Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Administrație

STUDIU. Timișorenii sunt nemulțumiți de spitalele din oraș, de administrația locală și de serviciile sociale

Publicat

pe

Aproape 70% dintre timișoreni cred că Timișoara se îndreaptă într-o direcție bună, în creștere față de anul precedent (65,7%) și cea mai ridicată de până acum.

Pe de altă parte, timișorenii sunt mult mai pesimiști în legătură cu viitorul țării, dar și al Europei – arată datele Barometrului Calității Vieții în Timișoara 2023, realizat în parteneriat de Primărie și Universitatea de Vest Timișoara.

Astfel, 69,2% dintre timișoreni sunt convinși că direcția orașului este bună, în timp ce doar 29,4% cred că România se îndreaptă într-o direcție bună și 41,2% apreciază o direcția bună a Europei.

„Menținerea unui nivel ridicat de satisfacție generală este un semn pozitiv. Întotdeauna este loc pentru îmbunătățiri, dar stabilitatea este încurajatoare pentru noi ca administrație, este un indiciu că măsurile și inițiativele noastre sunt eficiente. Cred că cel mai bine se vede acest lucru în diferența uriașă între optimismul privind direcția Timișoarei, care a crescut față de anul trecut și a ajuns la aproape 70%, și pesimismul legat de direcția țării. Sunt și alte puncte îmbucurătoare, cum ar fi creșterea numărului de timișoreni care folosesc transportul în comun. Feedback-ul timișorenilor este extrem de valoros pentru noi, prin intermediul acestui instrument care ne ajută să avem o radiografie a cum se trăiește în Timișoara, o radiografie bazată pe date științifice. Mulțumesc UVT, echipei de cercetare și sperăm ca în viitor să colaborăm și pentru cercetări care ne arată și motivația din spatele răspunsurilor”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău

„Această analiză, realizată în a opta ediție, este foarte importantă pentru comunitate. Expertiza pe care UVT o are, prin cele unsprezece facultăți componente, poate contribui semnificativ la bunul trai al cetățenilor orașului. Este mare nevoie de astfel de instrumente științifice, care pot deschide mintea, viziunea și sufletul oamenilor, care generează astfel încredere. Odată ce aceste instrumente științifice există și avem la dispoziție rezultatele cercetărilor, nu mai rămâne decât ca cei din zona politică și administrativă să le folosească, să-și ghideze activitatea și viitoarele decizii pentru îmbunătățirea indicatorilor ce definesc calitatea vieții. Proiectul Barometrului calității vieții în Timișoara oferă un exemplu bun pentru ca să înțelegem că parteneriatele dintre universitățile timișorene, Alianța Timișoara Universitară și administrația locală reprezintă cheia dezvoltării sustenabile a comunității. Felicit Primăria Municipiului Timișoara pentru consecvență, pentru modul în care susține realizarea sondajului și dă utilitate datelor, la fel cum îi felicit și pe realizatorii studiului, colegi cercetători din echipa de proiect, reprezentând mai multe dintre facultățile UVT”, a declarat rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea.

Per ansamblu, calitatea propriei vieți rămâne ridicată, cu un grad de satisfacție mai crescut la capitolul nivel de educație și familie și mai scăzut în privința situației financiare și a stării de sănătate. Totodată, viața s-a îmbunătățit pentru 33% dintre timișoreni, cifra asemănătoare celei din 2022. Pe de altă parte, se observă o creștere ușoară a celor pentru care viața este mai proastă, cea mai afectată categorie fiind cea a persoanelor peste 45 de ani. Timișorenii mai consideră că este ușor de găsit un loc de muncă în oraș, dar nu și o locuință la un preț bun, sunt foarte mulțumiți de universitățile, școlile din oraș și facilitățile culturale din oraș, de accesul la magazine și supermarketuri, iluminatul public, spațiile pietonale din centrul orașului și de transportul în comun.

În plus, pentru 87% dintre timișoreni, recuperarea și folosirea corectă a patrimoniului orașului este importantă. În schimb, timișorenii sunt cei mai nemulțumiți de spitalele din oraș – 19%, de administrația locală – 16% și de serviciile sociale oferite copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități – 13%.

Traficul auto rămâne o problemă – mai arată datele Barometrului.

În privința mobilității, peste 50% dintre timișoreni susțin că folosesc transportul în comun, în creștere cu aproape 5%, comparativ cu 2022, și în creștere constantă după pandemie, când a scăzut semnificativ. Sunt apreciate apropierea de casă, siguranța și confortul, iar la polul opus sunt frecvența cu care circulă și respectarea programului afișat. Cel mai utilizat mijloc de transport rămâne totuși mașina personală – aproape 62% dintre timișoreni susțin că se deplasează cu autoturismul propriu. În ceea ce privește calitatea mediului înconjurător, gradul de satisfacție se apropie de 60% pentru calitatea aerului, apei de la robinet, curățenie, zgomot și spații verzi și parcuri în cartier.

În cartiere, percepția diferă de la unul la altul dar, per ansamblu, cel mai ridicat grad de mulțumire este legat de relațiile cu vecinii, de nivelul de siguranță noaptea și de piețele agroalimentare. La polul opus, nemulțumirea este legată de lipsa locurilor de parcare și de facilitățile sportive și de posibilitățile de petrecere a timpului liber în cartier.

Percepția generală asupra TM2023 este una pozitivă, iar în cea mai mare măsură, persoanele care au participat la 1 sau mai multe evenimente au vârste cuprinse între 18-55 ani și au studii superioare.

Barometrul privind calitatea vieții în Municipiul Timișoara 2023 a ajuns la cea de-a 8-a ediție și este realizat Universitatea de Vest prin Departamentul de Sociologie al Facultății de Sociologie și Psihologie. A fost realizat pe un eșantion de 2.525 de persoane, prin metoda față în față sau online. Marja de eroare este de ± 2,1% pentru un nivel de încredere de 95%.

Echipa de cercetare de la UVT este formată din: coordonator proiect: conf. univ. dr.  Marius Matichescu, membrii echipei: lector univ. dr. Alexandru Drăgan, prof. univ. dr. Delia Vârgă,  conf. univ. dr. Daniel Lucheș, lector univ. dr. Silvia Fierăscu, conf. univ. dr. Claudiu Boțoc, asist. cercetare Livia Onici, asist. cercetare Madalina Giurgi,   asist. cercetare Raluca Răducanu.

Administrație

Conacul de la Banloc – pol cultural și turistic de interes național

Publicat

pe

Conacul din localitatea timișeană Banloc, care s-a aflat în proprietatea Reginei Elisabeta fiica Regelui Ferdinand și a Reginei Maria va fi transformat în centrul cultural, turistic și educational.

Proiectul de hotărâre privind preluarea în administrare a Ansamblului Conacului Banloc a fost votat marți de către consilierii județeni în cadrul unui plen extraordinar al Consiliului Județean Timiș.

Contractul dintre administrația județeană și Mitropolia Banatului prevede posibilitatea dezvoltării unor construcții noi, cu rol cultural, turistic și educațional. Pe tot parcursul intervențiilor de protejare și revitalizare a monumentului istoric se va respecta caracterul arhitectural al ansamblului.

„Ne dorim mai mult decât simpla conservare a monumentului. Avem baza juridică, cadrul administrativ și deschiderea partenerului – Mitropolia – pentru ca Banlocul să devină un reper cultural și turistic al județului. Potențialul acestei investiții este unul uriaș”, a declarat președintele CJ Timiș, Alfred Simonis.

Contractul de administrare este încheiat pe o perioadă de 25 de ani și permite atât atragerea de fonduri europene cât și stabilirea de parteneriate.

Primii 5 ani sunt dedicați pregătirii și demarării investițiilor, urmând ca, în următoarele două decenii, Conacul Banloc să funcționeze ca un pol regional cultural și turistic.

Castelul de la Banloc a fost construit în anul 1793 de către contele Lázár Karátsonyi, iar în anul 1935, domeniul inclusiv castelul şi parcul a fost cumpărat de Regina Elisabeta a Greciei, sora Regelui Carol al II-lea al României care a locuit aici până în anul 1947 când a plecat în exil.

În perioada 1950-1956 în castel a funcţionat Gospodăria Agricolă de Stat, între 1956 şi 1958 – Ocolul Silvic, între 1958 şi 1964 – casă de bătrâni, între 1966 şi 1985 – orfelinat, iar între 1983 şi 1991 – Şcoală cu clasele I-X.

În 1991, castelul a fost avariat în urma unui cutremur.

Citeste mai mult

Administrație

PROGRAMUL Direcției de Evidență a Persoanelor din Timișoara, în perioada Sărbătorilor Pascale

Publicat

pe

În perioada 18 – 21 aprilie 2025, programul de lucru cu publicul la Direcția de Evidență a Persoanelor va fi modificat.

În această perioadă, va funcționa doar Biroul pentru înregistrarea deceselor, conform următorului program:

Vineri, 18 aprilie 2025: închis

Sâmbătă, 19 aprilie 2025: 9:00 – 13:00

Duminică, 20 aprilie 2025: închis

Luni, 21 aprilie 2025: 9:00 – 13:00

Reamintim că pentru înregistrarea unui deces, documentele necesare pot fi depuse la orice primărie, care va transmite dosarul electronic ofițerului de stare civilă competent să înregistreze decesul.

După înregistrarea decesului, certificatul de deces va fi înmânat de către ofițerul de stare civilă de la primăria la care au fost depuse documentele.

Citeste mai mult

Administrație

Primăria Timișoara atrage atenția privind respectarea regulilor pe șantiere

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara transmite un mesaj ferm către toți cei implicați în lucrări de construcții și demolări: șantierele bine gestionate încep cu documentații complete și respect față de mediu și comunitate.

Potrivit Regulamentului local privind gestionarea deșeurilor din construcții și demolări (HCL nr. 320/2022, completat cu HCL nr. 104/2025), toți generatorii de deșeuri din construcții au obligația de a depune anual Planul de gestionare a deșeurilor pentru activitățile din anul anterior. Termenul limită este 1 martie.

În 2025, numărul planurilor depuse a crescut față de anul anterior (26 de planuri până în aprilie 2025, față de 17 în 2024).

Primăria și Poliția Locală efectuează în mod constant verificări pe teren. Acțiunile nu vizează doar sancționarea, ci și prevenirea practicilor care afectează sănătatea, mediul și calitatea vieții tuturor timișorenilor.

În 2024, Direcția Generală a Poliției Locale a aplicat 375 sancțiuni (în baza HCL 320/2022 și HCL 333/2022) pentru fapte precum murdărirea carosabilului la ieșirea din șantiere, neamenajarea de rampe pentru spălarea roților, depozitare amestecată a deșeurilor pe amplasamentele de șantier, incendiere deșeuri pe organizările de șantier, predare deșeuri la persoane neautorizate, colectarea de deșeuri fără autorizație și nerespectarea autorizației de mediu.

Valoarea totală a amenzilor aplicate de Poliția Locală în 2024 a fost de 3.670.000 lei. În 2025, până în prezent, au fost aplicate 119 sancțiuni în valoare de 396.500 lei.

Cele mai grave abateri au fost sancționate cu sume considerabile: o amendă de 100.000 lei pentru nerespectarea autorizației de mediu (2024), respectiv 60.000 lei pentru gestionarea defectuoasă a deșeurilor pe șantier (2025).

Pentru persoanele fizice, Primăria a pus la dispoziție, gratuit, patru puncte de colectare prin aport voluntar – ușor de accesat și amplasate strategic în oraș. Acestea oferă o alternativă legală, sigură și responsabilă pentru eliminarea molozului rezultat din lucrări de renovare.

Calea Torontalului nr. 94

Calea Moșniței nr. 2-4

Str. A. Imbroane nr. 70

Str. Ovidiu Cotruș nr. 201

Program: Luni – vineri: 09:00 – 19:00

Sâmbăta: 08:00 – 16:00 (cu excepția Str. Ovidiu Cotruș: L–V 09:00–17:00)

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite