Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Aeroportul Internațional Timișoara se schimbă la față

Publicat

pe

Anul 2016 a fost pentru Aeroportul Internaţional Timişoara un an foarte important, deoarece au fost introduse mai multe destinaţii noi, pentru zboruri interne şi externe, noi companii aeriene şi-au deschis baza de operare la Timişoara, iar toate acestea, s-au regăsit şi în creşterea numărului de pasageri, a numărului de zboruri, precum şi în creşterea cantităţii de marfă transportată spre şi dinspre Timişoara.

 

“2016 a fost un an excelent pentru Aeroportul Internaţional Timişoara, an în care două companii aeriene de pasageri au început operarea spre noi destinaţii interne şi internaţionale şi au mărit frecvenţele spre alte destinaţii, dintre care una şi-a deschis prima bază de operare din România. O importantă companie de transport marfă – lider internaţional în domeniu – a realizat o bază de operare la Aeroportul Timişoara. În acest an, ne putem mândri cu 6 destinaţii noi, astfel încât în prezent există 22 de destinaţii disponibile direct din Timişoara. Pe timp de vară am avut în plus şi cele 6 destinaţii de vacanţă. Putem spune că ne-am depăşit obiectivele pe care ni le-am propus. Am depăşit într-un an de zile 1 milion de pasageri, am reuşit să extindem aerogara, suntem în curs de a obţine conversia europeană a certificatului de funcţionare şi suntem în curs de elaborare a unor proiecte majore de extindere a aerogării. Ne aşteptăm ca până în 2018, practic, traficul să se dubleze, iar numărul de pasageri să depăşească cifra de 2 milioane. Aeroportul Internaţional Timişoara se dezvoltă într-un ritm alert”, a declarat Daniel Idolu, directorul general al Aeroportului Internaţional Timişoara.

 

În 2016, administraţia aeroportului estimează un număr de 1,15 milioane de pasageri* (*cifrele sunt estimate deoarece luna decembrie este în curs de desfăşurare), cu o creştere de aproximativ 25% faţă de 2015. O creştere de 22% se înregistrează şi la numărul de zboruri – peste 11.600 de zboruri vor fi înregistrate în 2016 pe Aeroportul Timişoara.

Destinaţiile favorite ale timişorenilor din acest an, în ordinea numărului de pasageri, au fost: Bucureşti, Munchen, Londra şi Milano-Bergamo.

 

În ceea ce priveşte traficul de marfă, în cursul anului 2016 s-a înregistrat o creştere de 48% faţă de anul precedent, fiind procesate aproximativ 4.000 de tone marfă. Această creştere este şi o consecinţă a deschiderii bazei operaţionale DHL din sezonul de iarnă anterior. Noul terminal este cel mai modern sediu operaţional pe care DHL îl are în România, cu suprafaţă de 2.000 mp şi dotat cu 16 porţi de încărcare şi descărcare şi un sistem de sortare şi securitate avansat, care permite preluarea coletelor de pe banda de sortare şi urcarea acestora direct în maşinile curierilor.

De asemenea, compania de transport mărfuri TNT şi-a mărit capacitatea de transport prin operarea zilnică a unei aeronave Boeing 737.

 

Pentru anul viitor, la numărul de pasageri se estimează o creştere de 48% faţă de 2016, traficul ajungând la aproximativ 1.700.000 pasageri transportaţi, iar în 2018 se va mai înregistra o creştere de cel puţin 11% (Aeroportul atingând 2.000.000 pasageri pe an). Merită menţionat procentul de creştere al volumului de pasageri preconizat în 2017 faţă de 2014, şi anume 272%.

 

Anul 2016 a însemnat nu doar creşterea traficului de pasageri şi marfă, dar şi extinderea infrastructurii aeroportuare. Lucrările pentru realizarea unor spaţii de tranzit pentru îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor au început în luna iulie. Investiţia, realizată din fondurile proprii ale aeroportului, a vizat creşterea spaţiului de tranzit şi a vitezei de operare pentru îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor. Construcţia a fost realizată pe structură metalică uşoară, cu panouri termoizolante din sticlă şi a fost recepţionată în luna decembrie. Astfel, aerogara s-a extins cu 900 mp.

 

În acest an a fost contractat studiul de fezabilitate pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, mai exact extinderea aerogării. Deoarece Aeroportul Internaţional Timişoara “Traian Vuia” este o entitate economică cu gestiune economică proprie, dar are şi o importanţă deosebită pentru dezvoltarea  economică a regiunii de Vest a ţării, se intenţionează extinderea aeroportului în trei etape:

1. un terminal Sosiri Curse Externe – termen: 31.03.2018,

2. extinderea şi modificarea faţadei existente – termen: 31.12.2017,

3. realizarea unui terminal Plecări Curse Externe – termen: 31.12.2018. 

 

Prima etapă – cea a Terminalului Sosiri Curse Externe – va demara chiar în cursul anului viitor. Este vorba de o investiţie de 2 milioane de euro, care va extinde suprafaţa aerogării cu 3.000 mp. Noul terminal va da posibilitatea gestionării simultane a 3 fluxuri de pasageri (peste 500 de pasageri), va fi prevăzută cu 7 puncte de control al documentelor de frontieră, 3 sisteme de transport bagaje, zona de control vamal şi spaţii comerciale.

 

O altă investiţie în acest an a fost în zona de parcare, au fost create 240 de locuri de parcare, suplimentând astfel cele 509 locuri de parcare existente. Investiţia s-a ridicat la 126.000 de euro şi va conduce la decongestionarea parcării auto, deja exploatată la capacitate maximă.

 

În anul 2017, aeroportul va îşi va continua dezvoltarea ascendentă prin creşterea numărului de pasageri şi a numărului de zboruri cu aproximativ 50%. De asemenea, vor fi introduse noi destinaţii disponibile direct din Timişoara, dintre care una deja anunţată, fiind o cursă internă spre Constanţa pentru sezonul estival.

Aeroportul Internaţional Timişoara va deveni, la începutul anului viitor, primul aeroport din România certificat EASA (European Aviation Safety Agency).

Pentru dezvoltarea infrastructurii, în 2017, administraţia aeroportului va finaliza documentele pentru Terminalul de Plecări Curse Externe şi va demara lucrările la Terminalul de Sosiri Curse Externe.

Toate aceste investiţii, curse noi, destinaţii, vor influenţa nu doar Aeroportul, ca societate comercială, ci şi întreaga regiune de vest a României deoarece vor crea mobilitate mai mare a persoanelor, va genera locuri de muncă şi, implicit, dezvoltare.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

Papa Francisc a murit în a doua zi de Paști. În martie a împlinit 12 ani de pontificat

Publicat

pe

Papa Francisc a murit luni, în a doua zi de Paşte, la vârsta de 88 de ani, în timp ce se afla în convalescență după o pneumonie severă.

„Dragi fraţi şi surori, trebuie să anunţ cu profundă tristeţe moartea Sfântului nostru Părinte Francisc. În această dimineaţă, la ora (locală) 7.55, (8.55, ora României), Papa Francisc a revenit la Casa Tatălui. Întreaga sa viaţă a fost dedicată slujirii Domnului şi bisericii Sale. El ne-a învăţat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj şi dragoste universală, mai ales în favoarea celor mai săraci şi mai marginalizaţi. Cu o imensă recunoştinţă pentru exemplul său de adevărat ucenic al Domnului Isus, încredinţăm sufletul Papei Francisc iubirii infinite de milă a Dumnezeului Unic şi Treinic”, a anunţă cardinalul Kevin Farrell.

Vestea morţii Suveranului Pontif a fost confirmată de Vatican.

Cauza decesului nu este precizată, însă Papa se afla în convalescenţă, la Vatican, de la 23 martie, în urma unei spitalizări îndelungate la Spitalul Gemelli, la Roma, unde a fost internat la 14 februarie cu pneumonie.

Duminică, de Paşti, Papa a apărut la balconul Bazilicii Sf. Petru, la binecuvântarea „Urbi et Orbi”.

Papa, născut la 17 decembrie 1936, a fost ales la 13 martie 2013 în urma demisie lui Benedict al XVI-lea.

Citeste mai mult

Social

SAPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce trebuie să faci pentru sporul casei

Publicat

pe

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei creștine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.

LUNEA LUMINATĂ. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Sursa: RTV.net

Citeste mai mult

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

pe

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite