Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Alegeri europarlamentare și referendum în România

Publicat

pe

În România sunt organizate, duminică, 26 mai 2019, alegeri pentru desemnarea reprezentanților în Parlamentul European și referendmul pe justiție.

La alegerile europarlamentare, candidează 13 partide şi alianţe şi 3 candidaţi independenţi, urmând să fie aleşi 33 de europarlamentari. Cel de-al 33-lea îşi va prelua mandatul după ce Brexitul va produce efecte juridice.

Conform legii, pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendum, cetăţenii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp: 7.00 – 21.00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea ”VOTAT”, dar pe buletine de vot separate: unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum – câte un buletin pentru fiecare întrebare.

Alegătorii votează la secţiile de votare la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, conform listelor electorale permanente. Cetăţenii care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu pot să îşi exercite dreptul de vot în localitatea în care se află, la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi într-o listă suplimentară.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se desfăşoară pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai, ora 22.00 – 27 mai, ora 7.00, când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.

Alegătorul român care îşi exprimă dorinţa de a vota la alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi la referendumul naţional va primi trei buletine de vot: buletinul de vot pentru alegeri şi buletinele de vot aferente celor două întrebări din cadrul referendumului naţional, după ce a semnat în ambele liste electorale.

În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat.

Alegătorul care doreşte să-şi exercite dreptul de vot la referendumul naţional va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta doar pentru una dintre întrebări.

Ştampila cu menţiunea „VOTAT” se înmânează alegătorilor împreună cu buletinele de vot, după ce aceştia au semnat în listele electorale corespunzătoare şi se recuperează de la alegători după ce au introdus buletinele de vot în urnele de vot. Vor exista urne de vot distincte pentru fiecare scrutin în parte.

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea „VOTAT”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

Preşedintele poate să ia măsuri ca staţionarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorii care la ora 21.00 se află în localul secţiei de votare pot să îşi exercite dreptul de vot.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă în preziua alegerilor, între orele 18.00 şi 20.00, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Solicitări privind votarea prin intermediul urnei speciale pot face şi alegătorii care sunt reţinuţi, deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau execută o pedeapsă privativă de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a anunţat, vineri, că, din totalul de 20.403 deţinuţi care se află în penitenciare, 17.960 au drept de vot. Dintre aceştia, 15.652 şi-au exprimat intenţia de a vota la alegerile pentru Parlamentul European şi 15.271 la referendum.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m. Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

În ziua votării, între orele 7.00 – 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

Locale

IMPOZITELE și TAXELE LOCALE pentru 2026, ajustate conform legii, la Timișoara

Publicat

pe

Municipalitatea ajustează taxele și impozitele locale pentru anul 2026 ca urmare a legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice. Actul normativ modifică atât baza de calcul – valoarea în lei/mp, cât și o serie de coeficienți utilizați până în prezent, respectiv scutiri și reduceri la plata impozitului.

Proiectul de hotărâre aferent aplicării acestor prevederi la nivelul municipiului Timișoara urmează să fie supus aprobării Consiliului Local.

Conform noilor prevederi legale, pentru clădirile rezidențiale din proprietatea persoanelor fizice, valoarea în lei/mp crește cu aproximativ 79%, iar facilitățile fiscale, precum reducerile în funcție de vechimea imobilului, au fost eliminate. Până în prezent, în funcție de vechimea imobilului erau aplicate reduceri de 10%, 30% și 50%. Totodată, scutirile aplicate pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, pentru persoanele încadrate în gradul I de invaliditate, precum și cele acordate instituțiilor coordonate de Ministerul Educației, Ministerul Cercetării, Ministerul Familiei și federațiilor sportive, au fost eliminate.

În baza noii legislații, un apartament cu o cameră de 23 mp aflat în zona A și într-o clădire veche va înregistra o diferență de aproximativ 150 de lei. Un apartament cu două camere, având 50 mp și situat în zona B, ar trece de la un impozit de 119 lei la 447 de lei, iar pentru un apartament cu trei camere, de circa 65 mp, amplasat în zona C, diferența estimată ar fi de circa 410 lei.

Noua legislație națională stabilește și includerea normei de poluare în formula de calcul pentru impozitul pentru mijloacele de transport, alături de capacitatea cilindrică. De exemplu, pentru un autoturism cu capacitate cilindrică de 1.598 cmc, impozitul anual ar putea ajunge la aproximativ 230 lei în cazul normelor Euro 0 – 3 și la aproape 200 lei în cazul normei Euro 6, față de 143 lei în prezent. Pentru un autoturism cu capacitate cilindrică de 3.100 cmc, impozitul este estimat la 7.600 lei pentru normele Euro 0 – 3 și la 6.900 lei pentru norma Euro 6, comparativ cu 10.375 lei în prezent. Pentru autoturismele hibride cu emisii peste 50 g C02/km este estimat un impozit de circa 200 lei. Pentru autoturismele electrice, scutite până în prezent, este introdusă o taxă anuală de 40 de lei. În evidențele Direcției Fiscale a Municipiului Timișoara sunt peste 156.000 de mijloace de transport, din care circa 127.000 în proprietatea persoanelor fizice, iar restul în proprietatea persoanelor juridice.

Pentru plata cu anticipație, până la data de 31 martie a anului 2026, a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren sau a impozitului pe mijloacele de transport, datorat pentru întregul an 2026 de către contribuabilii persoane fizice și persoane juridice, municipalitatea acordă o bonificație de 10%.

În ceea ce privește impozitarea clădirilor rezidențiale pentru persoane juridice, municipalitatea menține regimul actual până în anul 2027, ca urmare a OUG 78/17.12.2025.

Pentru clădirile nerezidențiale, atât pentru persoane fizice, cât și pentru cele juridice, proiectului municipalității propune diminuarea cotei adiționale de la 31% la 16%.

Proiectul de hotărâre privind stabilirea impozitelor și taxelor locale în Municipiul Timișoara pentru anul 2026 poate fi consultat la adresa: https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl/0418d960-2450-43c8-9a22-73455cf66020

Citeste mai mult

Locale

Sirenele vor răsuna la Timișoara în amintirea Revoluției din Decembrie 1989

Publicat

pe

Sâmbătă, 20 decembrie, la ora 12:00, în întreg orașul Timișoara vor răsuna sirenele.

Acest moment simbolic marchează eliberarea Timișoarei și omagiază curajul celor care au luptat pentru libertate și demnitate.

Primăria Timișoara invită toți cetățenii să participe la acest moment de reculegere și omagiu, prin care onorăm și reafirmăm valorile pentru care s-a luptat: libertatea, solidaritatea și respectul pentru drepturile omului.

Pentru Timișoara, luna decembrie reprezintă un reper esențial al memoriei colective, fiind perioada în care sunt comemorați eroii-martiri ai Revoluției din Decembrie 1989, dar și momentul în care orașul a devenit primul oraș liber de comunism din România, asumându-și un rol decisiv în declanșarea eliberării întregii țări.

Foto: Primăria Timișoara

36 de ani de la Revoluția din decembrie ’89. PROGRAMUL manifestărilor organizate la Timișoara

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite