Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Administrație

CARANTINĂ în TIMIȘOARA. Alin Nica, președintele CJ Timiș nu este de acord cu măsura

Publicat

acum 4 ani

pe

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, a criticat măsura de carantinare a Timișoarei și comunelor periurbane fără  un set de măsuri pentru sectorul economic şi fără să anunţe că sunt locuri la vaccinare.

„Cred că este important să le explic punctual cetăţenilor din Timişoara şi din zona periurbană, pentru a arăta faptul că sunt anumite lucruri care nu au mers bine şi în continuare văd că aceste lucruri nu merg bine, cu impact major în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor şi a economiei locale. Cum a fost luată aceată decizie? E adevărat, a existat o recomandare din partea INSP de carantinare a municipiului Timişoara, însă procedura poate fi declanşată doar de la nivel local, din Timişoara. Cei de la centru nu pot decide punerea în carantină a unei localităţi fără că propunerea să vină de la CJSU, de aceea m-am bătut în acest for să nu avem această măsură extremă, pentru că existau şi alte variante şi nu eram într-o situaţie limită”, a declarat Alin Nica.

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a mai spus că, înainte de luarea deciziei carantinării, nu s-a făcut o analiză personalizată, pe specificul local, ci că s-a ţinut cont exclusiv de factorul medical.

„Gradul de 7,5, indicele de răspândire a bolii în ultimele 14 zile a fost depăşit în luna noiembrie când era peste 8 la mie şi cu atât mai mult cu cât în indicele din noiembrie nu erau incluse focarele, cu atât mai mult, decizia trebuia cumpătată mai bine”, a susţinut Nica.

Alin Nica a spus că, de la preluarea mandatului, primarul Dominic Fritz nu a convocat nici măcar o dată şedinţa Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, al cărui preşedinte este.

„Cred că, în plan local, responsabilitatea care revine Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă nu a fost îndeplinită corespunzător. De la preluarea mandatului şi până astăzi nu a avut nici măcar o singură întrunire în care să se discute, să se aprobe un plan adaptat de măsuri anti-Covid. Şi atunci, dacă CLSU nu reacţionează, trebuie să va spun că primarul Dominic Fritz este preşedintele Comitetului şi el este responsabil de convocarea lui, atunci ce să ne aşteptăm la măsuri de protejare a economiei locale, de informare a cetăţenilor şi de conştientizare a lor privind pericolul care îi paşte. Primarul a avut cadrul contextual şi instrumentele şi nu a făcut nimic pentru a reduce rata de infectare, ba mai mult, a trecut sub tăcere focarul de Covid de la Biroul de Urbanism, nu testează angajaţii, nu are proceduri interne şi a expus astfel populaţia la infectare în 3 cazuri prezentate în presă: coadă de la impozite, coadă de la ghişeele de transport public şi coadă pentru autorizaţii de vânzare a mărţişoarelor la o rată de peste 5 la mie. Digitalizarea este inexistentă, a fost menţionată doar în campania electorală, însă nu s-a întâmplat nimic că să evităm aceste cozi din partea oamenilor care vor să îşi rezolve o problema pe linie de primărie. Cu părere de rău trebuie să o spun, în Primăria Timişoara nu există un sistem prin care să se asigure continuitatea activităţii acelui serviciu de urbanism care este blocat prin îmbolnăvirea angajaţilor”, a afirmat Nica.

Liderul CJ Timiş a arătat că municipiul Cluj-Napoca a avut o rată de 9 la mie şi a avut recomandarea INSP de a intră în carantină, însă autorităţile locale nu s-au grăbit să instituie carantina. De asemenea, Nica a arătat că la Timişoara nu s-a făcut calculul incidenţei la numărul real al populaţiei, ci s-a ţinut cont de numărul de la recensământul din 2010.

Timişoara a intrat în carantină în nopatea de duminică spre luni, alături de comunele periurbane Moşnita Nouă, Giroc, Dumbrăviţa şi Ghiroda, din cauza numărului mare de cazuri de Covid-19.

CARANTINĂ în Timișoara. Ce restricții se aplică în oraș și comunele limitrofe

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Administrație

Primăria Timișoara va cumpăra 10 tramvaie, 10 troleibuze cu baterii și 20 de autobuze electrice

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

29 aprilie 2025

de

Municipiul Timișoara va co-finanța, din bugetul local, achiziția a 10 tramvaie, 10 troleibuze cu baterii și 20 de autobuze electrice.

Cele 40 de mijloace de transport moderne se adaugă celor aproape 150 de vehicule deja contractate în ultimii ani de municipalitate, ca parte a strategiei de modernizare a mobilității urbane.

„Fără bani europeni ar fi fost imposibil să modernizăm flota de transport la un asemenea nivel și într-un timp așa de scurt, doar din bugetul local. Ținta noastră este ca autobuzul, tramvaiul sau troleibuzul să nu fie o alegere de compromis, ci prima și cea mai firească opțiune de deplasare în oraș pentru timișoreni. Mai e de lucru, dar suntem în direcția corectă și vom continua efortul de modernizare al transportului public local”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Valoarea totală a celor trei proiecte este de 234 milioane lei, din care 179 milioane lei finanțare nerambursabilă prin Programul Regional Vest 2021–2027, componenta Mobilitate Urbană Sustenabilă. Primăria Timișoara asigură o co-finanțare de 55 de milioane de lei.

Municipiul Timișoara propune achiziția a 10 tramvaie noi, cu cel puțin 150 de locuri fiecare. Acestea vor înlocui garniturile vechi de pe liniile 7 și 9 și vor completa flota de tramvaie Bozankaya deja achiziționată.

Pe traseele din Timișoara ar urma să circule și 10 troleibuze cu baterii care vor înlocui actualele modele diesel, depășite din punct de vedere tehnic. Totodată, finanțarea europeană permite achiziția a 20 de autobuze electrice de 12 metri. Acestea vor completa flota de autobuze electrice, moderne, alături de cele 44 care circulă deja în Timișoara.

Valoarea proiectelor:

– 10 tramvaie – valoare totală 135,7 milioane lei (cu TVA) și valoare eligibilă solicitată 99,4 milioane lei

– 10 troleibuze cu baterii – valoare totală 27,2 milioane lei (cu TVA) și valoare eligibilă solicitată 22,9 milioane lei

– 20 autobuze electrice – valoare totală 71,2 milioane lei (cu TVA) și valoare eligibilă solicitată 60,4 milioane lei

Foto: Primăria Timișoara

0
Citeste mai mult

Administrație

Direcția de Evidență a Persoanelor din Timișoara și-a modificat programul pentru perioada 1- 4 mai

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

28 aprilie 2025

de

În zilele libere din perioada 1 – 4 mai 2025, la Direcția de Evidență a Persoanelor din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara va funcționa Biroul înregistrări decese, conform următorului program de lucru cu publicul:

  • Joi, 1 mai: închis
  • Vineri, 2 mai: 9:00 – 12:00
  • Sâmbătă, 3 mai: 9:00 – 12:00
  • Duminică, 4 mai: închis

Pentru înregistrarea unui deces, documentele necesare pot fi depuse la orice primărie, care va transmite dosarul electronic ofițerului de stare civilă competent să înregistreze decesul.

După înregistrarea decesului, certificatul de deces va fi înmânat de către ofițerul de stare civilă de la primăria la care au fost depuse documentele.

0
Citeste mai mult

Administrație

Conacul de la Banloc – pol cultural și turistic de interes național

Publicat

acum 4 săptămâni

pe

16 aprilie 2025

de

Conacul din localitatea timișeană Banloc, care s-a aflat în proprietatea Reginei Elisabeta fiica Regelui Ferdinand și a Reginei Maria va fi transformat în centrul cultural, turistic și educational.

Proiectul de hotărâre privind preluarea în administrare a Ansamblului Conacului Banloc a fost votat marți de către consilierii județeni în cadrul unui plen extraordinar al Consiliului Județean Timiș.

Contractul dintre administrația județeană și Mitropolia Banatului prevede posibilitatea dezvoltării unor construcții noi, cu rol cultural, turistic și educațional. Pe tot parcursul intervențiilor de protejare și revitalizare a monumentului istoric se va respecta caracterul arhitectural al ansamblului.

„Ne dorim mai mult decât simpla conservare a monumentului. Avem baza juridică, cadrul administrativ și deschiderea partenerului – Mitropolia – pentru ca Banlocul să devină un reper cultural și turistic al județului. Potențialul acestei investiții este unul uriaș”, a declarat președintele CJ Timiș, Alfred Simonis.

Contractul de administrare este încheiat pe o perioadă de 25 de ani și permite atât atragerea de fonduri europene cât și stabilirea de parteneriate.

Primii 5 ani sunt dedicați pregătirii și demarării investițiilor, urmând ca, în următoarele două decenii, Conacul Banloc să funcționeze ca un pol regional cultural și turistic.

Castelul de la Banloc a fost construit în anul 1793 de către contele Lázár Karátsonyi, iar în anul 1935, domeniul inclusiv castelul şi parcul a fost cumpărat de Regina Elisabeta a Greciei, sora Regelui Carol al II-lea al României care a locuit aici până în anul 1947 când a plecat în exil.

În perioada 1950-1956 în castel a funcţionat Gospodăria Agricolă de Stat, între 1956 şi 1958 – Ocolul Silvic, între 1958 şi 1964 – casă de bătrâni, între 1966 şi 1985 – orfelinat, iar între 1983 şi 1991 – Şcoală cu clasele I-X.

În 1991, castelul a fost avariat în urma unui cutremur.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite