Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Altringen și Gărâna, satele cu mai mulţi turişti decât localnici

Publicat

pe

Muzica şi literatura au reînviat satele din Banat pustiite de comuniştii care au vândut şvabii guvernului german ca să câştige valută. La Altringen, oamenii vin să trăiască la fel ca personajele din cărțile Hertei Muller în case tradiţionale, iar ecourile festivalului de jazz de la Gărâna răsună până în Japonia.

Când pe coline și în poiană nu se cânta încă jazz, Gărâna era doar un sat cu 26 de locuitori și case șubrede. Acum aproape douăzeci de ani, câțiva pasionați au organizat acolo un festival de jazz. An după an au adunat tot mai mulți oameni. Cu timpul, nume mari ale jazz-ului mondial au cântat în satul părăsit de șvabi.

La fel ca sute de germani din Banat, Papi a plecat din țară înainte de 1989. S-a întors acasă în 2009, convins că jazz-ul poate salva Gărâna.

Papi, localnic: „Anul trecut au fost 30 de mii pe patru zile, ăsta e recordul absolut până acum și anul ăsta estimăm că va fi și mai bine. Ia gândește-te ce senzație e aia să te trezești cu un autobuz de japonezi care încep să se suie peste tot, să facă fotografii”.

Din Marea Britanie și până în Franța și Asia melomanii știu de festivalul de jazz din Banat și își cumpără bilete cu multă vreme înainte.

Papi, localnic: „Gărâna este o stare de spirit pentru că dacă am avea o populație de 1500 de oameni aunci am fi o comunitate, dar așa noi suntem pur și simplu o stare de spirit”.

În satul Altringen, o gospodărie de la 1900 a fost readusă la viață

După ce Herta Muller a căștigat Nobelul pentru literatură, poveștile șvabilor din România au ajuns în ziare de prestigiu, precum The New York Times și The Guardian. Așa că oameni din toată lumea și-au dorit să vadă cum trăiau nemții din Banat. În satul Altringen, o gospodărie de la 1900 a fost readusă la viață. Mobila pictată, lăzile de zestre și costumele tradiționale adunate de la ultimii germani care au locuit-o îi transpun acum pe curioși într-o altă lume. Un decor rupt parcă din poveștile Hertei Muller. Acum, satul are mai mulţi turişti decât locuitori.

 

Valeriu Neagu, administrator: „Am avut în jur de 60 și ceva de persoane care ne-au vizitat […] față de 15, da, cam de patru – cinci ori mai mult în fiecare zi decât localnici. Camerele sunt toate mobilate cu mobilier autentic șvăbesc recondiționat mobilierul”.

 

Mariana Jivan, localnică: „Costumul nostru este tradițional […] e șvăbesc, așa s-au îmbrăcat înainte nemții.”

 

Gărâna și Altringen sunt dovada că o lume îngropată de o generație poate fi oricând readusă la viață de o alta.

 

Sursa: DIGI24.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Expoziția „Ancorat în povestea stradală”, la Cărturești Mercy Timișoara

Publicat

pe

Fotograful Gabriel Brezeanu inaugurează, sâmbătă, 23 mai 2026, expoziția de fotografie „Ancorat în povestea stradală”, găzduită de librăria Cărturești Mercy. Evenimentul propune publicului o incursiune autentică în universul fotografiei urbane contemporane, printr-o selecție de imagini alb-negru realizate în spațiul public și construite în jurul observației spontane a vieții cotidiene.

Expoziția reunește cadre surprinse în mod direct, în care dinamica orașului, contrastele sociale și expresivitatea umană devin elemente centrale ale discursului vizual. Printr-o abordare documentară și profund personală, Gabriel Brezeanu transformă momente aparent obișnuite în povești vizuale cu puternică încărcătură emoțională și narativă.

Lucrările expuse explorează relația dintre individ și mediul urban, surprinzând fragmente de viață efemere, reacții autentice și interacțiuni spontane care definesc ritmul orașului contemporan. Fotografiile pun accent pe detaliile care trec adesea neobservate, pe jocurile de lumină și umbră și pe expresivitatea naturală a personajelor surprinse în contextul firesc al străzii.

Realizată exclusiv în alb-negru, expoziția evidențiază estetica clasică a fotografiei de stradă și oferă o perspectivă introspectivă asupra spațiului urban, unde fiecare imagine funcționează ca o poveste deschisă interpretării publicului.

Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 23 mai 2026, de la ora 17:00, în prezența autorului. Publicul va avea ocazia să descopere contextul din spatele imaginilor și să participe la un dialog direct despre fotografia de stradă, observația vizuală și procesul artistic.

După vernisaj, expoziția „Ancorat în povestea stradală” va putea fi vizitată timp de o lună în spațiul Cărturești Mercy, oferind iubitorilor de fotografie și publicului larg posibilitatea de a explora o colecție de imagini care surprind autenticitatea și energia vieții urbane contemporane.

Evenimentul este realizat în parteneriat cu Foto Oskar și Cărturești Timișoara, în cadrul inițiativelor dedicate promovării artei fotografice și susținerii comunității creative locale.

Informații suplimentare: 0765642175

Citeste mai mult

Locale

Se modernizează iluminatului public pe alte 66 de străzi din Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara lansează licitația pentru lucrările de proiectare și execuție pentru extinderea iluminatului public pe alte 66 de străzi din oraș, investiție care completează lucrările realizate deja pe 64 de străzi și bulevarde din toate cartierele Timișoarei.

Noul sistem de iluminat va reduce semnificativ consumul de energie și costurile de funcționare, prin instalarea a peste 3.000 de corpuri de iluminat LED de ultimă generație. Acestea vor avea o durată de viață mai mare și vor permite reglarea automată a intensității în funcție de trafic și intervalul orar.

Reamintim, în prima etapă a programului municipalității, finalizată în toamna anului trecut, au fost montate aproximativ 2.800 de corpuri de iluminat LED pe 64 de străzi și bulevarde din Timișoara.

Valoarea totală a proiectului este de peste 12,4 milioane de lei (inclusiv TVA), din care 6 milioane de lei reprezintă finanțare atrasă de la Administrația Fondului de Mediu, prin „Programul privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public”, iar lucrările sunt estimate la 11 luni.

Cele 66 de străzi incluse în proiect sunt: Armoniei, Ion Ionescu de la Brad, Grigore T. Popa, Sfinții Apostoli Petru si Pavel, Oravița, Frigului, Avram Imbroane, Aleea Pădurea Verde (tronson A. Imborane de la Muzeul Satului – Dorobanților), Calea Dorobanților, Strada Aeroportului (tronson Dorobanților – calea ferata de pe str. Aeroportului), Palmierilor, Mătăsarilor, Calea Ghirodei (tronson Mătăsarilor – Furnicii), Grigore Alexandrescu (tronson Aleea Viilor – Bogdăneștilor), Calea Bogdăneștilor (tronson Cetătii – Circumvalațiunii), Dunărea (tronson Calea Bogdănestilor – Nera), Petru Cermena (troson Ștefan Cel Mare – Torac), Torac, Ardealului, Ion Barac, Johann Nepomuk Preyer, Surorile Martir Caceu (tronson Arieș – Ripensia), Emile Zola, Mareșal Alexandru Averescu (tronson Brâncoveanu – Martirilor), Mureș (tronson Șagului – capăt), Gavriil Musicescu (tronson Mureș – Calea Urseni), Hărniciei (tronson Mureș – Victor Hugo), Ana Ipătescu, Victor Hugo, Aluniș, Ivan Petrovici Pavlov (tronson Aluniș – Musicescu), Chișodei, Bujorilor (tronson Șagului – capăt calea ferată), Calea Buziașului (tronson Piața Domășneanu – capăt cale ferată), Porumbescu, Eneas, Diaconu Coresi, Mircea cel Bătrân, Calea Urseni, Martir Vasile Balmuș, Piața Gheorghe Domășneanu, Horia, Crișan, Izlaz, Cercului, Memorandului, Herculane, Samuil Șagovici, Basarabia, Ioan Rusu Șirianu, Glad, Polonă, Romulus, Bucovinei, Popa Șapcă, Antenei, Pomiculturii, Holdelor, Podeanu, Felix, Liege, Liniștei, Albinelor, Pop de Băsești, P-ța Mărăști, Ovidiu Cotruș, Ion Mihalache.

Citeste mai mult

Administrație

Proiectul de buget al Municipiului Timișoara pe 2026. Cele mai mari alocări merg către mobilitate, educație și modernizarea rețelelor orașului

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz propune un buget de aproape 3 miliarde de lei, construit pentru a menține ritmul de dezvoltare al orașului și pentru a asigura și îmbunătăți serviciile de zi cu zi ale timișorenilor. Cele mai mari alocări din bugetul pentru 2026 merg către mobilitate, educație și modernizarea rețelelor orașului. În total, bugetul propus se ridică la 2,96 miliarde de lei, în creștere cu peste 300 de milioane de lei față de anul trecut, din care 1,59 miliarde lei pentru investiții și 1,36 miliarde lei pentru funcționare.

„Este un buget ușor mai mare decât anul trecut. Un buget realist, în care nu am încercat să scriem lucruri mărețe pe hârtie, fără să aibă acoperire. În jur de 1,3 miliarde de lei sunt alocați pentru funcționare, adică pentru servicii publice, pentru iluminat, pentru reparația străzilor, curățenie și 1,6 miliarde de lei pentru proiectele noastre mari de investiții. Capitolul mobilitate e pe primul loc la alocări cu peste 700 de milioane de lei. Iar apoi, urmează educația. Investim foarte mult în renovarea școlilor, în construcția de noi școli, dar și în susținerea proiectelor școlilor și ale elevilor. Asta arată și direcția strategică mobilitate-educație în care merge Timișoara”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Pentru mobilitate sunt prevăzute aproape 790 de milioane de lei, sumă care include peste 615 milioane de lei pentru investiții în noi mijloace de transport și infrastructură, aproximativ 100 de milioane de lei pentru reparații și întreținere străzi și trotuare, precum și 75 de milioane de lei pentru transport public. Astfel, continuă implementarea unor investiții majore precum: Podului Muncii, Inelul 2, Magistrala Verde, Podul Solventul, strada Gării cu linie nouă de tramvai, Pasajul Solventul, Pasajul Polonă, parcare supraetajată la spitalul Louis Țurcanu sau hala de tramvaie. În paralel, sunt finanțare documentații pentru investiții noi, printre care amenajare Calea Urseni și străzi adiacente, completarea Inelului 4 în zona de nord, extinderea rețelei velo până în Ghiroda și completarea pistei velo de pe malul Bega în cartierul Fabric.

Municipalitatea își menține angajamentul de a investi în educație astfel că este propusă o sumă de 424 de milioane de lei. Fondurile vor susține atât proiecte mari precum reabilitarea Colegiului Henri Coandă și Liceului Ana Aslan, cât și lucrări de reparații curente din școli și grădinițe, alocări pentru instituțiile de învățământ, subvenționarea transportului pentru elevi, burse și ajutoare sociale, precum și bugetarea participativă. Totodată, sunt bugetate documentații pentru investiții noi la Liceul Auto (reabilitare sală de sport), Liceul Electrotimiș (reabilitarea clădirii principale), Școala Gimnazială 24 (reabilitare termică și sală de sport nouă), școala gimnazială a Liceului Moisil (reabilitare termică) sau transformarea fostei școli gimnaziale din Plopi într-o grădiniță.

Alte investiții în tranziția spre energie verde, precum retehnologizarea rețelei de termoficare, modernizarea iluminatului public, construirea primului parc fotovoltaic al orașului și montarea de noi stații de încărcare vehicule electrice noi, au prevăzută suma de 267 de milioane de lei. Spitalele au prevăzute alocări, în special pentru dotarea cu aparatură și echipamente moderne, în valoare totală de 108 milioane lei. Totodată, cultura și sportul au o alocare totală de 318 milioane de lei, care cuprinde finanțarea instituțiilor de cultură, investiții în infrastructură nouă precum MultipleXity, construirea noului Stadion „Eroii Timișoarei” și finanțarea Sport Club Municipal (SCM).

Proiectul de buget și anexele sale vor putea fi consultate la următorul link: https://buget.primariatm.ro/

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite