Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Administrație

STUDIU. Timișorenii sunt nemulțumiți de spitalele din oraș, de administrația locală și de serviciile sociale

Publicat

pe

Aproape 70% dintre timișoreni cred că Timișoara se îndreaptă într-o direcție bună, în creștere față de anul precedent (65,7%) și cea mai ridicată de până acum.

Pe de altă parte, timișorenii sunt mult mai pesimiști în legătură cu viitorul țării, dar și al Europei – arată datele Barometrului Calității Vieții în Timișoara 2023, realizat în parteneriat de Primărie și Universitatea de Vest Timișoara.

Astfel, 69,2% dintre timișoreni sunt convinși că direcția orașului este bună, în timp ce doar 29,4% cred că România se îndreaptă într-o direcție bună și 41,2% apreciază o direcția bună a Europei.

„Menținerea unui nivel ridicat de satisfacție generală este un semn pozitiv. Întotdeauna este loc pentru îmbunătățiri, dar stabilitatea este încurajatoare pentru noi ca administrație, este un indiciu că măsurile și inițiativele noastre sunt eficiente. Cred că cel mai bine se vede acest lucru în diferența uriașă între optimismul privind direcția Timișoarei, care a crescut față de anul trecut și a ajuns la aproape 70%, și pesimismul legat de direcția țării. Sunt și alte puncte îmbucurătoare, cum ar fi creșterea numărului de timișoreni care folosesc transportul în comun. Feedback-ul timișorenilor este extrem de valoros pentru noi, prin intermediul acestui instrument care ne ajută să avem o radiografie a cum se trăiește în Timișoara, o radiografie bazată pe date științifice. Mulțumesc UVT, echipei de cercetare și sperăm ca în viitor să colaborăm și pentru cercetări care ne arată și motivația din spatele răspunsurilor”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău

„Această analiză, realizată în a opta ediție, este foarte importantă pentru comunitate. Expertiza pe care UVT o are, prin cele unsprezece facultăți componente, poate contribui semnificativ la bunul trai al cetățenilor orașului. Este mare nevoie de astfel de instrumente științifice, care pot deschide mintea, viziunea și sufletul oamenilor, care generează astfel încredere. Odată ce aceste instrumente științifice există și avem la dispoziție rezultatele cercetărilor, nu mai rămâne decât ca cei din zona politică și administrativă să le folosească, să-și ghideze activitatea și viitoarele decizii pentru îmbunătățirea indicatorilor ce definesc calitatea vieții. Proiectul Barometrului calității vieții în Timișoara oferă un exemplu bun pentru ca să înțelegem că parteneriatele dintre universitățile timișorene, Alianța Timișoara Universitară și administrația locală reprezintă cheia dezvoltării sustenabile a comunității. Felicit Primăria Municipiului Timișoara pentru consecvență, pentru modul în care susține realizarea sondajului și dă utilitate datelor, la fel cum îi felicit și pe realizatorii studiului, colegi cercetători din echipa de proiect, reprezentând mai multe dintre facultățile UVT”, a declarat rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea.

Per ansamblu, calitatea propriei vieți rămâne ridicată, cu un grad de satisfacție mai crescut la capitolul nivel de educație și familie și mai scăzut în privința situației financiare și a stării de sănătate. Totodată, viața s-a îmbunătățit pentru 33% dintre timișoreni, cifra asemănătoare celei din 2022. Pe de altă parte, se observă o creștere ușoară a celor pentru care viața este mai proastă, cea mai afectată categorie fiind cea a persoanelor peste 45 de ani. Timișorenii mai consideră că este ușor de găsit un loc de muncă în oraș, dar nu și o locuință la un preț bun, sunt foarte mulțumiți de universitățile, școlile din oraș și facilitățile culturale din oraș, de accesul la magazine și supermarketuri, iluminatul public, spațiile pietonale din centrul orașului și de transportul în comun.

În plus, pentru 87% dintre timișoreni, recuperarea și folosirea corectă a patrimoniului orașului este importantă. În schimb, timișorenii sunt cei mai nemulțumiți de spitalele din oraș – 19%, de administrația locală – 16% și de serviciile sociale oferite copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități – 13%.

Traficul auto rămâne o problemă – mai arată datele Barometrului.

În privința mobilității, peste 50% dintre timișoreni susțin că folosesc transportul în comun, în creștere cu aproape 5%, comparativ cu 2022, și în creștere constantă după pandemie, când a scăzut semnificativ. Sunt apreciate apropierea de casă, siguranța și confortul, iar la polul opus sunt frecvența cu care circulă și respectarea programului afișat. Cel mai utilizat mijloc de transport rămâne totuși mașina personală – aproape 62% dintre timișoreni susțin că se deplasează cu autoturismul propriu. În ceea ce privește calitatea mediului înconjurător, gradul de satisfacție se apropie de 60% pentru calitatea aerului, apei de la robinet, curățenie, zgomot și spații verzi și parcuri în cartier.

În cartiere, percepția diferă de la unul la altul dar, per ansamblu, cel mai ridicat grad de mulțumire este legat de relațiile cu vecinii, de nivelul de siguranță noaptea și de piețele agroalimentare. La polul opus, nemulțumirea este legată de lipsa locurilor de parcare și de facilitățile sportive și de posibilitățile de petrecere a timpului liber în cartier.

Percepția generală asupra TM2023 este una pozitivă, iar în cea mai mare măsură, persoanele care au participat la 1 sau mai multe evenimente au vârste cuprinse între 18-55 ani și au studii superioare.

Barometrul privind calitatea vieții în Municipiul Timișoara 2023 a ajuns la cea de-a 8-a ediție și este realizat Universitatea de Vest prin Departamentul de Sociologie al Facultății de Sociologie și Psihologie. A fost realizat pe un eșantion de 2.525 de persoane, prin metoda față în față sau online. Marja de eroare este de ± 2,1% pentru un nivel de încredere de 95%.

Echipa de cercetare de la UVT este formată din: coordonator proiect: conf. univ. dr.  Marius Matichescu, membrii echipei: lector univ. dr. Alexandru Drăgan, prof. univ. dr. Delia Vârgă,  conf. univ. dr. Daniel Lucheș, lector univ. dr. Silvia Fierăscu, conf. univ. dr. Claudiu Boțoc, asist. cercetare Livia Onici, asist. cercetare Madalina Giurgi,   asist. cercetare Raluca Răducanu.

Administrație

Comuna Peciu Nou, județul Timiș, anunță demararea proiectului „Modernizare sistem comunal integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd”

Publicat

pe

„PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE”.

„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată”

Comuna Peciu Nou, județul Timiș, anunță demararea proiectului „Modernizare sistem comunal integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acest proiect reprezintă un pas semnificativ în direcția unei gestionări eficiente și sustenabile a deșeurilor agricole, aliniindu-se astfel obiectivelor europene de protecție a mediului și economie circulară.

Obiectivul general al proiectului este accelerarea procesului de modernizare a sistemului de gestionare a deșeurilor în cadrul UAT Peciu Nou, cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare, în vederea conformării cu directivele aplicabile și tranziției la economie circulară.

Obiectivul specific al proiectului este gestionarea sustenabilă a biodeșeurilor agricole, în special a celor provenite din activitățile zootehnice, prin creșterea gradului de valorificare a acestora în vederea reducerii poluării cu nitrați.

Valoarea totală a proiectului, inclusiv finanțarea din PNRR, este de: 5,433,945.05 lei.

Implementarea efectiva a proiectului va începe in luna mai 2025, având un termen de derulare de 10 luni dar nu mai târziu de luna iunie 2026, perioadă în care vor fi implementate măsuri concrete pentru optimizarea procesului de colectare și valorificare al gunoiului de grajd.

Acest proiect va finanța achiziția de echipamente noi pentru colectarea si managementul gunoiului de grajd de tipul: buldoexcavator, tractor cu braț încărcător, remorcă, mașină de împrăștiat gunoiul și cisternă vidanjă.  De asemenea, prin acest proiect vor fi furnizate micilor crescători de animale din localitate, un număr de 12 platforme individuale de tip 1, având o capacitate de 6 m.c., precum și un număr de 5353 platforme individuale de tip 2, având o capacitate de stocare de 9 m.c.. Aceste facilități vor deservi platforma existentă de colectare al gunoiului de grajd și vor ajuta la instituirea unui sistem eficient de management al deșeurilor provenind din activitățile agricole desfășurate la nivelul UAT.

Codul proiectului: PNRR-2025-AG-001.

„Suntem încântați să anunțăm lansarea acestui proiect esențial pentru comunitatea noastră.

Este un pas concret în direcția protejării mediului și combaterii poluării cu nitrați, dar și un sprijin real pentru fermierii noștri, care vor avea la dispoziție o infrastructură adecvată și conformă cu normele europene.

Prin această inițiativă, ne propunem nu doar să îmbunătățim calitatea mediului, ci și să sprijinim fermierii locali în gestionarea eficientă a gunoiului de grajd, transformarea acestuia într-o resursa valoroasa, precum si  îndeplinirea tuturor condițiilor legale pentru accesarea subvențiilor APIA pentru agricultura

Mulțumesc echipei din cadrul primăriei și tuturor partenerilor instituționali implicați în accesarea acestui proiect. Vom urmări cu atenție implementarea lui, astfel încât să răspundem cât mai bine nevoilor cetățenilor și să contribuim la o comună mai curată, mai verde și mai responsabilă, a declarant primarul Domnul Gabriel Răzvan DRAGAN.

Pentru informații suplimentare referitoare la acest proiect, vă rugăm să contactați Primăria comunei Peciu Nou la adresa de e-mail: contact@primariapeciunou.ro sau la telefon: 0256414500.

Pentru alte informații privind proiectele finanțate din fonduri PNRR, vă rugăm să consultați site-ul: https://mfe.gov.ro/pnrr/, împreună cu pagina de Facebook (https://www.facebook.com/PNRROficial/)

 

Citeste mai mult

Administrație

Construirea pasajului Solventul, realizată în proporție de 80 la sută

Publicat

pe

Investiția Primăriei Timișoara la Pasajul Solventul, realizată în proporție de peste 80%, avansează cu lucrări la drumul de legătură peste pasaj, între străzile Cassian Munteanu și Barierei. Betonarea și asfaltarea drumului sunt programate la mijlocul acestei luni, după finalizarea lucrărilor de armare a structurii.

„Tragem tare ca până la sfârșitul anului să deschidem pasajul Solventul pentru pietoni, bicicliști și șoferi. Dezvoltarea zonei va continua. Am câștigat deja finanțarea pentru viitorul pod de la Solventul și avem în evaluare o linie nouă de tramvai care va face legătura între Solventul și Gară”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Constructorul se concentrează în această perioadă și pe finalizarea rampelor de pe Calea Bogdăneștilor și strada Gării, precum și a canalizației tehnice aferentă pasajului, care este realizată în proporție de 95%. Totodată, investiția municipalității avansează cu operațiuni de montare a stâlpilor pentru linia de contact tramvaie.

Pasajul Solventul va face legătura între Calea Bogdăneștilor și Strada Gării și va avea șosea cu două benzi pe sens, linie dublă de tramvai, trotuare și piste de biciclete. Investiția a inclus și o operațiune deosebit de complexă – împingerea pe sub linii de cale ferată a unui cheson de 3.500 mc de beton și 420 de tone de fier, fără oprirea trenurilor. Structura, cu o lungime de aproximativ 70 de metri și o lățime de 28 de metri, a fost împinsă dinspre strada Gării pe o distanță de circa 70 de metri, într-un timp record pentru o astfel de operațiune, desfășurată în sezonul rece: 3 luni.

Investiția Primăriei Timișoara are o valoare de 132 de milioane de lei, din care 89 de milioane de lei de la bugetul local și 43 de milioane prin programul Anghel Saligny. Lucrarea este realizată de Spic Internazionale (lider/Italia) – Pod-Proiect (Iași) – Sylc Con Trans (Arad), cu terții Arcada Company (Galați) și Conextrust (Bacău) și subcontractanții Teoval & Co (Iași), FDF Electric Grup SRL (Iași), ISPCF (București), Radaria (Galați) și SC Yda Proiect Consulting SRL (Iași).

Primăria Municipiului Timișoara a atras o finanțare majoră, în valoare de 93 de milioane de lei, pentru construirea Podului Solventul, care va asigura legătura între Calea Bogdăneștilor și Bulevardul Dâmbovița. De asemenea, municipalitatea a depus spre finanțare un proiect pentru construirea a 1 km de linie de tramvai nouă, între Gara de Nord și Pasajul Solventul.

Citeste mai mult

Administrație

Podul Solventul – primul pod construit la Timișoara, după Revoluție

Publicat

pe

Primăria Timișoara aduce în faza de contractare fonduri de peste 130 de milioane de lei pentru două proiecte esențiale de mobilitate urbană: construcția unui nou pod peste Bega, în zona Solventul, și reconstrucția Podului Iuliu Maniu (Muncii), de la fosta Fabrică de Țigări.

Primarul Dominic Fritz a înaintat Consiliului Local propunerea de contractare a finanțărilor.

„Continuăm dezvoltarea sănătoasă a Timișoarei. Atragem bani europeni pentru nevoile reale ale orașului și investim în proiecte care cresc calitatea vieții. Toți acești bani înseamnă și susținere pentru economia locală: firmele construiesc, livrează echipamente, susțin și creează locuri de muncă. Asta înseamnă dezvoltare reală: infrastructură modernă și o economie vie”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Primul pod construit peste Bega după Revoluție

Podul Solventul va lega strada Gării de bulevardul Dâmbovița și va completa Inelul IV de circulație. Este primul pod nou construit peste Bega după 1989. Va avea linie dublă de tramvai, piste de biciclete, trotuare largi și acces pietonal cu lift. Obiectivul este reducerea traficului greu din cartierele centrale și promovarea transportului verde, cu tramvaiul și bicicleta.

Valoarea totală a investiției este de 134 milioane de lei, din care aproximativ 93 de milioane sunt finanțare europeană. Contribuția municipalității acoperă cofinanțarea de 2% și cheltuielile neeligibile și se ridică la 42 de milioane de lei.

Demolare și reconstrucție la Podul Iuliu Maniu

Podul Iuliu Maniu, construit în 1978, va fi demolat și reconstruit. Noul pod va avea două benzi pe sens, trotuare și piste pentru biciclete, pentru o circulație mai sigură și mai fluentă. Licitația este în faza de evaluare a ofertelor, iar în această vară se estimează semnarea contractului de execuție, astfel încât lucrările să poată începe.

Proiectul are o valoare totală de peste 49 milioane lei, din care 38 milioane reprezintă finanțare europeană, iar aproape 12 milioane lei provin din bugetul local.

Proiectul „C9B – Inelul IV Vest: conexiunea Str. Gării – Bd. Dâmbovița”, ce include podul Solventul, și proiectul de reabilitare a Podului Iuliu Maniu (Muncii) au fost depuse pentru finanțare prin în cadrul Programului Regional Vest 2021–2027, Intervenția Regională 4.1 – Mobilitate urbană sustenabilă. Ambele au fost avizate pentru contractare. După aprobarea contractării în Consiliul Local, contractele de finanțare vor putea fi semnate cu ADR Vest.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite