Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Ordonanța militară 7. Restricții pentru companiile aeriene, carantină pentru cei care vin din străinătate

Publicat

pe

Ministrul Afacerilor Interne a emis, sâmbătă, Ordonanța Militară nr.7, care prevede noi restricții pentru populație și companii.

Redăm textul integral al Ordonanței

 Capitolul I

Instituirea măsurii de carantinare în oraşul Ţăndărei, judeţul Ialomiţa

Art.1. – Se instituie, pe perioada stării de urgenţă, măsura de carantinare în oraşul Ţăndărei, judeţul Ialomiţa.

Art. 2. – În localitatea carantinată prevăzută la art. 1 este permisă intrarea, respectiv ieşirea pentru:

a) transportul de marfă, indiferent de natura acestuia, a materiilor prime şi resurselor necesare desfăşurării activităţilor economice în localitatea carantinată, precum şi a aprovizionării populaţiei;

b) persoanele care nu locuiesc în zona carantinată, dar care desfăşoară activităţi economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, sanitar, situaţiilor de urgenţă, administraţiei publice locale, asistenţei şi protecţiei sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publică, energetic, agriculturii, alimentaţiei publice, alimentării cu apă, comunicaţiilor şi transporturilor.

Art. 3. – Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, precum şi operatorii economici din domeniul transportului feroviar de persoane nu vor comercializa bilete/ abonamente sau alte titluri de călătorie pentru transportul călătorilor în localitatea carantinată decât dacă sunt respectate dispoziţiile art. 2.

Art. 4. – În localitatea carantinată potrivit art.1, se aplică în mod corespunzător toate interdicţiile şi restricţiile stabilite prin ordonanţele militare emise în perioada stării de urgenţă.

Art. 5. – Se împuterniceşte Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei Ialomiţa (CJCCI) pentru a stabili completări şi derogări în ceea ce priveşte dispoziţiile prevăzute la art. 2, cu acordul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

Art. 6. – (1) Organele cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale vor stabili măsuri specifice de prevenire şi limitare a intrării, respectiv a ieşirii persoanelor în/din localitatea carantinată.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene vor aduce la cunoştinţă obligaţiile ce le revin persoanelor, referitoare la deplasarea şi accesul în/din localitatea carantinată.

(3) Aplicarea măsurilor de verificare, control şi acces în/dinspre localitatea carantinată se realizează de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne în colaborare cu cele ale Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 7. – Consiliul Judeţean Ialomiţa, primarul şi consiliul local al oraşului  Ţăndărei vor lua măsuri de a asigura funcţionarea serviciilor de protecţie şi asistenţă socială, funcţionarea corespunzătoare a serviciilor de utilităţi publice, precum şi aprovizionarea cu alimente de bază pentru persoanele fără susţinători sau altă formă de ajutor şi care nu se pot deplasa de la locuinţă/gospodărie.

Art. 8. – Este strict interzisă intrarea/ieşirea în/din oraşul Ţăndărei, judeţul Ialomiţa, prin alte zone şi căi de acces decât cele deschise circulaţiei publice de pe drumurile europene, naţionale, judeţene şi comunale.

Capitolul II

Alte măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19

Art.9. – (1) Se suspendă toate zborurile efectuate de operatori economici aerieni spre Austria, Belgia, Confederaţia Elveţiană, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Turcia şi Iran şi din aceste ţări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile.

(2) Măsura se aplică începând cu data de 5 aprilie 2020, ora 23.00, ora României.

(3) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre Franţa şi Germania şi din aceste ţări către România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 8 aprilie 2020.

(4) Măsurile prevăzute la alin.(1) şi (3) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă şi corespondenţă, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă, precum şi aterizărilor tehnice necomerciale.

Art. 10. – (1) Sunt permise zborurile efectuate de toţi operatorii aerieni prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri din România către alte state, cu avizul autorităţilor competente din ţara de destinaţie.

(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică lucrătorilor care-şi desfăşoară activitatea în domeniul sanitar şi al asistenţei sociale.

Art. 11. – Se suspendă transportul rutier internaţional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale şi servicii ocazionale în trafic internaţional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport spre Italia, Spania, Franţa, Germania, Austria, Belgia, Confederaţia Elveţiană, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos şi Turcia şi din aceste ţări către România, pe toată perioada stării de urgenţă.

Art. 12. – La intrarea în România, conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, care nu prezintă simptome asociate COVID-19, completează o declaraţie pe propria răspundere, al cărei model este stabilit de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, prin care îşi asumă locaţia unde pot fi contactaţi în perioada dintre curse. Aceştia nu se supun măsurilor de izolare la domiciliu/ carantinare, cu condiţia asigurării de către angajator a materialelor individuale de protecţie împotriva COVID-19.

Art. 13. – Prevederile art.12 se aplică în mod corespunzător conducătorilor autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care de deplasează în interesul desfăşurării profesiei din Romania într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în România, ca stat de rezidenţă al conducătorului auto, indiferent dacă deplasarea se face la bordul autovehiculului de transport marfă sau prin mijloace individuale sau în cont propriu. Aceştia trebuie să prezinte, la intrarea în România, o adeverinţă de salariat, asumată de angajator.

Art. 14. – (1) Conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, care tranzitează teritoriul României, nu sunt obligaţi să completeze, la intrarea pe teritoriul României, declaraţia epidemiologică, dacă respectă următoarele condiţii minimale:

a) utilizează doar coridoare de tranzit şi puncte pentru trecerea frontierei de stat situate la capetele acestor coridoare, aprobate de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi Ministerul Afacerilor Interne, fiind interzisă abaterea de la acestea;

b) tranzitarea teritoriului României se face într-un interval de timp minim, fără a depăşi 48 de ore de la intrarea în România, incluzând şi perioadele de staţionare pentru odihna zilnică normată;

c) staţionarea autovehiculului se realizează exclusiv în parcări situate pe coridoarele de tranzit, marcate în mod corespunzător.

(2) În cazul nerespectării condiţiilor prevăzute la alin.(1), conducătorul autovehiculului va fi obligat să intre în carantină 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea sa. Autovehiculul poate fi preluat, în acest caz, de un reprezentant al deţinătorului.

(3) La intrarea în România, conducătorul auto este obligat să aplice, pe părţile vitrate ale autovehiculului (parbriz), un colant special pus la dispoziţie de Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, respectiv să păstreze asupra sa formularul de tranzit al cărui model este stabilit de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.

Art. 15. – Prevederile art. 5 din Ordonanţa militară nr. 3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 24 martie 2020, nu se aplică mecanicilor de locomotivă şi personalului feroviar.

Art. 16. – (1) Ministerele cu reţea sanitară proprie şi autorităţile administraţiei publice locale vor asigura, la cerere, spaţii hoteliere destinate repausului între ture sau gărzi personalului din sistemul public sanitar, în vederea prevenirii răspândirii virusului COVID-19.

(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 17. – (1) Personalul Gărzilor Forestiere teritoriale şi judeţene sau cu atribuţii de control/de pază pe linie silvică va participa în dispozitivele de ordine publică şi control al circulaţiei pe drumurile publice, împreună cu personalul Ministerului Afacerilor Interne şi al Ministerului Apărării Naţionale, în vederea desfăşurării activităţilor/controalelor specifice pe linie de control silvic.

(2) Controalele specifice se fac în punctele de control existente, în funcţie de personalul disponibil la nivelul gărzilor forestiere sau cu atribuţii de control/de pază pe linie silvică.

Capitolul III

Dispoziţii finale

Art. 18. – (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe militare:

a) Poliţia Română, Jandarmeria Română şi poliţia locală, pentru măsurile prevăzute la art. 2 şi 8;

b) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, pentru măsurile prevăzute la art. 3 şi 9;

c) Poliţia de Frontieră Română, pentru măsurile prevăzute la art.11 şi 13;

d) Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română şi Jandarmeria Română, poliţia locală, direcţiile de sănătate publică şi conducătorii autorităţilor administraţiei publice locale, pentru măsura prevăzută la art.12;

e) Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Jandarmeria Română şi Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, pentru măsura prevăzută la art.14;

(2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art.2, 3, 8, 9 şi 11 – 14 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Personalul instituţiilor prevăzute la alin. (1) este împuternicit să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni, în conformitate cu prevederile art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 19. – Prevederile art. 4 din Ordonanţa militară nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020, îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 20. – (1) Prezenta ordonanţă militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puţin două zile de la data publicării, despre conţinutul prezentei ordonanţe militare.

ŞTIRE INITIALĂ: ”Se instituie carantina pentru localitatea Ţăndărei. În localitatea carantinată vom permite intrarea şi ieşirea doar pentru transportul de marfă şi aprovizionarea populaţiei”, a anunţat Vela.

El a precizat că avem primul cetăţean arestat preventiv pentru că a încercat să fugă de agenţii care l-au oprit la un filtru, la Vaslui.

Ministrul a subliniat că din cele 48 de cazuri de coronavirus înregistrate în judeţul Ialomiţa, 31 sunt din Ţăndărei, iar din totalul de 8 pacienti decedaţi în acest judeţ, 7 sunt tot din Ţăndărei.

Ministrul Vela a mai anunţat că, având  în vedere că multe ţări au intrat în zona roşie, mai multe zboruri internaţionale au fost suspendate.

”Am decis să suspendăm toate zborurile spre Austria, Belgia, Elveţia, SUA, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Turcia şi Iran către România pentru 14 zile începând din data de 5 aprilie, ora 23.00”, a declarat Marcel Vela.

Din țară

ANCHETĂ. Zece persoane reținute pentru spălare de bani

Publicat

pe

Poliţiştii şi procurorii din Timiş au descins, luni, la zece persoane suspectate de spălarea banilor, care ar fi tranzacţionat prin conturile proprii sume impresionante de bani provenite din infracţiuni.

17 persoane au fost duse la audieri și a fost pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 3,2 milioane de lei.

„Poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, pun în executare 10 (zece) mandate de percheziţie domiciliară. Activităţile se desfăşoară în judeţele Timiş (1), Arad (8) şi Caraş – Severin (1), într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălarea banilor”, a anunţat, luni, IPJ Timiş.

Conform anchetatorilor, începând cu anul 2023 şi până în prezent, mai multe persoane, fără surse de venit, ar fi tranzacţionat prin conturile bancare personale sau ale unor interpuşi sume însemnate de bani provenite din infracţiuni şi desfăşurarea de activităţi corelative de spălare a banilor.

Acţiunile „vizează astfel legalizarea veniturilor obţinute ilegal, în vederea ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestora ori cu scopul de a ajuta persoana care a care a săvârşit infracţiunea din care provin fondurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei penale”.

„Până la acest moment, au fost identificate bunuri de lux (autoturisme) cât şi imobile asupra cărora a fost instituită măsura sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 3.237.000 de lei. În vederea documentării întregii activităţi infracţionale, percheziţiile au drept scop identificarea şi ridicarea de înscrisuri, sisteme informatice folosite în circuitul infracţional, identificarea originii unor bunuri mobile şi imobile în vederea instituirii sechestrului asigurator şi orice alte mijloace de probă privitoare la efectuarea de operaţiuni bancare ilegale, respectiv a pierderii trasabilităţii şi a albirii unor sume însemnate de bani provenite din comiterea unor fapte ilicite”, au mai transmis anchetatorii.

Citeste mai mult

Din țară

Sfatul psihologului. Black Friday: Atenție mare la ce cumpărăm!

Publicat

pe

Când vine vorba de Black Friday, întreaga lume intră într-o frenezie a cumpărăturilor. Mesaje precum „doar de black friday” sau „reduceri unice” ne bombardează din toate părțile, de la inbox-uri pline de promoții până la postări pe rețelele sociale, încât aproape că devine imposibil să rezistăm tentației.

De ce ne lăsăm, însă, atât de ușor purtați de val? Ce mecanisme psihologice subtil ascunse în spatele acestor reduceri ne fac să acționăm impulsiv, să ne grăbim și, de multe ori, să cumpărăm mai mult decât avem nevoie?

S-au făcut cercetări îndelungate asupra comportamentul consumatorilor în perioade de reduceri și au identificat o serie de strategii subtile folosite de comercianți, menite să declanșeze reacții emoționale și decizii de moment.

Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă “Black Friday nu este doar o zi de reduceri; este un adevărat test pentru puterea noastră de decizie. În spatele ofertei atrăgătoare și a promoțiilor tentante se află mecanisme psihologice care ne influențează subconștientul, determinându-ne să cumpărăm impulsiv.”

Puterea fricii de a rata o ocazie (FOMO)

Unul dintre cele mai importante concepte este fenomenul FOMO – „fear of missing out”, sau frica de a rata o ocazie. Specialiștii afirmă că această frică de a nu profita de o oportunitate reduce capacitatea noastră de a gândi rațional și ne împinge să cumpărăm cât mai repede.

De Black Friday, retailerii folosesc mesaje puternic emoționale, precum „Stoc limitat!” sau „Doar azi!”, care activează FOMO și determină consumatorii să facă achiziții impulsive. Această presiune artificială induce anxietate, iar reacția imediată a consumatorilor este să cumpere pentru a scăpa de acest disconfort psihologic.

Efectul de turmă: Când toți cumpără, vreau și eu

Studiile arată că oamenii tind să acționeze în grupuri, urmând tendințele observate la cei din jur. În contextul cumpărăturilor, vedem prieteni, membri ai familiei și influenceri pe rețelele sociale discutând despre cele mai bune oferte, ceea ce creează o presiune psihologică subtilă de a urma același comportament.

Psihologii explică acest efect prin dorința noastră de a ne integra în grupuri și de a nu fi lăsați în urmă. Efectul de turmă este astfel amplificat de canalele de social media, unde comportamentul de cumpărare devine vizibil și contagios.

Reducerea percepției riscului prin prețuri atractive

Reducerea prețurilor activează în mintea consumatorilor un mecanism psihologic numit „aversiunea față de pierdere”. Daniel Kahneman, unul dintre cei mai importanți psihologi ai secolului, explică acest concept prin tendința naturală a oamenilor de a evita pierderile mai mult decât de a căuta câștigurile.

Când vedem prețuri reduse considerabil, percepem că ar fi o „pierdere” să nu profităm de ofertă, chiar dacă nu avem neapărat nevoie de produsul respectiv. În acest fel, reducerile și promoțiile devin un instrument extrem de eficient pentru a încuraja consumatorii să facă achiziții.

Ancorarea prețurilor: Iluzia ofertelor

Un alt fenomen psihologic pe care Black Friday îl amplifică este efectul de „ancorare” – o tehnică ce constă în a prezenta un preț inițial mare, pentru ca apoi consumatorii să perceapă reducerile ca fiind mult mai semnificative.

Studiile arată că, atunci când vedem prețuri „reduse” de la o valoare inițială mai mare, suntem predispuși să evaluăm acea ofertă ca fiind mai avantajoasă decât este în realitate. Acest efect este explicat de psihologul Amos Tversky, care a constatat că prima informație pe care o întâlnim (prețul mare) servește ca referință subconștientă pentru toate evaluările ulterioare. Astfel, suntem tentați să credem că achiziția este un „chilipir”, deși reducerea poate să nu fie atât de semnificativă.

Rolul anticipării și dopamina în comportamentul de cumpărare

Un alt factor important este anticiparea, alimentată de campaniile de teasing pe care retailerii le lansează cu săptămâni înainte de Black Friday. Anticiparea unei experiențe plăcute, precum achiziționarea unui produs dorit, declanșează eliberarea de dopamină, un neurotransmițător asociat cu recompensele și stările de plăcere.

Această explozie de dopamină crește entuziasmul și dorința de a acționa, motiv pentru care consumatorii sunt mai susceptibili să se angajeze în cumpărături impulsive. Psihologii avertizează că, deși sentimentul de anticipare poate fi captivant, acesta poate duce la achiziții pe care ulterior le regretăm.

Discountul fals” și așteptările consumatorilor

Pe lângă reducerile autentice, Black Friday aduce și multe așa-zise „discounturi false,” în care prețurile produselor sunt crescute artificial înainte de a fi reduse. Acest fenomen este adesea înțeles greșit de consumatori și poate provoca frustrare și neîncredere. În plus, psihologii arată că, deși majoritatea consumatorilor sunt conștienți că unele reduceri pot fi înșelătoare, efectul de ancorare și FOMO sunt atât de puternice încât mulți continuă să cumpere, în speranța că totuși vor face o afacere bună.

Pentru a evita capcanele psihologice de Black Friday, iată câteva recomandări:

  • Planifică și prioritizează: Fă o listă a produselor necesare și stabilește un buget clar înainte de a începe cumpărăturile.
  • Evită impulsul de moment: Fii conștient de efectele FOMO și efectul de turmă. Acordă-ți timp să evaluezi obiectiv fiecare achiziție.
  • Cercetează prețurile: Consultă prețurile cu câteva zile înainte de Black Friday pentru a putea compara reducerile și a evita „discounturile false.”
  • Revizuiește motivațiile de cumpărare: Gândește-te dacă achiziția este cu adevărat necesară sau dacă este doar o reacție la reduceri și promoții.

„Black Friday poate fi o ocazie excelentă pentru a achiziționa produsele dorite la prețuri mai accesibile, dar înțelegerea mecanismelor psihologice din spatele acestei zile ne oferă o nouă perspectivă: puterea de a decide în cunoștință de cauză. Fie că vânezi cele mai bune oferte sau doar îți completezi lista de necesități, un consumator informat este un consumator în control. Cumpărături inteligente, decizii mai bune.” ne asigură Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Din țară

Ora de iarnă. În noaptea de sâmbătă spre duminică se dă ceasul cu o oră înapoi

Publicat

pe

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 26/27 octombrie 2024, România revine la Timpul Legal Român, ora standard a Europei de Est + 2 UTC.

Astfel, ca în fiecare an, în ultima duminică a lunii octombrie are loc trecerea de la ora de vară la cea de iarnă, ora 4:00 devenind ora 3:00.

Ziua de 27 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului. Revenirea la ora standard nu modifică mersul trenurilor în vigoare, potrivit CFR Călători.

Schimbarea orei prin trecerea la ora de vară şi invers este reglementată din 2001 printr-o directivă europeană. În majoritatea statelor UE, ceasurile se dau înapoi cu o oră în ultima duminică din octombrie. Ora oficială de vară, ora Europei Orientale, pe care o aplică şi ţara noastră, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932 și a funcţionat între prima duminică din aprilie şi prima duminică din octombrie, cu o întrerupere între anii 1941 şi 1979, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Circa 40% dintre ţările lumii folosesc ora de vară (Daylight Saving Time – DST), îndeosebi pentru a beneficia mai mult de lumina naturală.

Sunt studii care demonstrează însă că economiile de energie ca urmare a aplicării orei de vară sunt nesemnificative, iar altele care susţin că sănătatea oamenilor are de suferit din cauza schimbărilor orei de două ori pe an, se menţionează pe www.timeanddate.com.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite