Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Alegeri europarlamentare și referendum în România

Publicat

pe

În România sunt organizate, duminică, 26 mai 2019, alegeri pentru desemnarea reprezentanților în Parlamentul European și referendmul pe justiție.

La alegerile europarlamentare, candidează 13 partide şi alianţe şi 3 candidaţi independenţi, urmând să fie aleşi 33 de europarlamentari. Cel de-al 33-lea îşi va prelua mandatul după ce Brexitul va produce efecte juridice.

Conform legii, pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendum, cetăţenii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp: 7.00 – 21.00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea ”VOTAT”, dar pe buletine de vot separate: unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum – câte un buletin pentru fiecare întrebare.

Alegătorii votează la secţiile de votare la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, conform listelor electorale permanente. Cetăţenii care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu pot să îşi exercite dreptul de vot în localitatea în care se află, la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi într-o listă suplimentară.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se desfăşoară pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai, ora 22.00 – 27 mai, ora 7.00, când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.

Alegătorul român care îşi exprimă dorinţa de a vota la alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi la referendumul naţional va primi trei buletine de vot: buletinul de vot pentru alegeri şi buletinele de vot aferente celor două întrebări din cadrul referendumului naţional, după ce a semnat în ambele liste electorale.

În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat.

Alegătorul care doreşte să-şi exercite dreptul de vot la referendumul naţional va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta doar pentru una dintre întrebări.

Ştampila cu menţiunea „VOTAT” se înmânează alegătorilor împreună cu buletinele de vot, după ce aceştia au semnat în listele electorale corespunzătoare şi se recuperează de la alegători după ce au introdus buletinele de vot în urnele de vot. Vor exista urne de vot distincte pentru fiecare scrutin în parte.

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea „VOTAT”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

Preşedintele poate să ia măsuri ca staţionarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorii care la ora 21.00 se află în localul secţiei de votare pot să îşi exercite dreptul de vot.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă în preziua alegerilor, între orele 18.00 şi 20.00, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Solicitări privind votarea prin intermediul urnei speciale pot face şi alegătorii care sunt reţinuţi, deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau execută o pedeapsă privativă de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a anunţat, vineri, că, din totalul de 20.403 deţinuţi care se află în penitenciare, 17.960 au drept de vot. Dintre aceştia, 15.652 şi-au exprimat intenţia de a vota la alegerile pentru Parlamentul European şi 15.271 la referendum.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m. Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

În ziua votării, între orele 7.00 – 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

Locale

A fost desemnat constructorul Podului Solventul din Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a desemnat asocierea de constructori care va realiza Podul Solventul în urma licitației. Astfel, municipalitatea va semna contractul de lucrări cu asocierea FREYROM SA (lider) și PROCONS GROUP SRL (asociat). Investiția include primul pod construit peste Bega de la zero după Revoluție care, împreună cu Pasajul Solventul și un drum de legătură peste fosta platformă industrială, va conecta Bulevardul Dâmbovița de Calea Bogdăneștilor.

„E al doilea pod unde începem lucrările în această primăvară, după podul de la fosta Fabrică de țigări. A fost un drum lung, uneori exasperant și frustrant: documentații complexe, multă birocrație, perioade lungi de avizare, exproprieri ale unor terenuri private, atragerea de 18 milioane de euro bani europeni. O muncă uriașă, imposibil de făcut fără efortul coordonat al echipelor din Primărie, cărora le mulțumesc. Legătura de la Solventul – pasajul și podul – sunt așteptate de decenii de timișoreni și mă bucur că în sfârșit se întâmplă”, a spus primarul Dominic Fritz.

Podul Solventul face parte din Inelul IV Vest, una dintre arterele esențiale pentru fluidizarea traficului în oraș. Cu linie dublă de tramvai, patru benzi de circulație, piste pentru biciclete, trotuare largi și spații verzi, investiția Primăriei Municipiului Timișoara va contribui la reducerea traficului din zona centrală și la îmbunătățirea mobilității urbane. Proiectul municipalității include și reconfigurarea intersecției cu Bulevardul Dâmbovița, precum și conectarea la pistele de bicicletă de pe malul Begăi.

Podul Solventul, Pasajul Solventul și Noua Radială Vest fac parte din planul Primăriei Municipiului Timișoara de a dezvolta o infrastructură urbană modernă, care conectează cartierele și sprijină dezvoltarea economică a orașului.

Contractul a fost atribuit pentru suma de 96.076.330 lei (cu TVA), iar termenul de realizare a lucrărilor este de 24 de luni de la emiterea ordinului de începere. Valoarea totală a investiției este de 133,5 milioane de lei, dintre care 93 de milioane de lei provin din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Regional Vest 2021–2027, Intervenția Regională 4.1 – Mobilitate urbană sustenabilă.

Podul Solventul – primul pod construit la Timișoara, după Revoluție

Citeste mai mult

Administrație

REFORMA ADMINISTRATIVĂ 2026. Reduceri de personal la Primăria Timișoara

Publicat

pe

Municipiul Timișoara continuă reforma administrativă în contextul prevederilor OUG nr. 7/2026 privind reducerea numărului maxim de posturi cu 30%. Primarul Dominic Fritz propune Consiliului Local desființarea a 138 de posturi în cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului, la Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara, Direcția Generală Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar și la Sport Club Municipal. De asemenea, în urma modificărilor legislative care impun un post de agent local pentru fiecare 1.200 de locuitori, față de 1.000 anterior, sunt propuse ajustări și la nivelul Poliției Locale, cu reducerea de 86 de posturi. În total, administrația locală va reduce 102 posturi ocupate, măsură ce va aduce o economie anuală la bugetul local este de aproximativ 13 milioane de lei.

La nivelul Aparatului de Specialitate al Primarului, reorganizarea are la bază procesul de digitalizare a fluxurilor interne care a generat o redimensionare a structurilor în funcție de volumul real de muncă. Spre exemplu, este propusă desființarea a două servicii din cadrul Direcției de Autorizare și Control, precum și desființarea a patru posturi la Serviciul Achiziții Publice, acolo unde analiza activității arată că performanța poate fi menținută cu o mai bună utilizare a resurselor. Totodată, pentru a întări capacitatea financiară și a susține mai eficient orientarea municipalității către finanțări externe, este propusă comasarea Direcției Incubator Proiecte cu Direcția Economică, într-o structură unitară Direcția Generală Economică și Finanțări Proiecte.

Per ansamblu, pentru Aparatul de Specialitate, care în prezent însumează 494 de posturi, este propusă desființarea a 72 de posturi (8 funcții de conducere, din care 4 ocupate; 62 funcții de execuție, din care 27 ocupate; 2 funcții contractuale, din care 2 ocupate), precum și înființarea unui post de director general.

La nivelul structurilor vizate de reformă este propusă reducerea numărului de posturi astfel:

  • Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara – 32 de posturi (18 ocupate și 17 vacante);
  • Direcția Generală Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar – 24 de posturi și desființarea structurii (8 ocupate și 16 vacante);
  • Sport Club Municipal – 10 posturi (1 ocupat și 9 vacante);
  • Direcția Generală Poliția Locală Timișoara – 86 de posturi (42 ocupate și 44 vacante).

Primarul Dominic Fritz a inițiat procesul de eficientizare al Aparatului de Specialitate încă din anul 2021, când organigrama număra 644 de posturi. Numărul a fost redus succesiv la 535, apoi la 494, ajungând la 423 de posturi, conform propunerii curente.

Citeste mai mult

Din țară

Banat 2028 a câștigat titlul de Regiune Gastronomică Europeană

Publicat

pe

După 16 luni de pregătire, juriul Institutului de Gastronomie, Cultură, Artă și Turism din Barcelona (IGCAT), Banatul a fost desemnat Regiune Gastronomică Europeană în anul 2028.

Candidatura a fost pregătită de o echipă a cărei lider a fost Consiliul Județean Timiș, prin Visit Timiș. Partenerii candidaturii au fost Consiliul Județean Arad și Consiliul Județean Caraș-Severin.

Banat 2028 este o construcție regională. În următorii doi ani, în toată zona se vor organiza evenimente pentru a pune în valoare specificul gastronomic local și pentru a educa publicul în sensul unei vieți echilibrate și sănătoase, în concordanță cu valorile specific regionale.

Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a declarat după anunțarea câștigării titlului: „Sunt emoționat, chiar nu știa nimeni decizia dinainte, nu era foarte clar ce se va întâmpla. Mulțumesc celor cinci membri ai juriului, colegilor mei pentru organizarea din ultimele 16 luni, domnilor Iustin Cionca și Silviu Hurduzeu, președinții Consiliilor Județene Arad și Caraș-Severin, pentru sprijinul acordat în ultimele luni. Mulțumesc Simonei Neumann, a fost neobosită.  Este un titlu mai important decât pare, pentru că nu este doar despre mâncare. Este un titlu despre artă, cultură, conectivitate, inovație, turism.“

„Gastronomia este o resursă pentru dezvoltare locală, iar titlul este o oportunitate de a valorifica ceea ce avem mai bun. Felicit echipa Banat 2028, îi mulțumesc președintelui Consiliului Județean Timiș, dl. Alfred Simonis, pentru parteneriatul nostru și pentru că împreună putem construi proiecte importante pentru comunitățile noastre. Aradul intră în acest proiect cu vinurile din Podgoria Miniș-Măderat, gastronomia minorităților etnice arădene, produsele bio de mare calitate obținute în procesul de agricultură organică și cu industria alimentară arădeană, dar și cu zona de cercetare universitară și cu voluntari foarte entuziaști. Intrăm în proiect cu logistică, produse și, în primul rând, cu oameni buni“, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Juriul internațional a fost format din experți din Spania, Scoția, Norvegia, Georgia, Marea Britanie.

Echipa Banat 2028  a fost coordonată de Simona Neumann, cea care a condus și asociația care a câștigat pentru Timișoara titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite