în următoarele două zone de staţionare în ancoră:

a) rada portului Sulina, pentru navele care vin dinspre Marea Neagră;

b) Dunărea, mila marină 44, pentru navele care vin dinspre canalul Bâstroe.

(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul oficial al României, Partea I.

Art. 10. – Ministerul Apărării Naţionale asigură, la solicitarea ministrului afacerilor interne:

a) preluarea în pază a unor obiective a căror protecţie este asigurată în prezent de către Jandarmeria Română;

b) personal şi mijloace logistice pentru sprijinirea activităţilor de ordine publică;

c) personal şi mijloace logistice pentru sprijinirea activităţilor Poliţiei de Frontieră Române, în punctele de trecere a frontierei de stat.

Art. 11. – Pentru verificarea respectării condiţiilor de carantinare sau izolare la domiciliu, instituţiile de securitate naţională vor proiecta sisteme de comunicaţii şi aplicaţii informatice, necesare Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătăţii şi autorităţilor locale, pentru a comunica în timp real şi permanent cu persoanele carantinate sau izolate la domiciliu.

Art. 12. – (1) Documentele care expiră pe perioada stării de urgenţă, eliberate de autorităţile publice, pot fi preschimbate într-un termen de 90 de zile de la data încetării stării de urgenţă.

Art. 13. – (1) După alineatul (2) al articolului 2 din Ordonanţa militară nr.2/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID -19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.232 din 21 martie 2020, se introduce un nou alineat, alin.(21), cu referire la activităţi permise în centrele comerciale, cu următorul cuprins:

„(21) Suspendarea temporară a activităţii comerciale potrivit alin.(1) nu se aplică:

a) vânzării produselor electronice şi electrocasnice de către operatorii economici care asigură livrarea la domiciliul/sediul cumpărătorului;

b) vânzării produselor şi serviciilor de optică medicală.”

Din țară

Clădiri și monumente istorice de milioane de euro din Timișoara, restaurate, scoase la vânzare 

Publicat

pe

Piața imobiliară din Timișoara atrage atenția asupra unor proprietăți istorice excepționale, disponibile pentru achiziție. De la emblematicul Palat Szana, monument istoric de clasă A și cea mai recentă listare în portofoliul internațional Romania Sothebys International Realty, până la Casa cu Atlanți sculptați – un motiv arhitectural rar întâlnit în România –, continuând cu Vilele Urbana și Doja sau cu monumentalele: Casa cu Ax de Fier și Palatul Marschall, fiecare clădire oferă o combinație de patrimoniu arhitectural, rafinament și oportunități de dezvoltare modernă. Astfel de proprietăți reprezintă ocazii importante pentru investitori și colecționari care caută spații cu identitate, valoare culturală și prestigiu.

Palatul Szana – Eleganță interbelică în centrul orașului (1.250.000 EURO)

Construit între 1921–1922 după planurile arhitectului Josef Kremer Jr., Palatul Szana este un monument istoric de clasă A. Clădirea a fost sediul Băncii Szana, instituție care a contribuit la dezvoltarea economică a Timișoarei interbelice. Banca a sprijinit unele dintre cele mai importante întreprinderi ale orașului, de la fabrica de ciocolată Kandia și berăria Timișoreana, până la moara Bega și uzinele de textile. Cu o suprafață utilă de 345 mp, restaurat complet, Palatul Szana combină elemente neoclasice, detalii secession și subtilități Art-Deco, păstrând farmecul aristocratic și eleganța originală. Proprietatea este restaurată și pregătită pentru funcțiuni culturale, birouri sau spațiu rezidențial de prestigiu.

Casa cu Atlanți – Legendă urbană în centrul istoric (Preț la cerere) – (foto)

Ridicată în 1812 de comerciantul Toma Naum Makri și restaurată în 1900 de arhitectul Lipót Baumhorn, Casa cu Atlanți impresionează prin fațada sculptată cu motive unice în România și portalul de piatră cu coloane ionice, ce include elemente istorice din tunuri otomane capturate în 1716. Un element distinctiv al fațadei îl reprezintă atlanții sculptați, un motiv arhitectural rar întâlnit în România, cu rădăcini în stilul neoclasic european. În plus, clădirea adăpostește un detaliu istoric remarcabil: portalul de piatră cu coloane ionice de la intrare, care include două elemente ce, conform legendei urbane, ar fi fost inițial tunuri otomane capturate în 1716 de armata habsburgică. Recent restaurată, proprietatea este pregătită pentru transformare în boutique hotel, birouri sau funcțiuni mixte, oferind un spațiu versatil și cu valoare simbolică puternică.

Villa Urbana – O bijuterie renăscută (1.090.000 EURO)

Construită în 1932 și restaurată atent, Villa Urbana oferă 26 de camere și un spațiu cu identitate puternică. Fațada sa impunătoare, împodobită cu sculpturi delicate în stuc și cu ferestre înalte, mărturisește despre o epocă în care detaliul era o formă de respect – față de frumos, față de oraș, față de viață. A cunoscut epoci și oameni și le-a păstrat poveștile între pereții groși de cărămidă, cu arcadele sale elegante și ornamentele florale ce încadrează ferestrele ca niște bijuterii arhitecturale.

Vila Doja – Clădire istorică cu extensie modernă (800.000 EURO)

Vila Doja, amplasată pe un teren de 466 mp, combină clădirea originală (cu ale sale proporții clasice și detalii decorative atent păstrate) cu o extensie modernă: corpul nou, cu linii cubice, fațade ventilate și accente industriale. Cele 18 camere și patru locuri de parcare oferă un spațiu versatil, potrivit pentru birouri, clinici sau locuință privată. Fațada clasică, ritmată de ancadramente sculptate, de balcoane cu fier forjat și coloane decorative, dezvăluie un imobil cu rădăcini solide într-o arhitectură academică, sobră și nobilă. Poziționată în apropiere de Parcul Carmen Sylva și Piața Bălcescu, într-o zonă cu prestigiu cultural și istoric.

Casa cu Ax de Fier – Monument istoric de clasa B, prestigios prin vechime, poveste, adresă și restaurare (4.450.000 EURO)

Casa cu Ax de Fier, cu o istorie de două secole și, la rândul ei, purtătoare de legendă, are astăzi corpurile minuțios reabilitate, restaurate și transformate, din locuințe, în spații de birouri. Au fost realizate căi noi de acces, mansardate zone și recompartimentari adecvate utilizării moderne – hub de birouri cu funcțiuni mixte: cabinete de avocatură, firme de asigurări, marketing, clinici dentare și firme de IT, fiind închiriată în proporție de 80%. Aflată pe spațiul ocupat cândva de Turnul Rotund al bastionului, folosit ca pulberărie până în 1756 când a fost demolat, casa avea în 1836-1836 deja construit corpul de est, cel ce dă înspre Piața Dr. I.C. Brătianu (arhitect Anton Schmidt) cât și pe cel de vest, care are două etaje cu fațadă spre partea Pieței Țepeș Vodă. Casa cu Ax de Fier își trage numele de la un element simbolic încorporat în colțul său: axul unui afet de artilerie grea, despre care legenda locală sugerează că ar fi fost un ax al carului de luptă al lui Eugeniu de Savoia în bătălia din 1716, când Timișoara a fost eliberată de sub ocupația otomană.

Palatul Marschall – Fațadele bogat decorate, recurente în creația arhitectului Martin Gemeinhardt  (2.800.000 EURO)

Proiectat de arhitectul Martin Gemeinhardt și construit pe Bulevardul 16 Decembrie, Palatul Marschall se remarcă prin fațade bogat decorate și turnuri elegante, parte a esplanadei Cetății. Generos cu motivele vegetale, zoomorfe și figurative, de pe planșele arhitectului Martin Gemeinhardt, au ieșit palatele Jakab Csendes,  Ferencz Marshall, Johann Harlauer (Casa cu păuni și bufnițe), Casa Romulus Nicolin, Palatul Casei de Economii Timișorene, Palatul Károly (Karl) Weisz (fostul Hotel Royal) și Palatul Salamon Schnürer și Adolf Hanecker. Fațadele acestora, elaborate, elegante și cu viața pulsând în ele, au captat atenția concetățenilor săi, care le-au primit cu bucurie și cu inaugurări menționate și de ziarele vremii. Cum sfârșitul de secol XIX și începutul lui XX aduc definitivarea bulevardului 16 Decembrie, zona are o unitate și o simetrie care adaugă la monumentalitatea clădirilor. Fațadele sunt bogat decorate, acoperișurile sunt înalte, iar la colțuri arhitecții au mers pe turnuri sau edicule. Astfel, Palatul Franz Marschall este încadrat în fronturi stradale continue formate din clădiri cu același stil și regim de înălțime, dispuse pe parter și două etaje; de regulă, proprietarul locuia în partea din față, restul apartamentelor fiind închiriate doritorilor.

 

Citeste mai mult

Din țară

RABLA 2025. Bugetul pentru autovehicule termice și hibride, suplimentat

Publicat

pe

Bugetul pentru autovehiculele termice şi hibride din programul Rabla 2025, destinat persoanelor fizice, a fost suplimentat cu 45 de milioane de lei, a anunţat Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Conform AFM, persoanele interesate se vor putea înscrie în aplicaţia informatică începând de joi, 6 noiembrie, ora 10:00, până la 15 decembrie, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

„Dorim să oferim o nouă şansă celor care nu au reuşit să se înscrie în prima etapă”, a declarat preşedintele AFM, Florin Bănică.

La lansarea programului, în 30 septembrie, bugetul de 200 de milioane de lei s-a epuizat în doar 13 minute.

Citeste mai mult

Din țară

City Index: Timișoara, în topul municipiilor prospere

Publicat

pe

O cercetare care analizează cele 41 de municipii reședință de județ pe baza unor indicatori privind calitatea, nivelul de trai, recreerea etc. arată că primele trei cele mai performante orașe sunt Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu, urmate în clasamentul general de Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş. Față de anul trecut, oraşele medii au înregistrat progrese, mai ales în educaţie, cultură, sport, conform celei de-a doua ediţii a City Index.

Radiografia municipiilor reședință de județ s-a făcut pe baza a 51 indicatori care reflectă diverse aspecte ale performanței urbane, grupate în trei componente principale: calitate, prosperitate și vibrație, arată Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), inițiator al studiului City Index.

Componenta „calitate” vizează atractivitatea unui oraș legată de mediu (aer curat, parcuri și trafic), servicii esențiale (școli și spitale performante, bună conectivitate). Componenta „prosperitate” se referă la bunăstare și oportunități economice, iar „vibra­ția” încorporează experi­ențe re­creaționale și de divertisment (restaurante, muzee, cluburi sportive etc.).

La capitolul „calitatea locului”, primele cinci orașe sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Oraşele medii care performează foarte bine şi se situează în top 10 la „calitate” sunt Alba Iulia, Târgu Jiu, Râmnicu-Vâlcea. Reşiţa (locul 11 la „calitate”) rămâne şi anul acesta oraşul cu cel mai curat aer şi cea mai mare amprentă verde, Sibiul a punctat la patrimoniul istoric şi turistic, Râmnicu Vâlcea este oraşul cu cea mai mare speranţă de viaţă, iar Târgu Mureş se situează pe primul loc la indicatorul Spitale&Medici, se menţionează în document.

Pe de altă parte, pe componenta „prosperitate”, care indică putere economică şi dinamică socială, Bucureştiul ocupă prima poziţie, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. Capitala domină la Cifra de afaceri şi Indicele de inovare, dar are scorul cel mai slab la Infracţionalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială şi Competitivitate urbană, dar ocupă ultimul loc la Accesibilitatea locuinţei.

„Remarcăm în această componentă creşterile în Top 10 ale oraşelor medii şi mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migraţie Internă şi 6 la Efortul de investiţii publice), Bistriţa (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte: locul 2 la Dinamica populaţiei şi locul 3 la Fonduri Europene atrase). La indicatorul Fonduri Europene atrase, anul acesta lider este Focşaniul (vs. Reşiţa în ediţia precedentă), urmat de Zalău şi Bistriţa”, notează realizatorii City Index 2025.

În 2025, pe componenta „vibraţie”, Cluj-Napoca trece în poziţie de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de Bucureşti și Sibiu. Topul orașelor „vibrante” este completat de Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Iași, Oradea și Suceava.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite