Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Administrație

STUDIU. Timișorenii sunt nemulțumiți de spitalele din oraș, de administrația locală și de serviciile sociale

Publicat

pe

Aproape 70% dintre timișoreni cred că Timișoara se îndreaptă într-o direcție bună, în creștere față de anul precedent (65,7%) și cea mai ridicată de până acum.

Pe de altă parte, timișorenii sunt mult mai pesimiști în legătură cu viitorul țării, dar și al Europei – arată datele Barometrului Calității Vieții în Timișoara 2023, realizat în parteneriat de Primărie și Universitatea de Vest Timișoara.

Astfel, 69,2% dintre timișoreni sunt convinși că direcția orașului este bună, în timp ce doar 29,4% cred că România se îndreaptă într-o direcție bună și 41,2% apreciază o direcția bună a Europei.

„Menținerea unui nivel ridicat de satisfacție generală este un semn pozitiv. Întotdeauna este loc pentru îmbunătățiri, dar stabilitatea este încurajatoare pentru noi ca administrație, este un indiciu că măsurile și inițiativele noastre sunt eficiente. Cred că cel mai bine se vede acest lucru în diferența uriașă între optimismul privind direcția Timișoarei, care a crescut față de anul trecut și a ajuns la aproape 70%, și pesimismul legat de direcția țării. Sunt și alte puncte îmbucurătoare, cum ar fi creșterea numărului de timișoreni care folosesc transportul în comun. Feedback-ul timișorenilor este extrem de valoros pentru noi, prin intermediul acestui instrument care ne ajută să avem o radiografie a cum se trăiește în Timișoara, o radiografie bazată pe date științifice. Mulțumesc UVT, echipei de cercetare și sperăm ca în viitor să colaborăm și pentru cercetări care ne arată și motivația din spatele răspunsurilor”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău

„Această analiză, realizată în a opta ediție, este foarte importantă pentru comunitate. Expertiza pe care UVT o are, prin cele unsprezece facultăți componente, poate contribui semnificativ la bunul trai al cetățenilor orașului. Este mare nevoie de astfel de instrumente științifice, care pot deschide mintea, viziunea și sufletul oamenilor, care generează astfel încredere. Odată ce aceste instrumente științifice există și avem la dispoziție rezultatele cercetărilor, nu mai rămâne decât ca cei din zona politică și administrativă să le folosească, să-și ghideze activitatea și viitoarele decizii pentru îmbunătățirea indicatorilor ce definesc calitatea vieții. Proiectul Barometrului calității vieții în Timișoara oferă un exemplu bun pentru ca să înțelegem că parteneriatele dintre universitățile timișorene, Alianța Timișoara Universitară și administrația locală reprezintă cheia dezvoltării sustenabile a comunității. Felicit Primăria Municipiului Timișoara pentru consecvență, pentru modul în care susține realizarea sondajului și dă utilitate datelor, la fel cum îi felicit și pe realizatorii studiului, colegi cercetători din echipa de proiect, reprezentând mai multe dintre facultățile UVT”, a declarat rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea.

Per ansamblu, calitatea propriei vieți rămâne ridicată, cu un grad de satisfacție mai crescut la capitolul nivel de educație și familie și mai scăzut în privința situației financiare și a stării de sănătate. Totodată, viața s-a îmbunătățit pentru 33% dintre timișoreni, cifra asemănătoare celei din 2022. Pe de altă parte, se observă o creștere ușoară a celor pentru care viața este mai proastă, cea mai afectată categorie fiind cea a persoanelor peste 45 de ani. Timișorenii mai consideră că este ușor de găsit un loc de muncă în oraș, dar nu și o locuință la un preț bun, sunt foarte mulțumiți de universitățile, școlile din oraș și facilitățile culturale din oraș, de accesul la magazine și supermarketuri, iluminatul public, spațiile pietonale din centrul orașului și de transportul în comun.

În plus, pentru 87% dintre timișoreni, recuperarea și folosirea corectă a patrimoniului orașului este importantă. În schimb, timișorenii sunt cei mai nemulțumiți de spitalele din oraș – 19%, de administrația locală – 16% și de serviciile sociale oferite copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități – 13%.

Traficul auto rămâne o problemă – mai arată datele Barometrului.

În privința mobilității, peste 50% dintre timișoreni susțin că folosesc transportul în comun, în creștere cu aproape 5%, comparativ cu 2022, și în creștere constantă după pandemie, când a scăzut semnificativ. Sunt apreciate apropierea de casă, siguranța și confortul, iar la polul opus sunt frecvența cu care circulă și respectarea programului afișat. Cel mai utilizat mijloc de transport rămâne totuși mașina personală – aproape 62% dintre timișoreni susțin că se deplasează cu autoturismul propriu. În ceea ce privește calitatea mediului înconjurător, gradul de satisfacție se apropie de 60% pentru calitatea aerului, apei de la robinet, curățenie, zgomot și spații verzi și parcuri în cartier.

În cartiere, percepția diferă de la unul la altul dar, per ansamblu, cel mai ridicat grad de mulțumire este legat de relațiile cu vecinii, de nivelul de siguranță noaptea și de piețele agroalimentare. La polul opus, nemulțumirea este legată de lipsa locurilor de parcare și de facilitățile sportive și de posibilitățile de petrecere a timpului liber în cartier.

Percepția generală asupra TM2023 este una pozitivă, iar în cea mai mare măsură, persoanele care au participat la 1 sau mai multe evenimente au vârste cuprinse între 18-55 ani și au studii superioare.

Barometrul privind calitatea vieții în Municipiul Timișoara 2023 a ajuns la cea de-a 8-a ediție și este realizat Universitatea de Vest prin Departamentul de Sociologie al Facultății de Sociologie și Psihologie. A fost realizat pe un eșantion de 2.525 de persoane, prin metoda față în față sau online. Marja de eroare este de ± 2,1% pentru un nivel de încredere de 95%.

Echipa de cercetare de la UVT este formată din: coordonator proiect: conf. univ. dr.  Marius Matichescu, membrii echipei: lector univ. dr. Alexandru Drăgan, prof. univ. dr. Delia Vârgă,  conf. univ. dr. Daniel Lucheș, lector univ. dr. Silvia Fierăscu, conf. univ. dr. Claudiu Boțoc, asist. cercetare Livia Onici, asist. cercetare Madalina Giurgi,   asist. cercetare Raluca Răducanu.

Administrație

Primăria Peciu și realizările primarului Gabriel Drăgan în ultimele șase luni

Publicat

pe

În ultimele șase luni, primarul comunei Peciu, Gabriel Drăgan, a reușit să implementeze o serie de realizări remarcabile, în ciuda unui context financiar dificil. Cu bugetele reduse de la nivel guvernamental, primarul Drăgan a reușit să se folosească eficient de fondurile europene și de cele locale, aducând un suflu nou în comunitate.

Printre realizări, se numără modernizarea infrastructurii rutiere, cu reabilitarea a două străzi principale, precum și extinderea rețelei de iluminat public în zonele rurale.

De asemenea, un proiect important a fost renovarea grădiniței din centrul comunei, aducând un spațiu modern și sigur pentru copii. Totodată, primăria a lansat un program de sprijin pentru fermierii locali, oferind subvenții și consultanță pentru dezvoltarea afacerilor.

Cu toate acestea, primarul se confruntă și cu provocări. Printre acestea, se numără întârzierile în aprobarea unor proiecte de mare anvergură din cauza birocrației, dar și necesitatea unei mai bune coordonări cu instituțiile județene.

Pe de altă parte, Drăgan reușește să maximizeze impactul fondurilor europene, atrăgând investiții esențiale în digitalizarea serviciilor publice și în dezvoltarea turismului local.

Astfel, printr-o administrație dedicată și o gestionare atentă a resurselor, primarul Gabriel Drăgan dovedește că, chiar și în vremuri dificile, se pot face pași importanți pentru viitorul comunei Peciu.

Citeste mai mult

Administrație

Peste 50 de milioane de lei pentru înființarea rețelei de distribuție a gazelor naturale în 13 localități din estul județului Timiș

Publicat

pe

Veste importantă pentru locuitorii din estul județului Timiș.

Sâmbătă, în prezența ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, și a primarilor din zonă s-a semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru introducerea gazului. Este vorba despre un proiect amplu cu o valoare de 52 de milioane de lei plus TVA, parte din această sumă, aproximativ 7 milioane, reprezentând cofinanțare din partea Consiliului Județean Timiș, alte trei milioane provin din bugetele a doisprezece comune, membre ale Asociației de Dezvoltare Intracomunitară Distribuție Gaz Timiș Est.

Cele 13 unități administrativ teritoriale care vor beneficia de acest program sunt: Făget, Margina, Curtea, Fârdea, Bara, Bârna, Ohaba Lungă, Mănăștiur, Dumbrava, Traian Vuia, Coșteiu, Balinț și Bethausen, rețeaua are o lungime de 116 kilometri, iar în primă fază vor fi racordate 1800 de gospodării. Termenul de finalizare este de 20 de luni de la data începerii lucrărilor.

Citeste mai mult

Administrație

Primăria Trimișoara vrea să transforme fostul depou de tramvaie într-un ansamblu MultipleXity, cu fonduri europene

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a depus cererea de finanțare pentru realizarea ansamblului MultipleXity. Municipalitatea a solicitat, prin Programul Regional Vest, fonduri europene în valoare de 14 milioane de euro pentru transformarea fostului depou de tramvaie de pe Bulevardul Take Ionescu într-un centru cultural de referință la nivel regional – dedicat artei, tehnologiei și experimentului. Proiectul vizează reabilitarea halei mari, a clădirilor adiacente și amenajarea curții exterioare, cu o suprafață de aproximativ 13.000 mp.

„Recuperarea și reconversia spațiilor cu memorie și istorie ale Timișoarei face parte din strategia noastră de a păstra vie identitatea orașului. Recuperăm aceste spații și le redăm oamenilor, așa cum am făcut cu patru cinematografe istorice și cum vom face, din acest an, cu fostul turn de apă din Iosefin, care devine centru cultural pe verticală. MultipleXity continuă această direcție: transformăm clădiri de patrimoniu industrial într-un spațiu al creației, al experimentului și al întâlnirii dintre cultură, tehnologie și comunitate”, spune primarul Dominic Fritz.

Prima componentă a investiției se concentrează pe reabilitarea halei mari și realizarea spațiului imersiv, iar a doua componentă vizează clădirile adiacente și curtea exterioară. Prin acest proiect, Primăria Timișoara va crea un hub cultural, creativ și educațional, deschis comunității. Clădirile adiacente halei vor găzdui un spațiu de co-working pentru industriile creative, un bistro deschis publicului și spații dedicate artiștilor în rezidență, care vor beneficia de burse și vor produce conținut artistic integrat ulterior în spațiul imersiv. Sunt prevăzute șase unități de cazare pentru artiști, inclusiv o unitate adaptată persoanelor cu dizabilități.

Curtea exterioară va fi amenajată ca spațiu public activ, de întâlnire între cultură, patrimoniu și tehnologie. Conceptul proiectului pune accent pe valorificarea patrimoniului industrial și pe integrarea elementelor originale, precum vechile șine de tramvai, în amenajarea finală. Spațiul va putea găzdui concerte în aer liber, expoziții, proiecții pe fațade și evenimente culturale de mare capacitate. Proiectul respectă principiile New European Bauhaus, cu accent pe sustenabilitate, calitatea spațiului public, incluziune și accesibilitate, inovație și creativitate, respect pentru patrimoniu și identitate locală, precum și pe implicarea comunității.

Valoarea totală estimată a investiției este de aproximativ 30 de milioane de euro și va fi asigurată din fonduri europene și din bugetul local. Finanțarea europeană a fost solicitată prin Programul Regional Vest 2021–2027, în cadrul Intervenției Regionale 7.1.B – New European Bauhaus. Proiectul va fi implementat în parteneriat cu Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite