Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Aeroportul Internațional Timișoara se schimbă la față

Publicat

pe

Anul 2016 a fost pentru Aeroportul Internaţional Timişoara un an foarte important, deoarece au fost introduse mai multe destinaţii noi, pentru zboruri interne şi externe, noi companii aeriene şi-au deschis baza de operare la Timişoara, iar toate acestea, s-au regăsit şi în creşterea numărului de pasageri, a numărului de zboruri, precum şi în creşterea cantităţii de marfă transportată spre şi dinspre Timişoara.

 

“2016 a fost un an excelent pentru Aeroportul Internaţional Timişoara, an în care două companii aeriene de pasageri au început operarea spre noi destinaţii interne şi internaţionale şi au mărit frecvenţele spre alte destinaţii, dintre care una şi-a deschis prima bază de operare din România. O importantă companie de transport marfă – lider internaţional în domeniu – a realizat o bază de operare la Aeroportul Timişoara. În acest an, ne putem mândri cu 6 destinaţii noi, astfel încât în prezent există 22 de destinaţii disponibile direct din Timişoara. Pe timp de vară am avut în plus şi cele 6 destinaţii de vacanţă. Putem spune că ne-am depăşit obiectivele pe care ni le-am propus. Am depăşit într-un an de zile 1 milion de pasageri, am reuşit să extindem aerogara, suntem în curs de a obţine conversia europeană a certificatului de funcţionare şi suntem în curs de elaborare a unor proiecte majore de extindere a aerogării. Ne aşteptăm ca până în 2018, practic, traficul să se dubleze, iar numărul de pasageri să depăşească cifra de 2 milioane. Aeroportul Internaţional Timişoara se dezvoltă într-un ritm alert”, a declarat Daniel Idolu, directorul general al Aeroportului Internaţional Timişoara.

 

În 2016, administraţia aeroportului estimează un număr de 1,15 milioane de pasageri* (*cifrele sunt estimate deoarece luna decembrie este în curs de desfăşurare), cu o creştere de aproximativ 25% faţă de 2015. O creştere de 22% se înregistrează şi la numărul de zboruri – peste 11.600 de zboruri vor fi înregistrate în 2016 pe Aeroportul Timişoara.

Destinaţiile favorite ale timişorenilor din acest an, în ordinea numărului de pasageri, au fost: Bucureşti, Munchen, Londra şi Milano-Bergamo.

 

În ceea ce priveşte traficul de marfă, în cursul anului 2016 s-a înregistrat o creştere de 48% faţă de anul precedent, fiind procesate aproximativ 4.000 de tone marfă. Această creştere este şi o consecinţă a deschiderii bazei operaţionale DHL din sezonul de iarnă anterior. Noul terminal este cel mai modern sediu operaţional pe care DHL îl are în România, cu suprafaţă de 2.000 mp şi dotat cu 16 porţi de încărcare şi descărcare şi un sistem de sortare şi securitate avansat, care permite preluarea coletelor de pe banda de sortare şi urcarea acestora direct în maşinile curierilor.

De asemenea, compania de transport mărfuri TNT şi-a mărit capacitatea de transport prin operarea zilnică a unei aeronave Boeing 737.

 

Pentru anul viitor, la numărul de pasageri se estimează o creştere de 48% faţă de 2016, traficul ajungând la aproximativ 1.700.000 pasageri transportaţi, iar în 2018 se va mai înregistra o creştere de cel puţin 11% (Aeroportul atingând 2.000.000 pasageri pe an). Merită menţionat procentul de creştere al volumului de pasageri preconizat în 2017 faţă de 2014, şi anume 272%.

 

Anul 2016 a însemnat nu doar creşterea traficului de pasageri şi marfă, dar şi extinderea infrastructurii aeroportuare. Lucrările pentru realizarea unor spaţii de tranzit pentru îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor au început în luna iulie. Investiţia, realizată din fondurile proprii ale aeroportului, a vizat creşterea spaţiului de tranzit şi a vitezei de operare pentru îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor. Construcţia a fost realizată pe structură metalică uşoară, cu panouri termoizolante din sticlă şi a fost recepţionată în luna decembrie. Astfel, aerogara s-a extins cu 900 mp.

 

În acest an a fost contractat studiul de fezabilitate pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, mai exact extinderea aerogării. Deoarece Aeroportul Internaţional Timişoara “Traian Vuia” este o entitate economică cu gestiune economică proprie, dar are şi o importanţă deosebită pentru dezvoltarea  economică a regiunii de Vest a ţării, se intenţionează extinderea aeroportului în trei etape:

1. un terminal Sosiri Curse Externe – termen: 31.03.2018,

2. extinderea şi modificarea faţadei existente – termen: 31.12.2017,

3. realizarea unui terminal Plecări Curse Externe – termen: 31.12.2018. 

 

Prima etapă – cea a Terminalului Sosiri Curse Externe – va demara chiar în cursul anului viitor. Este vorba de o investiţie de 2 milioane de euro, care va extinde suprafaţa aerogării cu 3.000 mp. Noul terminal va da posibilitatea gestionării simultane a 3 fluxuri de pasageri (peste 500 de pasageri), va fi prevăzută cu 7 puncte de control al documentelor de frontieră, 3 sisteme de transport bagaje, zona de control vamal şi spaţii comerciale.

 

O altă investiţie în acest an a fost în zona de parcare, au fost create 240 de locuri de parcare, suplimentând astfel cele 509 locuri de parcare existente. Investiţia s-a ridicat la 126.000 de euro şi va conduce la decongestionarea parcării auto, deja exploatată la capacitate maximă.

 

În anul 2017, aeroportul va îşi va continua dezvoltarea ascendentă prin creşterea numărului de pasageri şi a numărului de zboruri cu aproximativ 50%. De asemenea, vor fi introduse noi destinaţii disponibile direct din Timişoara, dintre care una deja anunţată, fiind o cursă internă spre Constanţa pentru sezonul estival.

Aeroportul Internaţional Timişoara va deveni, la începutul anului viitor, primul aeroport din România certificat EASA (European Aviation Safety Agency).

Pentru dezvoltarea infrastructurii, în 2017, administraţia aeroportului va finaliza documentele pentru Terminalul de Plecări Curse Externe şi va demara lucrările la Terminalul de Sosiri Curse Externe.

Toate aceste investiţii, curse noi, destinaţii, vor influenţa nu doar Aeroportul, ca societate comercială, ci şi întreaga regiune de vest a României deoarece vor crea mobilitate mai mare a persoanelor, va genera locuri de muncă şi, implicit, dezvoltare.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

ATENȚIE șoferi! Restricții de trafic în mai multe zone din Timișoara

Publicat

pe

La solicitarea Aquatim și Asociației Club Sportiv Yolo, comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat restricționarea traficului rutier în mai multe zone din oraș, începând de luni, 2 martie 2025, în vederea realizării lucrărilor la rețelele de canalizare și a desfășurării unui eveniment sportiv de alergare.

Astfel, în perioada 02.03.2026 – 14.03.2026 traficul rutier va fi restricționat pe strada Amzei, pe un sector de 50 m, în dreptul imobilului cu nr. 9, în vederea executării lucrărilor de execuție a branșamentelor de apă și racordului la canalizare. 

De asemenea, circulația rutieră va fi restricționată pe strada Treboniu Laurian în perioada 2 martie 2026 – 9 aprilie 2026, în vederea execuției rețelei de alimentare cu apă și pe strada Liviu Rebreanu, în perioada 2 martie 2026 – 20 martie 2026, pentru execuția lucrărilor de reabilitare a căminelor de monitorizare.

Totodată, traficul rutier va fi restricționat pe strada Aleea Pădurea Verde, în perioada 02.03.2026 – 31.05.2026, în intervalul orar 08:00 – 17:00, în vederea executării lucrărilor de extindere a rețelei de canalizare menajeră.

În data de 8.03.2026, atât traficul rutier, cât și cel pietonal vor fi închise, în intervalul orar  07:00-15:00, în vederea desfășurării curselor din cadrul evenimentului de alergare „Timișoara 21K 2026”. Cursele de semi maraton (21 km), cros (10 km), cursa populară (2,5 km) și cursa copiilor se vor desfășura pe următorul traseu: Piața Libertății – strada Mărășești – Piaţa Victoriei – bulevardul Mihai Eminescu – strada 20 decembrie 1989 – bulevardul Ferdinand I – Splaiul Tudor Vladimirescu – întoarcere la intersecție cu bulevardul 16 decembrie 1989 – Splaiul Tudor Vladimirescu – Mihai Viteazu – întoarcere înainte de Piața Nicolae Bălcescu – Mihai Viteazu – strada Vasile Pârvan – Pasaj Michelangelo – bulevardul Corneliu Coposu – strada Johann Heinrich Pestalozzi – Întoarcerere la intersecție cu strada Stefan cel Mare – strada Johann Heinrich Pestalozzi – Splaiul Nistrului – Întoarcere înainte de Podul Decebal – strada Splaiul Nistrului – bulevardul Corneliu Coposu – Pasaj Michelangelo – bulevardul Vasile Pârvan – Podul Mitropolit Andrei Șaguna – strada 20 decembrie 1989 – bulevardul C. D. Loga – strada Academician Al. Borza – strada Patriarh Miron Cristea – bulevardul Mihai Eminescu – strada 20 decembrie 1989 – bulevardul Ion C. Brătianu – strada Carol Telbisz – strada Dimitrie Cantemir – Piața Libertății – strada Mărășești – strada Gheorghe Lazăr – Piaţa Unirii – strada Eremia Grigorescu – strada Mărășești – Piața Libertății. 

Totodată, în perioada 9 martie 2026 – 10 aprilie 2026, circulația pe strada Hebe va fi restricționată, pe tronsonul cuprins între intersecția cu strada Iris și intersecția cu strada Intrarea Munților, pe o lungime de aproximativ 60 m. Lucrările sunt necesare pentru execuția rețelei de canalizare menajeră.

Citeste mai mult

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

Citeste mai mult

Administrație

Regenerare urbană în Piața Traian din Timișoara. Când începe execuția lucrărilor

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz a semnat digital, chiar în Piața Traian, contractul pentru execuția lucrărilor de regenerare urbană a zonei. Investiția municipalității va contribui la revitalizarea cartierului Fabric și transformarea acestuia în al doilea centru al Timișoarei. Lucrările efective vor începe în cursul lunii martie, iar Primăria Timișoara va organiza o întâlnire cu comunitatea locală pentru a prezenta etapele șantierului.

„După mai multe contestații, avem în sfârșit contract semnat și ne putem apuca de șantier. Regenerarea zonei Traian e un proiect foarte așteptat de timișoreni. Este cel mai ambițios proiect de regenerare urbană al Timișoarei. Intervenim pe o suprafață de 6 hectare de spațiu public: străzi, piețe, unde păstrăm identitatea istorică a zonei, dar o aducem prin calitatea intervențiilor în secolul XXI. Sunt încrezător că la finalul proiectului, Timișoara va avea în zona Traian un al doilea centru al orașului, cu spațiu public de calitate, viu și modern, care pune în valoare frumusețea istorică a cartierului”, spune primarul Dominic Fritz.

Lucrările se vor desfășura etapizat, pentru a minimiza impactul asupra locuitorilor și afacerilor din cartier, și vizează reabilitarea unui spațiu public de aproximativ 60.000 mp. Proiectul municipalității include refacerea străzilor degradate, înlocuirea liniilor de tramvai și a rețelelor edilitare vechi, dar și extinderea suprafețelor verzi prin plantarea a 355 de arbori noi.

Lucrările de regenerare urbană se vor desfășura pe următoarele artere: Bulevardul 3 August 1919 (parțial), Strada Ion Luca Caragiale, Strada Dr. Gheorghe Marinescu, Episcop Joseph Lonovici, Strada Rabin Dr. Ernest Neumann (fostă Str. Episcop Joseph Nischbach), Strada Dacilor, Strada Ștefan cel Mare (parțial), Strada Anton Pann, Strada Titel Petrescu, Strada Costache Negruzzi (parțial), Strada Petre Ispirescu, Strada Ecaterina Teodoroiu (parțial), Strada Zăvoi și Strada Ion Mihalache.

Lucrările, estimate la 24 de luni, vor fi executate de asocierea PORR Construct SRL și Electroechipament Industrial SRL, iar valoarea contractului de execuție se ridică la 109,5 milioane lei (fără TVA). Valoarea totală a investiției este de 34 de milioane de euro, iar Primăria Timișoara a atras o finanțare europeană nerambursabilă în valoare de peste 14 milioane de euro prin Programul Regional Vest 2021-2027, Intervenția Regională 7.1.A – Revitalizare și Regenerare Urbană.

Al doilea centru istoric al Timișoarei, Piața Traian și 15 străzi adiacente, reabilitat complet

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite