Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Administrație

STUDIU. Timișorenii sunt nemulțumiți de spitalele din oraș, de administrația locală și de serviciile sociale

Publicat

pe

Aproape 70% dintre timișoreni cred că Timișoara se îndreaptă într-o direcție bună, în creștere față de anul precedent (65,7%) și cea mai ridicată de până acum.

Pe de altă parte, timișorenii sunt mult mai pesimiști în legătură cu viitorul țării, dar și al Europei – arată datele Barometrului Calității Vieții în Timișoara 2023, realizat în parteneriat de Primărie și Universitatea de Vest Timișoara.

Astfel, 69,2% dintre timișoreni sunt convinși că direcția orașului este bună, în timp ce doar 29,4% cred că România se îndreaptă într-o direcție bună și 41,2% apreciază o direcția bună a Europei.

„Menținerea unui nivel ridicat de satisfacție generală este un semn pozitiv. Întotdeauna este loc pentru îmbunătățiri, dar stabilitatea este încurajatoare pentru noi ca administrație, este un indiciu că măsurile și inițiativele noastre sunt eficiente. Cred că cel mai bine se vede acest lucru în diferența uriașă între optimismul privind direcția Timișoarei, care a crescut față de anul trecut și a ajuns la aproape 70%, și pesimismul legat de direcția țării. Sunt și alte puncte îmbucurătoare, cum ar fi creșterea numărului de timișoreni care folosesc transportul în comun. Feedback-ul timișorenilor este extrem de valoros pentru noi, prin intermediul acestui instrument care ne ajută să avem o radiografie a cum se trăiește în Timișoara, o radiografie bazată pe date științifice. Mulțumesc UVT, echipei de cercetare și sperăm ca în viitor să colaborăm și pentru cercetări care ne arată și motivația din spatele răspunsurilor”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău

„Această analiză, realizată în a opta ediție, este foarte importantă pentru comunitate. Expertiza pe care UVT o are, prin cele unsprezece facultăți componente, poate contribui semnificativ la bunul trai al cetățenilor orașului. Este mare nevoie de astfel de instrumente științifice, care pot deschide mintea, viziunea și sufletul oamenilor, care generează astfel încredere. Odată ce aceste instrumente științifice există și avem la dispoziție rezultatele cercetărilor, nu mai rămâne decât ca cei din zona politică și administrativă să le folosească, să-și ghideze activitatea și viitoarele decizii pentru îmbunătățirea indicatorilor ce definesc calitatea vieții. Proiectul Barometrului calității vieții în Timișoara oferă un exemplu bun pentru ca să înțelegem că parteneriatele dintre universitățile timișorene, Alianța Timișoara Universitară și administrația locală reprezintă cheia dezvoltării sustenabile a comunității. Felicit Primăria Municipiului Timișoara pentru consecvență, pentru modul în care susține realizarea sondajului și dă utilitate datelor, la fel cum îi felicit și pe realizatorii studiului, colegi cercetători din echipa de proiect, reprezentând mai multe dintre facultățile UVT”, a declarat rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea.

Per ansamblu, calitatea propriei vieți rămâne ridicată, cu un grad de satisfacție mai crescut la capitolul nivel de educație și familie și mai scăzut în privința situației financiare și a stării de sănătate. Totodată, viața s-a îmbunătățit pentru 33% dintre timișoreni, cifra asemănătoare celei din 2022. Pe de altă parte, se observă o creștere ușoară a celor pentru care viața este mai proastă, cea mai afectată categorie fiind cea a persoanelor peste 45 de ani. Timișorenii mai consideră că este ușor de găsit un loc de muncă în oraș, dar nu și o locuință la un preț bun, sunt foarte mulțumiți de universitățile, școlile din oraș și facilitățile culturale din oraș, de accesul la magazine și supermarketuri, iluminatul public, spațiile pietonale din centrul orașului și de transportul în comun.

În plus, pentru 87% dintre timișoreni, recuperarea și folosirea corectă a patrimoniului orașului este importantă. În schimb, timișorenii sunt cei mai nemulțumiți de spitalele din oraș – 19%, de administrația locală – 16% și de serviciile sociale oferite copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități – 13%.

Traficul auto rămâne o problemă – mai arată datele Barometrului.

În privința mobilității, peste 50% dintre timișoreni susțin că folosesc transportul în comun, în creștere cu aproape 5%, comparativ cu 2022, și în creștere constantă după pandemie, când a scăzut semnificativ. Sunt apreciate apropierea de casă, siguranța și confortul, iar la polul opus sunt frecvența cu care circulă și respectarea programului afișat. Cel mai utilizat mijloc de transport rămâne totuși mașina personală – aproape 62% dintre timișoreni susțin că se deplasează cu autoturismul propriu. În ceea ce privește calitatea mediului înconjurător, gradul de satisfacție se apropie de 60% pentru calitatea aerului, apei de la robinet, curățenie, zgomot și spații verzi și parcuri în cartier.

În cartiere, percepția diferă de la unul la altul dar, per ansamblu, cel mai ridicat grad de mulțumire este legat de relațiile cu vecinii, de nivelul de siguranță noaptea și de piețele agroalimentare. La polul opus, nemulțumirea este legată de lipsa locurilor de parcare și de facilitățile sportive și de posibilitățile de petrecere a timpului liber în cartier.

Percepția generală asupra TM2023 este una pozitivă, iar în cea mai mare măsură, persoanele care au participat la 1 sau mai multe evenimente au vârste cuprinse între 18-55 ani și au studii superioare.

Barometrul privind calitatea vieții în Municipiul Timișoara 2023 a ajuns la cea de-a 8-a ediție și este realizat Universitatea de Vest prin Departamentul de Sociologie al Facultății de Sociologie și Psihologie. A fost realizat pe un eșantion de 2.525 de persoane, prin metoda față în față sau online. Marja de eroare este de ± 2,1% pentru un nivel de încredere de 95%.

Echipa de cercetare de la UVT este formată din: coordonator proiect: conf. univ. dr.  Marius Matichescu, membrii echipei: lector univ. dr. Alexandru Drăgan, prof. univ. dr. Delia Vârgă,  conf. univ. dr. Daniel Lucheș, lector univ. dr. Silvia Fierăscu, conf. univ. dr. Claudiu Boțoc, asist. cercetare Livia Onici, asist. cercetare Madalina Giurgi,   asist. cercetare Raluca Răducanu.

Administrație

Piața Mocioni (Küttel) modernizată cu fonduri europene. S-a semnat contractul de finanțare

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz și directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim, au semnat vineri contractul de finanțare europeană pentru regenerarea urbană a Pieței Mocioni (Küttel). Este o investiție majoră în modernizarea și revitalizarea cartierului istoric Iosefin, susținută prin Programul Regional Vest 2021 – 2027 cu peste 9,1 milioane de euro, iar de la bugetul local cu peste 5,6 milioane de euro. Proiectul Primăriei Timișoara vizează îmbunătățirea conectivității transportului public, lărgirea trotuarelor, amenajarea de piste pentru biciclete, extinderea spațiilor verzi și valorificarea clădirilor de patrimoniu.

„Proiectul de regenerare urbană a zonei Mocioni/Sinaia face parte din strategia noastră de a reda cartierelor istorice ale Timișoarei strălucirea de altădată și de a răspunde nevoilor celor care trăiesc aici pentru mai multe zone verzi, spații publice de calitate, siguranță pe stradă și alternative de deplasare. Acest proiect nu vine izolat. Regenerarea zonei merge mână în mână cu dezvoltarea Inelului 4 Vest – legătura de la Solventul, noul pasaj și podul care va urma. O infrastructură gândită ca să preia traficul de tranzit dinspre Șagului și să reducă presiunea asupra centrului orașului”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Zona prevăzută în proiectul municipalității – Piața Mocioni, Piața Sfânta Maria și 11 străzi adiacente – are o încărcătură simbolică importantă pentru Timișoara, însă astăzi funcționează în principal ca un spațiu de tranzit. Pe parcursul celor trei ani de implementare a investiției, aceasta zonă va fi refăcută în întregime, de la partea carosabilă, trotuare și rețele de utilități, până la configurarea spațiilor publice.

Zona de intervenție include Bulevardul 16 Decembrie 1989 – tronsonul cuprins între Splaiul Tudor Vladimirescu (parțial) și Piața Mocioni, Piața Sfânta Maria, Piața Mocioni și intrările pe străzile adiacente – Gheorghe Doja (parțial), Miron Costin (parțial), Timotei Cipariu (parțial), Nedelcu Zugrav (parțial), Moților (parțial), Ady Endre (parțial), Emanoil Gojdu (parțial), Laurian August Treboniu (parțial), Ion Eliade Rădulescu (parțial). În total, proiectul acoperă o suprafață de peste 26.000 de metri pătrați.

Finanțare europeană de peste 9,1 milioane de euro este asigurată prin Programul Regional Vest 2021 – 2027, INTERVENȚIA REGIONALĂ 7.1.A – Revitalizare și regenerare urbană, iar durata contractului este de 36 de luni.

În același timp, continuă cu finanțare europeană și proiectul de regenerare a Pieței Traian, aflat în procedură de achiziție. La finalul acestor intervenții, cartierele istorice ale Timișoarei vor fi transformate radical și adaptate la nevoile actuale, cu respect pentru istoria locurilor.

Regenerare urbană în zona Piața Mocioni din Timișoara

Citeste mai mult

Administrație

Târgul de Crăciun „Lights of the Village 2025“, la Muzeul Satului Bănățean

Publicat

pe

În perioada 6 – 21 decembrie, la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, va avea loc Târgul de Crăciun „Lights of the Village 2025“.

Publicul se va putea bucura de instalații spectaculoase și concerte cu intrare gratuită. Pe lista artiștilor confirmați în programul artistic se află nume precum Subcarpați, The Motans, Vunk și Mircea Baniciu.

Târgul de Crăciun de la Muzeul Satului Bănățean revine după doi ani de pauză. Consiliul Județean Timiș a anunțat că în 2025 evenimentul se va numi Lights of the Village și se va desfășura în perioada 6 – 21 decembrie.

Printre atracțiile târgului se vor număra decoruri speciale de Crăciun cu instalații spectaculoase, un patinoar, show-uri cu lasere și concerte cu intrare gratuită.

„Transformăm Muzeul Satului Bănățean într-o scenă uriașă, unde lumina, sunetul și energia dau viață celui mai important eveniment al iernii din Timiș. În perioada 6 – 21 decembrie, muzeul se reinventează. Devine un parc scăldat în mii de lumini și va găzdui instalații spectaculoase și decoruri gândite special pentru a completa magia sărbătorilor. Vizitatorii se vor bucura de un patinoar, de zone de mâncare, instalații vizuale cu efecte speciale și show-uri cu lasere care vor redefini atmosfera. În fiecare weekend, în inima muzeului, vor avea loc concerte“, a anunțat într-o postare online Alfred Simonis, președintele Consiliului Judeţean Timiş, pe o rețea de socializare.

Concertele de la Muzeul Satului vor începe de la ora 18:00.

Patinoarul și caruselul sunt deschise gratuit după următorul program:

•⁠ ⁠Miercuri – Vineri: 15:00 – 20:00

•⁠ ⁠Sâmbătă – Duminică: 14:00 – 21:00

Atelierul de Crăciun (6–21 decembrie), pentru grupuri de copii (pe bază de rezervare la 0770 796 690), vor completa atmosfera cu activități creative și educative.

Citeste mai mult

Administrație

Cinci troleibuze electrice noi, puse în circulație la Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a pus vineri în circulație primele troleibuze noi achiziționate în ultimii 15 ani, finanțate prin PNRR – vehicule complet electrice, cu emisii zero, care deschid un nou capitol al mobilității sustenabile în oraș. Cinci troleibuze circulă deja pe linia 16, iar alte 9, achiziționate tot prin PNRR, se află în depoul STPT pentru recepție, urmând să fie introduse treptat pe trasee după finalizarea procedurilor.

“Știu că, pentru călătorii de pe linia 16, ziua de azi este una așteptată de ceva vreme: în sfârșit, Timișoara are troleibuze noi, moderne și confortabile. Mulți timișoreni mi-au spus, în ultimii ani, cât de mare este nevoia de vehicule noi. Mă bucur că am reușit să punem în circulație primele troleibuze după 15 ani. Este o investiție finanțată din fonduri europene, care continuă procesul de modernizare a transportului public din Timișoara. Ținta noastră este clară: să facem din transportul public principala opțiune de călătorie pentru timișoreni, atunci când se deplasează în oraș”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Troleibuzele, livrate de compania Bozankaya sunt dotate cu sisteme de siguranță, aer condiționat, încălzire în scaune, internet wireless, prize pentru încărcarea telefoanelor mobile și alte facilități. Troleibuzele au o lungime de 12 metri și au o capacitate de transport de până la 100 de pasageri, dintre care 34 locuri pe scaune. Viteza maximă de circulație este de 80 km/h, iar autonomia este de până la 40 km în zonele fără catenare.

“Suntem mândri să continuăm parteneriatul nostru solid cu Timișoara, un oraș care a devenit un exemplu regional de modernizare și eficiență în domeniul transportului public. Pentru noi, colaborarea cu Timișoara nu reprezintă doar o relație comercială, ci o contribuție autentică la transformarea urbană sustenabilă a unei comunități europene cu o tradiție bogată și o viziune clară asupra viitorului. Noile troleibuze Bozankaya, dezvoltate cu tehnologie de ultimă generație, îmbină eficiența energetică și durabilitatea cu un design interior centrat pe confortul, siguranța și accesibilitatea pasagerilor. Prin aceste vehicule, dorim să demonstrăm că mobilitatea electrică nu mai este o promisiune a viitorului, ci o realitate prezentă, funcțională și de încredere. Suntem încântați că Timișoara, un oraș inovator și deschis progresului, a ales să continue această direcție verde alături de Bozankaya, contribuind astfel la reducerea emisiilor de carbon și la îmbunătățirea calității vieții urbane”, declară Aytunç Günay, președintele Consiliului de Administrație al Bozankaya.

Noile troleibuze fac parte din proiectului „Achiziția de vehicule nepoluante necesare îmbunătățirii transportului public de călători în zona Timișoara – Runda 2”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta 10 – Fondul Local, Investiția I.1.1 – Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule nepoluante).

Proiectul are ca obiectiv înnoirea flotei de transport public prin achiziția de către Primăria Municipiului Timișoara a 17 tramvaie moderne, 8 de troleibuze cu emisii zero și 30 autobuze nepoluante de 10 metri.

Valoarea totală a proiectului este de 352.022.792,57 lei, din care 308.492.337,40 lei reprezintă valoare eligibilă finanțată prin PNRR, iar 43.530.455,17 lei reprezintă cheltuieli neeligibile acoperite din bugetul local al Municipiului Timișoara.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite