Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Trenurile Soarelui, care vor circula spre litoral, intră în circulație

Publicat

pe

CFR Călători începe, în 12 iunie, programul estival de transport „Trenurile Soarelui 2020”, care va continua până la 6 septembrie. Unele garnituri de tren îşi prelungesc traseul şi vor fi introduse trenuri noi.

„Pentru a permite asigurarea legăturii între principalele oraşe ale ţării şi litoralul românesc, pe perioada sezonului estival, CFR Călători a adoptat un program variat care constă fie în prelungirea circulaţiei unor trenuri care aveau ca destinaţie finală Bucureşti Nord spre Mangalia, fie prin introducerea de trenuri ce au ca destinaţie exclusivă litoralul Mării Negre”, a transmis CFR.

Astfel, prima parte a programului debutează din data de 12 iunie 2020, prin prelungirea circulaţiei următoarelor trenuri la /de la Mangalia, până la data de 25/26 iunie 2020, după cum urmează:

• Trenurile IR 1642/IR 1641 Baia Mare – Bucureşti Nord şi retur vor circula până la / de la Mangalia ca trenuri IR 1942/ IR 1941, cu grupă de vagoane de la / până la Cluj Napoca IR 1638/IR 1639 şi pentru Bistriţa Nord IR 1648.

• Trenurile IR 1862/IR 1861 Iaşi – Bucureşti Nord şi retur vor circula până la/de la Mangalia ca trenuri IR 1964/ IR 1963, cu grupă de vagoane de la/până la Suceava IR 1756/ IR 1757.

• Trenurile IR 1695/IR 1696 Timişoara Nord – Bucureşti Nord şi retur vor circula până la / de la Mangalia ca trenuri IR 1996/IR 1995, cu grupă de vagoane de la/până la Reşiţa R 9172/ R 9161.

• Trenurile IR 1742/ IR 1741 Satu Mare – Bucureşti Nord şi retur vor circula până la / de la Mangalia ca trenuri IR 1946/ IR 1945.

Revine în circulaţie şi în acest sezon, din 12 iunie, ”Trenul Tineretului” IR 1924 / IR 1923 pe ruta Sibiu – Bucureşti Nord – Mangalia şi retur.

Începând cu data de 26/27 iunie 2020, se introduc în circulaţie trenuri special dedicate asigurării legăturii cu litoralul dinspre Timişoara Nord, Arad, Deva, Craiova, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Cluj Napoca, Braşov, Târgu Mureş, Iaşi, Suceava, Galaţi, iar trenurile menţionate mai sus vor reveni la mersul iniţial.

• Legătura directă Arad – Mangalia şi retur va fi realizată de trenurile IR 1922/IR 1921 pe întreaga durată a programului estival, iar legătura directă între capitală – Mangalia şi staţiunile de pe litoral va fi realizată cu trenurile IR 1983/ IR 1984 în perioada 27 iunie – 6 septembrie.

• De asemenea, va creşte frecvenţa trenurilor între Constanţa şi Mangalia pentru a fi deservite toate staţiunile de pe litoral.

CFR precizează că trenurile de lung parcurs au în compunere vagoane de dormit şi cuşetă.

Pentru accesul turiştilor în Delta Dunării, din 13 iunie 2020, trenurile IR 1589/ IR 1588 vor asigura zilnic, pe întreaga durată a sezonului, legătura directă Bucureşti Nord – Tulcea Oraş şi retur. De asemenea, în fiecare zi, 4 trenuri (2 tur/2 retur) vor continua să circule între Medgidia şi Tulcea.

CFR precizează că tariful pentru o călătorie Bucureşti – Constanţa este de 59,6 lei la tren IR, clasa a 2-a. Dacă se achiziţionează un bilet dus-întors pasagerul beneficiază de 10% reducere. De asemenea, pentru cumpărarea biletelor în avans reducerea este de până la 15% din tariful de transport.

Studenţii şi elevii beneficiează de gratuitate la călătoria la vagon clasa a II-a.

Din țară

Clădiri și monumente istorice de milioane de euro din Timișoara, restaurate, scoase la vânzare 

Publicat

pe

Piața imobiliară din Timișoara atrage atenția asupra unor proprietăți istorice excepționale, disponibile pentru achiziție. De la emblematicul Palat Szana, monument istoric de clasă A și cea mai recentă listare în portofoliul internațional Romania Sothebys International Realty, până la Casa cu Atlanți sculptați – un motiv arhitectural rar întâlnit în România –, continuând cu Vilele Urbana și Doja sau cu monumentalele: Casa cu Ax de Fier și Palatul Marschall, fiecare clădire oferă o combinație de patrimoniu arhitectural, rafinament și oportunități de dezvoltare modernă. Astfel de proprietăți reprezintă ocazii importante pentru investitori și colecționari care caută spații cu identitate, valoare culturală și prestigiu.

Palatul Szana – Eleganță interbelică în centrul orașului (1.250.000 EURO)

Construit între 1921–1922 după planurile arhitectului Josef Kremer Jr., Palatul Szana este un monument istoric de clasă A. Clădirea a fost sediul Băncii Szana, instituție care a contribuit la dezvoltarea economică a Timișoarei interbelice. Banca a sprijinit unele dintre cele mai importante întreprinderi ale orașului, de la fabrica de ciocolată Kandia și berăria Timișoreana, până la moara Bega și uzinele de textile. Cu o suprafață utilă de 345 mp, restaurat complet, Palatul Szana combină elemente neoclasice, detalii secession și subtilități Art-Deco, păstrând farmecul aristocratic și eleganța originală. Proprietatea este restaurată și pregătită pentru funcțiuni culturale, birouri sau spațiu rezidențial de prestigiu.

Casa cu Atlanți – Legendă urbană în centrul istoric (Preț la cerere) – (foto)

Ridicată în 1812 de comerciantul Toma Naum Makri și restaurată în 1900 de arhitectul Lipót Baumhorn, Casa cu Atlanți impresionează prin fațada sculptată cu motive unice în România și portalul de piatră cu coloane ionice, ce include elemente istorice din tunuri otomane capturate în 1716. Un element distinctiv al fațadei îl reprezintă atlanții sculptați, un motiv arhitectural rar întâlnit în România, cu rădăcini în stilul neoclasic european. În plus, clădirea adăpostește un detaliu istoric remarcabil: portalul de piatră cu coloane ionice de la intrare, care include două elemente ce, conform legendei urbane, ar fi fost inițial tunuri otomane capturate în 1716 de armata habsburgică. Recent restaurată, proprietatea este pregătită pentru transformare în boutique hotel, birouri sau funcțiuni mixte, oferind un spațiu versatil și cu valoare simbolică puternică.

Villa Urbana – O bijuterie renăscută (1.090.000 EURO)

Construită în 1932 și restaurată atent, Villa Urbana oferă 26 de camere și un spațiu cu identitate puternică. Fațada sa impunătoare, împodobită cu sculpturi delicate în stuc și cu ferestre înalte, mărturisește despre o epocă în care detaliul era o formă de respect – față de frumos, față de oraș, față de viață. A cunoscut epoci și oameni și le-a păstrat poveștile între pereții groși de cărămidă, cu arcadele sale elegante și ornamentele florale ce încadrează ferestrele ca niște bijuterii arhitecturale.

Vila Doja – Clădire istorică cu extensie modernă (800.000 EURO)

Vila Doja, amplasată pe un teren de 466 mp, combină clădirea originală (cu ale sale proporții clasice și detalii decorative atent păstrate) cu o extensie modernă: corpul nou, cu linii cubice, fațade ventilate și accente industriale. Cele 18 camere și patru locuri de parcare oferă un spațiu versatil, potrivit pentru birouri, clinici sau locuință privată. Fațada clasică, ritmată de ancadramente sculptate, de balcoane cu fier forjat și coloane decorative, dezvăluie un imobil cu rădăcini solide într-o arhitectură academică, sobră și nobilă. Poziționată în apropiere de Parcul Carmen Sylva și Piața Bălcescu, într-o zonă cu prestigiu cultural și istoric.

Casa cu Ax de Fier – Monument istoric de clasa B, prestigios prin vechime, poveste, adresă și restaurare (4.450.000 EURO)

Casa cu Ax de Fier, cu o istorie de două secole și, la rândul ei, purtătoare de legendă, are astăzi corpurile minuțios reabilitate, restaurate și transformate, din locuințe, în spații de birouri. Au fost realizate căi noi de acces, mansardate zone și recompartimentari adecvate utilizării moderne – hub de birouri cu funcțiuni mixte: cabinete de avocatură, firme de asigurări, marketing, clinici dentare și firme de IT, fiind închiriată în proporție de 80%. Aflată pe spațiul ocupat cândva de Turnul Rotund al bastionului, folosit ca pulberărie până în 1756 când a fost demolat, casa avea în 1836-1836 deja construit corpul de est, cel ce dă înspre Piața Dr. I.C. Brătianu (arhitect Anton Schmidt) cât și pe cel de vest, care are două etaje cu fațadă spre partea Pieței Țepeș Vodă. Casa cu Ax de Fier își trage numele de la un element simbolic încorporat în colțul său: axul unui afet de artilerie grea, despre care legenda locală sugerează că ar fi fost un ax al carului de luptă al lui Eugeniu de Savoia în bătălia din 1716, când Timișoara a fost eliberată de sub ocupația otomană.

Palatul Marschall – Fațadele bogat decorate, recurente în creația arhitectului Martin Gemeinhardt  (2.800.000 EURO)

Proiectat de arhitectul Martin Gemeinhardt și construit pe Bulevardul 16 Decembrie, Palatul Marschall se remarcă prin fațade bogat decorate și turnuri elegante, parte a esplanadei Cetății. Generos cu motivele vegetale, zoomorfe și figurative, de pe planșele arhitectului Martin Gemeinhardt, au ieșit palatele Jakab Csendes,  Ferencz Marshall, Johann Harlauer (Casa cu păuni și bufnițe), Casa Romulus Nicolin, Palatul Casei de Economii Timișorene, Palatul Károly (Karl) Weisz (fostul Hotel Royal) și Palatul Salamon Schnürer și Adolf Hanecker. Fațadele acestora, elaborate, elegante și cu viața pulsând în ele, au captat atenția concetățenilor săi, care le-au primit cu bucurie și cu inaugurări menționate și de ziarele vremii. Cum sfârșitul de secol XIX și începutul lui XX aduc definitivarea bulevardului 16 Decembrie, zona are o unitate și o simetrie care adaugă la monumentalitatea clădirilor. Fațadele sunt bogat decorate, acoperișurile sunt înalte, iar la colțuri arhitecții au mers pe turnuri sau edicule. Astfel, Palatul Franz Marschall este încadrat în fronturi stradale continue formate din clădiri cu același stil și regim de înălțime, dispuse pe parter și două etaje; de regulă, proprietarul locuia în partea din față, restul apartamentelor fiind închiriate doritorilor.

 

Citeste mai mult

Din țară

RABLA 2025. Bugetul pentru autovehicule termice și hibride, suplimentat

Publicat

pe

Bugetul pentru autovehiculele termice şi hibride din programul Rabla 2025, destinat persoanelor fizice, a fost suplimentat cu 45 de milioane de lei, a anunţat Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Conform AFM, persoanele interesate se vor putea înscrie în aplicaţia informatică începând de joi, 6 noiembrie, ora 10:00, până la 15 decembrie, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

„Dorim să oferim o nouă şansă celor care nu au reuşit să se înscrie în prima etapă”, a declarat preşedintele AFM, Florin Bănică.

La lansarea programului, în 30 septembrie, bugetul de 200 de milioane de lei s-a epuizat în doar 13 minute.

Citeste mai mult

Din țară

City Index: Timișoara, în topul municipiilor prospere

Publicat

pe

O cercetare care analizează cele 41 de municipii reședință de județ pe baza unor indicatori privind calitatea, nivelul de trai, recreerea etc. arată că primele trei cele mai performante orașe sunt Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu, urmate în clasamentul general de Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş. Față de anul trecut, oraşele medii au înregistrat progrese, mai ales în educaţie, cultură, sport, conform celei de-a doua ediţii a City Index.

Radiografia municipiilor reședință de județ s-a făcut pe baza a 51 indicatori care reflectă diverse aspecte ale performanței urbane, grupate în trei componente principale: calitate, prosperitate și vibrație, arată Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), inițiator al studiului City Index.

Componenta „calitate” vizează atractivitatea unui oraș legată de mediu (aer curat, parcuri și trafic), servicii esențiale (școli și spitale performante, bună conectivitate). Componenta „prosperitate” se referă la bunăstare și oportunități economice, iar „vibra­ția” încorporează experi­ențe re­creaționale și de divertisment (restaurante, muzee, cluburi sportive etc.).

La capitolul „calitatea locului”, primele cinci orașe sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Oraşele medii care performează foarte bine şi se situează în top 10 la „calitate” sunt Alba Iulia, Târgu Jiu, Râmnicu-Vâlcea. Reşiţa (locul 11 la „calitate”) rămâne şi anul acesta oraşul cu cel mai curat aer şi cea mai mare amprentă verde, Sibiul a punctat la patrimoniul istoric şi turistic, Râmnicu Vâlcea este oraşul cu cea mai mare speranţă de viaţă, iar Târgu Mureş se situează pe primul loc la indicatorul Spitale&Medici, se menţionează în document.

Pe de altă parte, pe componenta „prosperitate”, care indică putere economică şi dinamică socială, Bucureştiul ocupă prima poziţie, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. Capitala domină la Cifra de afaceri şi Indicele de inovare, dar are scorul cel mai slab la Infracţionalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială şi Competitivitate urbană, dar ocupă ultimul loc la Accesibilitatea locuinţei.

„Remarcăm în această componentă creşterile în Top 10 ale oraşelor medii şi mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migraţie Internă şi 6 la Efortul de investiţii publice), Bistriţa (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte: locul 2 la Dinamica populaţiei şi locul 3 la Fonduri Europene atrase). La indicatorul Fonduri Europene atrase, anul acesta lider este Focşaniul (vs. Reşiţa în ediţia precedentă), urmat de Zalău şi Bistriţa”, notează realizatorii City Index 2025.

În 2025, pe componenta „vibraţie”, Cluj-Napoca trece în poziţie de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de Bucureşti și Sibiu. Topul orașelor „vibrante” este completat de Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Iași, Oradea și Suceava.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite