Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Alegeri europarlamentare și referendum în România

Publicat

acum 7 ani

pe

În România sunt organizate, duminică, 26 mai 2019, alegeri pentru desemnarea reprezentanților în Parlamentul European și referendmul pe justiție.

La alegerile europarlamentare, candidează 13 partide şi alianţe şi 3 candidaţi independenţi, urmând să fie aleşi 33 de europarlamentari. Cel de-al 33-lea îşi va prelua mandatul după ce Brexitul va produce efecte juridice.

Conform legii, pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendum, cetăţenii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp: 7.00 – 21.00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea ”VOTAT”, dar pe buletine de vot separate: unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum – câte un buletin pentru fiecare întrebare.

Alegătorii votează la secţiile de votare la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, conform listelor electorale permanente. Cetăţenii care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu pot să îşi exercite dreptul de vot în localitatea în care se află, la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi într-o listă suplimentară.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se desfăşoară pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai, ora 22.00 – 27 mai, ora 7.00, când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.

Alegătorul român care îşi exprimă dorinţa de a vota la alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi la referendumul naţional va primi trei buletine de vot: buletinul de vot pentru alegeri şi buletinele de vot aferente celor două întrebări din cadrul referendumului naţional, după ce a semnat în ambele liste electorale.

În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat.

Alegătorul care doreşte să-şi exercite dreptul de vot la referendumul naţional va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta doar pentru una dintre întrebări.

Ştampila cu menţiunea „VOTAT” se înmânează alegătorilor împreună cu buletinele de vot, după ce aceştia au semnat în listele electorale corespunzătoare şi se recuperează de la alegători după ce au introdus buletinele de vot în urnele de vot. Vor exista urne de vot distincte pentru fiecare scrutin în parte.

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea „VOTAT”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

Preşedintele poate să ia măsuri ca staţionarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorii care la ora 21.00 se află în localul secţiei de votare pot să îşi exercite dreptul de vot.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă în preziua alegerilor, între orele 18.00 şi 20.00, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Solicitări privind votarea prin intermediul urnei speciale pot face şi alegătorii care sunt reţinuţi, deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau execută o pedeapsă privativă de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a anunţat, vineri, că, din totalul de 20.403 deţinuţi care se află în penitenciare, 17.960 au drept de vot. Dintre aceştia, 15.652 şi-au exprimat intenţia de a vota la alegerile pentru Parlamentul European şi 15.271 la referendum.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m. Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

În ziua votării, între orele 7.00 – 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Alianțe pentru hrană bună. Inițiative locale pentru susținerea gastronomiei durabile în Banat

Publicat

acum o zi

pe

12 martie 2026

de

În contextul în care Banatul se pregătește să își susțină candidatura pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană, reprezentanți ai unor inițiative locale din domeniul producției alimentare, gastronomiei sustenabile, turismului responsabil și societății civile s-au întâlnit, marți, 10 martie 2026, la Timișoara, în cadrul mesei rotunde „Din grădină în farfurie: alianțe urban-rural pentru hrană bună în Regiunea Vest”, având ca obiectiv consolidarea lanțurilor alimentare scurte și promovarea practicilor agroecologice.

Întâlnirea a facilitat un dialog deschis între producători, bucătari, inițiative sociale și organizații care promovează alimentația responsabilă și valorificarea resurselor locale. Participanții au discutat despre modul în care colaborarea dintre aceste inițiative poate contribui la dezvoltarea unui sistem alimentar local mai echitabil, mai sustenabil și mai conectat la specificul cultural și natural al regiunii.

Reprezentanții Asociației Visit Timiș – Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș, coordonator al proiectului „Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028”, au prezentat informații actualizate legate de procesul de pregătire a candidaturii.

Dintre inițiativele locale prezente amintim: Asociația Curtea Culorilor din Sârbova – întreprindere socială de inserție care gestionează un atelier de brânzeturi artizanale; Agape artă&natură din Silagiu – cramă locală care produce vinuri artizanale într-o manieră sustenabilă, cu respect pentru mediu, oameni și tradițiile locale; puncte gastronomice locale din Timiș și Hunedoara – Amzokulinar, Punctul Gastronomic Local Din Grădina lui Raul și Nopcsa’s Grill Sântămăria.

De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai Asociației Explorează Zărandul – Petriș, întreprindere socială care promovează turismul sustenabil, Asociația My Banat, organizație care promovează tradițiile din Banat și dezvoltă instrumente de coagulare a comunității, Cămara din Totești, din Țara Hațegului, recunoscută pentru produsele artizanale realizate din ingrediente locale și din flora spontană, recoltate responsabil, Asociația Degustaria, reprezentată de Laura Laurențiu, bucătar și blogger culinar, cunoscută pentru promovarea practicilor sustenabile de gătit, cu accent pe sezonalitate și reducerea risipei alimentare, precum și Tudor Stricescu, inițiatorul comunității Slow Food Timișoara. Întâlnirea a fost găzduită de  Reciproc, întreprindere socială din Timișoara care promovează consumul responsabil și lanțurile alimentare scurte.

Discuțiile au evidențiat importanța practicilor agroecologice, a valorificării produselor locale și a respectării specificului regional în construirea unei identități gastronomice durabile. Participanții au explorat posibilitatea unor acțiuni comune și oportunitatea dezvoltării rețelei locale Slow Food, care să sprijine producătorii locali, să încurajeze consumul responsabil și să contribuie la educația alimentară a comunității.

În cadrul întâlnirii a fost prezentată și petiția europeană GoodFood4All, o inițiativă care urmărește recunoașterea accesului la hrană adecvată, nutritivă și sustenabilă ca drept uman fundamental în Uniunea Europeană. Demersul promovează politici publice care să susțină sisteme alimentare echitabile, sănătoase și prietenoase cu mediul. Petiția poate fi semnată de către orice cetățean cu vârsta de peste 18 ani, aici.

Masa rotundă a fost organizată de CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice & Solidare, în parteneriat cu Visit Timiș – Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș, și face parte din proiectul „Rebooting the Food System: Youth Engagement for Agroecology and Due Diligence”, coordonat în România de Asociația Mai bine și co-finanțat de Comisia Europeană.

Prin astfel de întâlniri, organizatorii își propun să consolideze colaborarea dintre inițiativele locale care contribuie la dezvoltarea unui sistem alimentar mai responsabil, bazat pe producție locală, respect pentru natură și valorizarea patrimoniului gastronomic regional.

0
Citeste mai mult

Social

Fundația de Abilitare Speranța – 34 de ani de intervenție în sprijinul copiilor, familiilor și adulților cu dizabilități

Publicat

acum 2 zile

pe

11 martie 2026

de

De 34 de ani, Fundația de Abilitare Speranța construiește, pas cu pas, servicii și relații în jurul copiilor, familiilor și persoanelor vulnerabile, într-un sistem care încă învață ce înseamnă, cu adevărat, incluziunea socială.

Pornită din inițiativa unui grup de părinți ai copiilor cu dizabilități, care nu aveau acces la servicii specializate, fundația a crescut într-o organizație care astăzi oferă intervenții integrate și contribuie activ la dezvoltarea serviciilor comunitare.

VOCEA DIN INTERIOR

„Vorbim despre incluziune socială de 34 de ani și, totuși, în practică, încă suntem la început. Avem legislație, avem resurse, avem viziune. Dar incluziunea nu se face doar din ceea ce este scris, ci din felul în care alegem să vedem omul. Prea des, sistemul social este redus la dosare de caz și numere de înregistrare. Noi credem că el trebuie să însemne prezență, relație, intervenție reală și rezultate care se văd în viața oamenilor. Incluziunea înseamnă să fii lângă om și să-l auzi. Înseamnă să construiești voce acolo unde ea încă nu se poate face auzită – pentru copii, pentru părinți, pentru persoanele cu dizabilități.

Copiii cu dizabilități muncesc enorm, zi de zi, în terapie, pentru a fi acceptați. Dar o comunitate sănătoasă nu așteaptă ca ei să devină „ca ceilalți”, ci creează spațiu pentru ca fiecare copil să fie acceptat așa cum este și susținut să crească.

Iar părinții nu ar trebui să fie nevoiți să lupte singuri. În fiecare zi aleg să meargă mai departe, cu o forță care vine din iubire. Rolul nostru, ca societate, este să fim acolo – cu empatie, cu sprijin real, cu responsabilitate.”  — Anca Menina Danci, Director executiv, Fundația de Abilitare Speranța

SPRIJIN PENTRU COPII ȘI FAMILII

Astăzi, Fundația de Abilitare „Speranța” sprijină 150 de familii cu copii aflați în risc de separare, familii care se confruntă cu situații complexe: dizabilitate, sărăcie, marginalizare, lipsa accesului la servicii sau măsuri de protecție specială. Intervenția nu este punctuală, ci construită în jurul întregii familii. Echipele oferă sprijin psihologic, psihoterapeutic, psihopedagogic, kinetoterapie, consiliere parentală, juridică și socială, dar și însoțire reală în parcursul fiecărei familii.

„La Fundația Speranța nu am găsit doar terapie in acesti 10 ani. Am găsit oameni care ne-au învățat, ca familie, cum să ne adaptăm, cum să avem răbdare și cum să construim, pas cu pas, un echilibru al nostru. Poate cel mai important este că schimbarea nu s-a oprit la noi. Am învățat cum să ne facem înțeleși, cum să cerem sprijin și cum să fim parte din comunitate.

Nu am mai încercat să ne potrivim unui sistem. Am învățat să ne construim viața în jurul copilului meu, așa cum are el nevoie.”- mama unui copil cu dizabilitati

Prin proiectul „Acasă în comunitate” (cod 326908), fundația dezvoltă un model care leagă prevenirea separării de reintegrarea copiilor aflați în sistemul de protecție specială. În același timp, proiectul introduce o etapă esențială: sprijinul acordat familiei în perioada de tranzit, înainte de întoarcerea copilului acasă.

SPRIJIN PENTRU ADULȚI CU DIZABILITĂȚI – PROGRAMUL UNLOC

Fundația dezvoltă, din 2019, și programul UnLoc, dedicat adulților cu dizabilități, cu focus pe viață independentă și incluziune în comunitate. Început ca o inițiativă de dezinstituționalizare – adică sprijin în tranziția de la viața segregată, în centre rezidențiale mari la cea în comunitate, în apartamente obișnuite și cu sprijin centrat pe persoană – pentru șase adulți cu dizabilități, de-a lungul timpului a oferit servicii sociale unui număr de peste 80 de persoane. În prezent, 50 de adulți cu diferite dizabilități (intelectuale, psiho-sociale, fizice, senzoriale, boli cronice și degenerative) sunt sprijiniți constant, cu peste peste 20.000 de ore / an de consiliere socială, psihologică, vocațională, kinetoterapie și acompaniament. Acestea au scopul de a preveni (re)instituționalizarea lor, și sunto ferite pe lângă sprijin în ce privește locuirea în comunitate, accesul la servicii medicale, investigații și tratamente, mediere și plasare pe piața muncii, educație și formare, campanii de conștientizare.

Parteneriatele strategice cu companii, autorități locale și județene, instituții de învățământ, întreprinderi sociale, alte ONG-uri, fac posibil impactul pe care echipa fundației îl are în viața celor cu dizabilități. Impact relatat chiar de ei: ”Mi se pare un serviciu foarte bun, mai ales că suntem mai vizibili în societatea asta în care trăim. Cel mai important este că facem un lucru minunat: faptul că ieșim în societate”; ”Echipa este prietenoasă, merită să vină cât mai mulți oameni aici, ei deschiși la nevoile noastre”.

După 34 de ani, fundația continuă să construiască în jurul aceleiași idei: locul copilului este în familie, iar locul adultului cu dizabilități este în comunitate.

Incluziunea nu este un rezultat final, ci un proces care se construiește zilnic –împreună.

0
Citeste mai mult

Locale

Cine se va ocupa de construirea Stadionului „Dan Păltinișanu“. Când trebuie finalizat proiectul

Publicat

acum 3 zile

pe

10 martie 2026

de

Compania Naţională de Investiţii (CNI) a anunţat, marţi, asocierea CONCELEX (Leader), Construcţii Erbaşu, Concelex Engineering SRL, Terra Gaz Construct, al cărei lider este compania CONCELEX a câștigat licitaţia pentru realizarea stadionului Dan Păltinişanu din Timişoara.

Dacă nu vor fi depuse contestaţii, în curând va fi semnat contractul.

Investiţia de aproximativ 140 de milioane de euro trebuie să fie gata până în 2028.

„Stadionul Dan Păltinişanu are constructor! Compania Naţională de Investiţii a anunţat astăzi numele companiei care va construi noua arenă a Timişoarei. Procedura de selecţie a fost finalizată, avem un constructor, iar dacă în următoarele zece zile nu va fi depusă nicio contestaţie, se poate semna contractul de finanţare”, a anunţat marţi, Alfred Simonis, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

La finalizarea procedurilor, societatea câştigătoare va demara etapa de proiectare şi mai apoi lucrarile efective de ridicare a noului stadion.

„Sunt paşi obligatorii care durează deja de mult timp, dar ne apropiem de momentul pe care îl aşteptăm cu toţii de ani buni. A fost lipsă de încredere, deznădejde, amânări, dar, până la urmă, proiectul nostru merge înainte cu toate piedicile puse de-a lungul timpului de oameni care trebuiau să îl susţină. Vom avea la Timişoara cel mai modern stadion din România!”, a mai informat Simonis.

Compania CONCELEX a construit noul Stadion Steaua, din Bucureşti, unul cu 31.254 de locuri, inaugurat în urmă cu 4 ani. De asemenea, CONCELEX a mai construit, la Timişoara, noul Terminal al Aeroportului Internaţional.

De asemenea. Erbaşu Construcţii a ridicat, la Timişoara, noua Maternitate Bega şi Centrul de Mari Arşi.

Noul Stadion „Dan Păltinişanu” de 32.000 de locuri de la Timişoara, cu tribune acoperite, va costa aproximativ 140 de milioane de euro şi trebuie să fie gata până în 2028.

Stadionul „Dan Păltinișanu” va fi demolat. Ce se ridică în locul arenei

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite