Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Alegeri europarlamentare și referendum în România

Publicat

pe

În România sunt organizate, duminică, 26 mai 2019, alegeri pentru desemnarea reprezentanților în Parlamentul European și referendmul pe justiție.

La alegerile europarlamentare, candidează 13 partide şi alianţe şi 3 candidaţi independenţi, urmând să fie aleşi 33 de europarlamentari. Cel de-al 33-lea îşi va prelua mandatul după ce Brexitul va produce efecte juridice.

Conform legii, pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendum, cetăţenii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp: 7.00 – 21.00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea ”VOTAT”, dar pe buletine de vot separate: unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum – câte un buletin pentru fiecare întrebare.

Alegătorii votează la secţiile de votare la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, conform listelor electorale permanente. Cetăţenii care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu pot să îşi exercite dreptul de vot în localitatea în care se află, la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi într-o listă suplimentară.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se desfăşoară pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai, ora 22.00 – 27 mai, ora 7.00, când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.

Alegătorul român care îşi exprimă dorinţa de a vota la alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi la referendumul naţional va primi trei buletine de vot: buletinul de vot pentru alegeri şi buletinele de vot aferente celor două întrebări din cadrul referendumului naţional, după ce a semnat în ambele liste electorale.

În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat.

Alegătorul care doreşte să-şi exercite dreptul de vot la referendumul naţional va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta doar pentru una dintre întrebări.

Ştampila cu menţiunea „VOTAT” se înmânează alegătorilor împreună cu buletinele de vot, după ce aceştia au semnat în listele electorale corespunzătoare şi se recuperează de la alegători după ce au introdus buletinele de vot în urnele de vot. Vor exista urne de vot distincte pentru fiecare scrutin în parte.

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea „VOTAT”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

Preşedintele poate să ia măsuri ca staţionarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorii care la ora 21.00 se află în localul secţiei de votare pot să îşi exercite dreptul de vot.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă în preziua alegerilor, între orele 18.00 şi 20.00, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Solicitări privind votarea prin intermediul urnei speciale pot face şi alegătorii care sunt reţinuţi, deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau execută o pedeapsă privativă de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a anunţat, vineri, că, din totalul de 20.403 deţinuţi care se află în penitenciare, 17.960 au drept de vot. Dintre aceştia, 15.652 şi-au exprimat intenţia de a vota la alegerile pentru Parlamentul European şi 15.271 la referendum.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m. Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

În ziua votării, între orele 7.00 – 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

Administrație

Tren metropolitan la Timișoara cu scopul dezvoltării mobilității urbane

Publicat

pe

După investiții de 500 de milioane de lei în mobilitate doar anul trecut, primarul Dominic Fritz propune un parteneriat strategic pentru dezvoltarea unei rețele de tren urban rapid, electric și integrat cu transportul public.

Timișoara are o infrastructură feroviară care astăzi este insuficient folosită sau care nu este reabilitată, iar planul municipalității este de a moderniza și a extinde liniile. Proiectul „Tren Metropolitan Timișoara” prevede stații intermodale, parcări, hub-uri logistice de transport marfă și conexiuni directe către zone cheie ale orașului și ale zonei metropolitane. Pentru a accelera proiectul, Primăria Timișoara își asumă realizarea studiului de fezabilitate pentru întregul traseu – atât pe terenurile Primăriei, cât și pe cele ale CFR – și propune un parteneriat cu Compania Națională de Căi Ferate.

“E un proiect strategic pentru Timișoara care continuă investițiile în mobilitatea urbană, din ultimii ani. Vrem să modernizăm, să extindem și să folosim infrastructura feroviară care traversează orașul și care acum e insuficient utilizată, pentru transport public. Un transport public eficient este calea pentru a reduce folosirea mașinii în oraș și implicit pentru o Timișoara mai verde”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Traseul identificat deservește atât zona periurbană a Timișoarei, cât și cartierele periferice. Acesta pornește de la cartierul Aeroport, continuă prin zona Meteo până la Gara de Nord, iar apoi spre zona industrială Freidorf, pe lângă centrul comercial Shopping City și pe liniile din sudul și sud-estul Timișoarei (Chișoda, Giroc, Rudicica). Traseul propus se încheie în zona Industrială Buziașului, în apropiere de Calea Stan Vidrighin.

Traseul va fi integrat cu stațiile de pe coridorul feroviar aflat în reabilitare. Municipalitatea a prevăzut suplimentar stații în zona Oituz, la Spitalul de Copii „Louis Țurcanu”, în Freidorf, pe strada Ardealului, și în zona centrului comercial de pe Calea Șagului. Totodată, extinderea traseului către sudul ariei metropolitane include stații în localitățile Chișoda, Giroc, Rudicica și la intrarea în Moșnița Nouă. În zona Industrială Buziașului va fi amenajată o zonă intermodală, precum și conexiuni care să faciliteze accesul la rețeaua de tramvai de pe Stan Vidrighin. Fiecare stație va include facilități pentru transfer intermodal: locuri de parcare, spații pentru biciclete, accese facile pentru pietoni și conexiuni cu rețeaua de transport public a Timișoarei.

Investiția propusă de municipalitate deschide și perspectiva unei conexiuni feroviare de navetă mai rapide și mai eficiente între Timișoara și Arad, adaptată nevoilor de mobilitate regională de zi cu zi.

Proiectul de hotărâre privind necesitatea și oportunitatea realizării proiectului „Tren Metropolitan Timișoara” și a încheierii unui parteneriat între UAT Municipiul Timișoara și Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA va fi supus aprobării Consiliului Local și poate fi consultat la adresa următoare: https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl/ecea4a2f-89de-4e88-8d10-3fb6994afcb2.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult

Locale

Rezidență artistică gastronomică, la Timișoara. Apel pentru artiști, bucătari, bloggeri culinari și alți pasionați de bucătărie și alimentație sustenabilă

Publicat

pe

Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare lansează la Timișoara un proiect inedit de rezidență artistică gastronomică – rezidența „Gusturi în schimbare”, ediția 2026.

Artiști, bucătari, bloggeri culinari și alți pasionați de bucătărie și alimentație sustenabilă sunt invitați să exploreze și să ilustreze artistic modul în care se adaptează practicile gastronomice, gastronomia locală, la schimbările climatice.

Rezidența va avea ca rezultat crearea unei lucrări artistice/ a unui proiect despre adaptarea culinară – poate fi o instalație multimedia (vizuală, sonoră, gustativă etc.), un scurt film documentar, un proiect fotografic, un atelier interactiv de gătit, o carte de bucate ilustrată în format digital, o serie de cartoline printate sau orice altă propunere artistică în tematica dată.

„Acest proiect de rezidență, parte a programului  „Gustul ca Patrimoniu”, derulat de CRIES, este o continuare firească a acestuia, ținând cont de noile realități climatice. Persoana selectată va avea oportunitatea de a investiga, de a reflecta și de a ne face să reflectăm cu toții asupra modului în care schimbările climatice influențează tradițiile culinare locale, disponibilitatea ingredientelor și practicile de consum alimentar. Ne dorim totodată să creăm o platformă de colaborare între artiști, bucătari, experți în schimbări climatice sau din alte sectoare relevante și comunitatea locală și să generăm conținut artistic, cultural-educativ, care să inspire publicul să adopte practici alimentare mai sustenabile”, a declarat Mihaela Vețan, președinte CRIES.

Este un program în mai multe etape, iar CRIES lansează astăzi apelul public pentru selecția participantului/ a participanților la rezidență. Aceștia pot fi: artiști vizuali, culinari sau interdisciplinari/ grupuri de artiști interesați de sfera comună a gastronomiei, artei și sustenabilității, bucătari profesioniști sau amatori, cercetători în antropologia alimentară sau științele mediului, activiști de mediu interesați de alimentația sustenabilă, bloggeri sau jurnaliști culinari.

Pe perioada rezidenței, CRIES va facilita conexiunea participantului/ participanților cu diferiți experți locali, fermieri, bucătari și alte persoane relevante din comunitate. Rezidența va cuprinde o parte de cercetare și documentare – cu privire la tradițiile culinare locale și regionale, o analiză a impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii și disponibilității ingredientelor locale, precum și una de experimentare culinară – noi rețete, testarea de tehnici de gătit care conservă resursele și reduc impactul asupra mediului, ingrediente alternative ș.a.m.d.

Câștigătorul va beneficia de o remunerație de 10.000 de lei brut pentru realizarea lucrării sale/ a proiectului său și va avea asigurate cazarea și transportul pentru rezidența care se va desfășura în Timișoara, pe parcursul unei săptămâni, în perioada 24 iulie – 1 august 2026.

Cei interesați pot depune aplicații până în data de 26 iunie 2026, ora 00:00, pe adresa de email mihaela.vetan@cries.ro.

Aplicanții trebuie să dovedească, prin portofoliu, că au minimum 3 ani de experiență artistică (expoziții, proiecte, colaborări, publicații etc.).

Toate condițiile sunt prezentate pe larg în Regulamentul de participare la rezidența artistică gastronomică „Gusturi în schimbare”, disponibil pe site-ul CRIES, aici.

Un juriu multidisciplinar va desemna apoi câștigătorul/ câștigătorii. Vor fi selectați o persoană/ un proiect câștigător și încă două persoane/ proiecte pe lista de rezervă.

Câștigătorul va avea la dispoziție două luni (august-septembrie 2026), pentru a pregăti lucrarea artistică/ proiectul care abordează tematica propusă, iar în luna octombrie este programată prezentarea rezultatului produs.

Rezidența „Gusturi în schimbare” este organizată în cadrul proiectului „LA PAS/ Slowing Down” implementat de Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare. Proiectul face parte din Programul prioritar cu caracter multianual „Repere în cultură”, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.

Cum aplici la rezidența „Gusturi în schimbare”

Aplicațiile se depun exclusiv electronic, prin email, la mihaela.vetan@cries.ro, până în 26 iunie 2026, ora 00:00. Aplicațiile transmise după termenul-limită nu sunt luate în considerare. Pentru clarificări sau detalii, organizatorii pot fi contactați la lapas@cries.ro.

Cine poate aplica

artiști vizuali, artiști culinari și practicieni interdisciplinari;

grupuri artistice formale sau informale;

bucătari profesioniști sau amatori interesați de practici culinare sustenabile;

cercetători din antropologie alimentară, studii culturale, științele mediului sau domenii conexe;

activiști și practicieni implicați în proiecte de sustenabilitate și alimentație responsabilă;

jurnaliști, autori sau creatori de conținut preocupați de relația dintre schimbările climatice, gastronomie și cultura alimentară.

Fiecare candidat sau grup poate depune o singură aplicație.

Condiții de eligibilitate (cumulative)

minimum 3 ani de experiență într-un domeniu relevant pentru apel, dovedită prin CV profesional sau portofoliu artistic;

vârsta de minimum 18 ani împliniți la data depunerii aplicației;

cetățenie română sau rezidență pe teritoriul României;

asumarea integrală a răspunderii pentru implementarea proiectului propus.

Ce trebuie să conțină aplicația

formularul de înscriere completat – poate fi descărcat de aici

documente-suport care atestă experiența relevantă și interesul față de tematica apelului, precum: CV, portofoliu artistic (maximum 10 pagini), linkuri către proiecte anterioare, publicații sau alte materiale relevante.

Regulamentul de participare, aici.

Citeste mai mult

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

pe

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite