Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Purtarea măștii în spațiile închise – obligatorie. Sunt și câteva excepții

Publicat

pe

Premierul Ludovic Orban a subliniat miercuri că va fi obligatorie purtarea măştii în toate spaţiile închise, precizând că, în domeniul educaţiei, ordinul care prevede această obligativitate a fost deja publicat.

Şeful Guvernului a admis că purtarea măştii creează disconfort, dar există inclusiv acordul Parlamentului referitor la utilizarea măştii, astfel că inclusiv liderii PSD şi ai altor partide vor avea obligaţia să respecte această măsură.

„Sigur că purtatul măştii ne creează un oarecare disconfort, sigur că ne poate deranja pe unii dintre noi purtatul măştii, dar această decizie pe care am luat-o – şi iată că avem acordul Parlamentului pentru această decizie – şi aici fac o paranteză: din acest moment, inclusiv liderii PSD şi ai altor partide vor avea obligaţia să respecte această măsură”, a afirmat prim-ministrul.

Conform ordinului invocat, care se referă inclusiv la activităţile de pregătire a examenelor naţionale, „elevii, personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic vor purta mască de protecţie pe durata activităţilor”.

El a menţionat că purtatul măştii ne fereşte de riscul de a transmite virusul către semenii noştri sau de a fi infectaţi cu virusul.

Prim-ministrul a precizat că joi, până la finalul zilei, toate ministerele vor adopta ordinele de ministru comune, „ordinul ministrului Sănătăţii cu ordinul ministrului Transporturilor privind regulile de protecţie sanitară şi de securitatea muncii în mijloacele de transport”. Ministrul Economiei împreună cu ministrul Sănătăţii vor adopta toate regulile care ţin de desfăşurarea activităţilor comerciale şi alte măsuri care ţin de domeniul economic.

De asemenea, ministrul Muncii împreună cu ministrul Sănătăţii vor adopta ordinul comun privind reguli de protecţie sanitară la locul de muncă şi de securitate a muncii.

Cine poate să nu poarte mască

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a aprobat, miercuri, Ordinul Comun MS-MAI privind instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, a triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS CoV-2 pe durata stării de alertă.

Conform documentului, pe perioada stării de alertă, masca de protecţie trebuie purtată în orice spaţiu public închis, spaţii comerciale, mijloace de transport în comun şi la locul de muncă, pe toată durata prezenţei în oricare din spaţiile închise ale incintei.

În funcţie de evaluarea riscului efectuat de medicul de medicină muncii al unităţii sau a medicului de medicină şcolară, după caz, pot există unele excepţii, astfel:

a) angajatul este singur în birou sau se află minim 2 m între persoanele din acel birou, cu condiţia aerisirii camerei, cel puţîn la două ore şi se asigură dezinfecţia suprafeţelor;

b) persoană suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare;

c) persoană desfăşoară activitaţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc.);

d) prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;

e) vorbitorii în public cu condiţia respectării distanţei de 3 metri

f) elevii/studenţii doar în timpul orelor de curs, dacă se respectă distanţarea corespunzătoare

g) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

”Angajatorul sau conducătorul instituţiei are obligaţia de a elabora propriile proceduri pe baza evaluării de risc pentru fiecare angajat, în funcţie de programul de lucru, specificul activităţîi desfăşurate, structura organizatorică, structura incintei. Medicii de medicină muncii vor face evaluarea de risc şi vor emite recomandări privind necesitatea purtării măştii pentru angajaţi, iar responsabilul SSM va face instruirea angajaţilor în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

Sursa citată a precizat că măştile sunt eficiente dacă sunt folosite în combinaţie cu curăţarea frecventă a mâinilor cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun.

”Mai exact, înainte de a utiliza masca, mâinile trebuie igienizate (cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun). Masca de protecţie trebuie să acopere atât gură cât şi nasul şi să fie  schimbată o dată la 4 ore sau ori de câte ori această s-a umezit sau s-a deteriorat. Masca nu se atinge în timpul purtării, iar în cazul atingerii măştii, mâinile trebuie igienizate cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun. După utilizare, masca se aruncă de îndată într-un spaţiu special amenajat, preferabil cu capac, operaţiune urmată de igienizarea mâinilor. NU se recomandă reutilizarea măştilor medicale”, a mai transmis Ministerul Sănătăţii.

Sursa citată a precizat că măştile nemedicale se spală zilnic la o temperatură de 60- 90 C şi se calcă cu fier de călcat prevăzut cu abur, la temperatură maximă.

”Pentru copiii cu vârsta de 5 ani sau mai mare este recomandată purtarea măştilor nemedicale (din material textil). În cazul apariţiei febrei/tusei/strănutului, purtarea măştii este recomandată în orice circumstanţă (ex: în spaţiile deschise, la domiciliu)”, a mai transmis MS.

Documentul elaborat de către specialiştii în sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Institutului Naţional de Sănătate Publică prevede şi reguli privind triajul persoanelor pentru accesul într-o incintă.

Astfel, pe durata stării de alertă se instituie obligativitatea instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea astfel încât să se asigure la intrarea în sediu efectuarea triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor în condiţiile şi cu respectarea instrucţiunilor generale privind măsurile de igienă.

În acest context, pentru personalul angajat, la accesul în sediul unităţii/instituţiei, este obligatoriu triajul epidemiologic şi dezinfectarea mâinilor.Triajul nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal.

Triajul epidemiologic constă în:

a)     măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depăşeasca 37,3 C);
b)     observarea semnelor şi simptomelor respiratorii (de tipul: tuşe frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată);
c)    dacă temperatura înregistrată depăşeşte 37,3 C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus.
d)    dacă se constată menţinerea unei temperaturi mai mare de 37,3 C sau/şi prezenţa altor simptome respiratorii, persoană este îndrumată către mediul de familie în vederea efectuării unui consult medical:
– dacă se încadrează în definiţia de caz suspect COVID 19, medicul de familie îi va recomandă testarea pentru diagnosticarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2;
–  dacă nu se încadrează în definiţia de caz suspect COVID 19, medicul de familie va stabili diagnosticul.

Medicul  de medicină muncii va avea obligaţia monitorizării stării de sănătate a angajaţilor, va face instruirea angajaţilor în ceea ce priveşte SSM (Securitatea şi Sănătatea în Muncă), dar şi evaluarea riscului pentru a decide dacă sunt şi alte zone unde nu este obligatorie masca.

Persoanele cu funcţie de conducere din fiecare unitate (şefii de structură) au responsabilitatea de a efectua triajul observaţional al angajaţilor din subordinea directă.

Pentru alte persoane decât personalul angajat:

(1)  Este permis accesul într-o incintă doar pentru persoanele care au motive justificate.
(2)  În cazul în care este necesară doar predarea unor documente, colete, etc, această se va realiza în afară incintei, direct persoanei căreia îi sunt destinate, cu respectarea măsurilor de prevenire a contaminării cu virusul SARS-CoV-2
(3)  Dacă este necesar accesul în incintă, este obligatoriu triajul epidemiologic şi dezinfectarea mâinilor. Triajul nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal.
(4)  Triajul epidemiologic constă în:
a)    măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depăşeasca 37,3 C);
b)    observarea semnelor şi simptomelor respiratorii (de tipul: tuşe frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată);
c)    dacă temperatura înregistrată depăşeşte 37,3 C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus;
d)    dacă se constată menţinerea unei temperaturi peste 37,3 C sau/şi prezenţa altor simptome respiratorii, persoanei nu i se permite accesul în incintă;
e)    dacă temperatura înregistrată nu depăşeşte 37,3 C şi nu prezintă alte simptome respiratorii, se permite accesul în incintă, prin preluarea acestuia de la intrare de către un angajat, cu înregistrarea biroului/camerei/ departamentului unde va merge.

Măsurile vor fi aplicate imediat după publicarea Ordinului de ministru în Monitorul Oficial.

Foto: Mircea Iancu from Pixabay

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite