Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Alegeri europarlamentare și referendum în România

Publicat

pe

În România sunt organizate, duminică, 26 mai 2019, alegeri pentru desemnarea reprezentanților în Parlamentul European și referendmul pe justiție.

La alegerile europarlamentare, candidează 13 partide şi alianţe şi 3 candidaţi independenţi, urmând să fie aleşi 33 de europarlamentari. Cel de-al 33-lea îşi va prelua mandatul după ce Brexitul va produce efecte juridice.

Conform legii, pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendum, cetăţenii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp: 7.00 – 21.00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea ”VOTAT”, dar pe buletine de vot separate: unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum – câte un buletin pentru fiecare întrebare.

Alegătorii votează la secţiile de votare la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, conform listelor electorale permanente. Cetăţenii care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu pot să îşi exercite dreptul de vot în localitatea în care se află, la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi într-o listă suplimentară.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se desfăşoară pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai, ora 22.00 – 27 mai, ora 7.00, când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.

Alegătorul român care îşi exprimă dorinţa de a vota la alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi la referendumul naţional va primi trei buletine de vot: buletinul de vot pentru alegeri şi buletinele de vot aferente celor două întrebări din cadrul referendumului naţional, după ce a semnat în ambele liste electorale.

În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat.

Alegătorul care doreşte să-şi exercite dreptul de vot la referendumul naţional va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta doar pentru una dintre întrebări.

Ştampila cu menţiunea „VOTAT” se înmânează alegătorilor împreună cu buletinele de vot, după ce aceştia au semnat în listele electorale corespunzătoare şi se recuperează de la alegători după ce au introdus buletinele de vot în urnele de vot. Vor exista urne de vot distincte pentru fiecare scrutin în parte.

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea „VOTAT”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

Preşedintele poate să ia măsuri ca staţionarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorii care la ora 21.00 se află în localul secţiei de votare pot să îşi exercite dreptul de vot.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă în preziua alegerilor, între orele 18.00 şi 20.00, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Solicitări privind votarea prin intermediul urnei speciale pot face şi alegătorii care sunt reţinuţi, deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau execută o pedeapsă privativă de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a anunţat, vineri, că, din totalul de 20.403 deţinuţi care se află în penitenciare, 17.960 au drept de vot. Dintre aceştia, 15.652 şi-au exprimat intenţia de a vota la alegerile pentru Parlamentul European şi 15.271 la referendum.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m. Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

În ziua votării, între orele 7.00 – 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

Locale

Turnul de Apă din Timișoara va deveni centru cultural. Lucrările sunt realizate în proporție de 65 la sută

Publicat

pe

Lucrările de transformare a Turnului de Apă din Iosefin în centru cultural sunt realizate în proporție de 65%.

Investiția Primăriei Municipiului Timișoara se află în prezent în etapa de realizare a finisajelor interioare și exterioare, de montare a structurii metalice din interior și a refacerii învelitoarei acoperișului.

Procesul de restaurare a tâmplăriei exterioare a fost finalizat, iar elementele au fost remontate, respectând aspectul original al clădirii. În prezent, constructorul execută lucrări de consolidare a zidurilor interioare, de refacere a acoperișului, precum și finisaje interioare și exterioare. Totodată, este în curs de montare o structură metalică specială, care va permite vizitatorilor să exploreze fostul rezervor de apă. Acesta va deveni un spațiu cultural care va putea găzdui mici evenimente și expoziții la înălțime.

Proiectul de refuncționalizare a Turnului de Apă Iosefin va oferi comunității un spațiu dedicat evenimentelor culturale, expozițiilor și activităților artistice, punând în valoare patrimoniul istoric al orașului. Unul dintre principalele puncte de atracție va fi un punct de belvedere la 45 de metri înălțime, de unde vizitatorii vor putea admira o panoramă spectaculoasă asupra cartierului istoric Iosefin și a canalului Bega.

După ce, în toamna anului 2023, Primăria Timișoara a reziliat contractul pentru întârzieri majore și o execuție de doar 30%, lucrările au fost atribuite, în urma licitației, firmei  ALEX-DIA CONSTRUCT S.R.L. Contractul în valoare de 9.153.404,86 lei (TVA inclus) are termen de finalizare luna mai 2025.

Foto: Primăria Timișoara

Turnul de apă „Iosefin“ din Timișoara, transformat în centrul cultural

Citeste mai mult

Din țară

„Morile de la Rudăria”. Se lansează cartea despre situl unic în România, cu 25 de mori de apă

Publicat

pe

Cel mai mare complex mulinologic din România a fost studiat pentru prima dată atât din punct de vedere istoric cât și etnografic.

Cercetarea lui Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat a început în 2021 și a cuprins sute de documente de arhivă analizate, zeci de interviuri cu localnicii pentru conceperea și publicarea acestui volum – Morile de la Rudăria. Patrimoniul mulinologic al comunei Eftimie Murgu din județul Caraș Severin.

Lansarea va avea loc vineri, 28 februarie 2025, de la ora 14.00 la Căminul Cultural din localitate, în prezența localnicilor, a autorităților locale, precum și a membrilor Asociației Acasă în Banat.

„Am pornit de la necesitatea de a lămuri când au fost construite aceste mori și ce le face să fie atât de valoroase. Pe parcursul cercetării am descoperit numeroase lucruri neștiute despre morile dispărute, despre modul de organizare și de transmitere a proprietății, despre diferite instalații hidraulice construite de rudăreni. Am reconstituit firul istoric care arată originea morilor și explică cum s-a ajuns ca aceste instalații arhaice să supraviețuiască până în prezent”, a spus Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În carte sunt cercetate în detaliu cele 22 de mori din Rudăria, dar și cele trei mori din afara satului, mai puțin cunoscute publicului. Sunt identificate și descrise zece mori dispărute, două firize, dar și alte modalități ingenioase de folosire a apei. Este analizată în detaliu fiecare componentă a morilor, fiind scoase în evidență acele trăsături particulare care aduc unicitate morilor de la Rudăria. Nu în ultimul rând, cartea tratează și aspecte culturale, de la legende și povești țesute în jurul morilor până cultura gastronomică a localității construită în jurul făinii măcinată la moară.

Volumul a fost tipărit cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură, are 252 de pagini, în condiții grafice excelente și a fost publicat într-un număr limitat de exemplare.

„Pentru efortul voluntar depus în studierea patrimoniului mulinologic din Rudăria (…) investigațiile sistematice efectuate pe teren, informațiile orale strânse cu atâta tenacitate precum și bibliografia abundentă folosită în elaborarea lucrării, pasiunea și abnegația sa, nu pot decât să-mi exprim toată admirația față de autorul acestei lucrări. Ea reprezintă cea mai profundă radiografie a complexului mulinologic de la Rudăria”, a spus istoricul Volker Wollmann în prefața cărții.

Acesta este cel de-al doilea volum dedicat morilor, publicat de Radu Trifan și Asociația Acasă în Banat. Primul volum, Morile Banatului. Patrimoniul mulinologic din județele Timiș și Caraș Severin a fost realizat în 2023. Începând cu anul 2020, Asociația Acasă în Banat face eforturi constante de a păstra și promova patrimoniul mulinologic al Banatului, prin acțiuni de protejare a acestor monumente, reparații și chiar de repunere în funcțiune. În tot acești ani, cu sprijinul voluntarilor, a reușit să lucreze la 55 de mori de apă din Banat. Începând cu anul 2022, organizația face parte din Societatea Internațională Mulinologică (The International Molinological Society) care cuprinde peste 400 de membri din 35 de țări.

Localitatea Rudăria (oficial, Eftimie Murgu, județul Caraș Severin) și-a câștigat faima prin faptul că aici se găsesc cele mai multe mori de apă construite într-un singur loc din toată țara.

Despre Asociația Acasă în Banat

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

Asociația Acasă în Banat poate fi contactată pe paginile de Social media (Facebook/Instagram/Linkedin/Whatsapp) sau la adresa de email acasainbanat@gmail.com.

Donații în LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801

Donații în EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801

SWIFT/BIC: BTRLRO22

PayPal: acasainbanat@gmail.com

Citeste mai mult

Locale

Termenul de eliberare a cărților de identitate, modificat

Publicat

pe

Direcția de Evidență a Persoanelor Timișoara modifică termenul de eliberare a cărților de identitate ca urmare a unei informări a Direcției Generale de Evidență a Persoanelor (D.G.E.P.) din cadrul M.A.I. cu privire la termenul de producție (tipărire) a cărților de identitate.

Astfel, în urma deciziei Direcției Generale de Evidență a Persoanelor din cadrul M.A.I., termenul de eliberare se modifică după cum urmează:

din 19.02.2025 – 6 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 24.02.2025 – 7 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 27.02.2025 – 8 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 03.03.2025 – 9 zile de la prelucrarea cererii în sistem.

Cărțile de identitate sunt tipărite de către Biroul Județean de Administrare a Bazelor de Date pentru Evidența Persoanelor Timiș – instituție care asigură tipărirea cărților de identitate pentru tot județul Timiș.

Termenele efective de eliberare a cărților de identitate se comunică la data depunerii cererii de către solicitant.

Timișorenii pot solicita eliberarea cărții de identitate în regim de urgență în cazul în care au nevoie și dacă plătesc o taxă de 150 de lei. Termenul este de maximum 2 zile lucrătoare.

Termenele pentru stabilirea reședinței și eliberarea cărții de identitate provizorie rămân neschimbate, respectiv 3 zile de la data depunerii.

Termenul legal pentru eliberarea actelor de identitate este de 30 de zile și poate fi prelungit cu cel mult 15 zile de către șeful SPCLEP, dacă sunt necesare verificări suplimentare, conform art. 15 alin. (5) din OUG nr. 97/2005 și a Dispoziției nr. 3.382.622/2023 a D.G.E.P. – M.A.I.

Direcția municipalității prelucrează lunar, în medie, 3017 cereri pentru emiterea sau schimbarea cărții de identitate, iar din toamna anului trecut a menținut un termen de 2-3 zile lucrătoare pentru eliberarea documentului.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite