Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Când începe și cât durează vacanța de Paște 2017

Publicat

pe

Probabil nu doar elevii, dar și părinții se întreabă cât ține vacanța de Paște 2017, câte zile libere au elevii în vacanța de primăvară din luna aprilie, dar și câte zile libere au părinți.

 

De pe site-ul Ministerului Educației, unde este postată structura anului școlar 2016-2017, aflăm cât ține vacanța de Paște 2017. Astfel, în perioada 19 aprilie – 30 aprilie 2017 va fi vacanța elevilor, care va dura două săptămâni.

 

Dar cum Paștele ortodox 2017 va fi pe 16 aprilie, elevii vor avea liber două săptămâni, de pe 14 aprilie până pe 30 aprilie.

 

Anul şcolar 2016-2017 are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 169 de zile lucrătoare.

 

Semestrul I are 18 săptămâni dispuse în perioada 12 septembrie 2016 – 3 februarie 2017.

 

Elevii vor veni la clase pe 12 septembrie pentru a participa la activităţile din prima parte a programului „Şcoala Altfel”, urmând ca pe 15 septembrie să aibă loc festivităţile de deschidere.

 

Vacanţa de iarnă va avea 2 săptămâni, între 24 decembrie 2016 – 8 ianuarie 2017, iar vacanţa intersemestrială va fi între 4 – 12 februarie 2017. Clasele şi grupele din învăţământul primar mai au o vacanţă între 29 octormbrie 2016 – 6 noiembrie 2016.

 

Semestrul II are 17 săptămâni dispuse în perioada 13 februarie – 23 iunie 2017. Vacanţa de primăvară este programată între 19-30 aprilie 2017, iar elevii vor lua vacanţa mare pe 23 iunie şi vor reveni la şcoală pe 11 septembrie 2017.

 

Clasele terminale din învăţământul liceal vor încheia cursurile pe 2 iunie 2017, iar cei de clasa a VIII-a pe 16 iunie.

 

Zile libere de Paște 2017

 

Nu doar elevii se vor bucura de vacanță, și părinții acestora au parte de o zi liberă legală de Paște. Așadar, pe lângă prima zi de Paște, care este duminică 16 aprilie, zi liberă națională este și 17 aprilie, a doua zi de Paște.

 

Paștele catolic 2017 și Paștele Ortodox 2017 pică în aceeași zi

 

Paștele catolic și cel ortodox cad în aceeași zi, la 16 aprilie. Peste doi ani, în 2018, catolicii vor sărbători Învierea Domnului la 1 aprilie, iar ortodocșii la 8 aprilie.

 

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.

 

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

 

Paştele ortodox 2017 – duminică 16 aprilie

Paştele ortodox 2018 – duminică 8 aprilie

Paştele ortodox 2019 – duminică 28 aprilie

Paştele ortodox 2020 – duminică 19 aprilie

 

Paştele Catolic 2017 – duminică 16 aprile

Paştele Catolic 2018 – duminică 1 aprile

Paştele Catolic 2019 – duminică 21 aprile

Paştele Catolic 2020 – duminică 12 aprilie

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

Primul parc fotovoltaic din Timișoara se va construi pe 20 de hectare în zona Freidorf

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz și ministra Mediului, Diana Buzoianu, au semnat contractul de finanțare pentru realizarea primului parc fotovoltaic al orașului.

Valoarea totală a investiției este de 32.228.089 lei (TVA inclus), finanțarea fiind obținută prin Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei.

„Parcul fotovoltaic va aduce beneficii directe pentru oraș: costuri mai mici, emisii reduse și o infrastructură mai sustenabilă. Este doar unul dintre proiectele prin care transformăm Timișoara într-un oraș verde și inteligent, capabil să își producă, din surse regenerabile, o parte semnificativă din energia pe care o consumă”, a declarat primarul Dominic Fritz.

În perioada următoare, municipalitatea va iniția procedurile pentru lansarea achiziției de servicii de proiectare și execuție a lucrărilor. Noul parc fotovoltaic va avea o capacitate de 5,6 MW și va produce anual, în medie, aproape 7.800 MWh de energie verde. Panourile solare vor fi instalate pe un teren de circa 20 de hectare, situat în apropierea stației de epurare din Freidorf. Energia generată va acoperi aproximativ două treimi din consumul necesar pentru iluminatul public din Timișoara, ceea ce va însemna o reducere semnificativă a costurilor lunare, în prezent estimate la peste 1,2 milioane de lei. Pe lângă economiile financiare, proiectul Primăriei Timișoara va contribui și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 4.800 echivalent tone de CO₂ anual.

Investiția se înscrie într-un plan mai amplu al administrației locale de tranziție către surse de energie regenerabilă și reducere a poluării. Printre alte proiecte în derulare se numără și parteneriatul strategic cu OMV Petrom, care vizează utilizarea energiei geotermale pentru sistemul de încălzire al orașului.

Citeste mai mult

Administrație

Primăria Timișoara va contracta un împrumut de la BERD pentru investiții

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz și Venera Vlad, director asociat în cadrul BERD, au semnat astăzi contractul pentru o finanțarea rambursabilă care sprijină implementarea unor proiecte majore pentru oraș. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut de 30 de milioane de euro municipiului Timișoara pentru a cofinanța, alături de Uniunea Europeană (UE), investiții prioritare în rețeaua de încălzire în sistem centralizat și în regenerarea urbană.

„Creditul pe care îl contractăm este unul foarte avantajos și are un scop clar: finanțarea a două proiecte majore de dezvoltare pentru Timișoara – regenerarea urbană a zonei Traian și modernizarea sistemului de termoficare. Pentru aceste proiecte avem deja asigurate peste 60 de milioane de euro din fonduri europene, însă, ca în orice investiție de anvergură, există și componente care nu pot fi acoperite din aceste fonduri. Luăm acest credit pentru a acoperi costurile lucrărilor neeligibile din finanțarea europeană. De exemplu, în cazul proiectului din Traian, schimbarea rețelelor din subteran nu este eligibilă prin fonduri europene, dar este o lucrare absolut necesară pentru calitatea și durabilitatea investiției. Sunt investiții care transformă Timișoara, care fac ca orașul să fie mai modern, mai funcțional. Aceste proiecte nu sunt doar despre infrastructură, ci despre creșterea calității vieții timișorenilor și despre dezvoltarea orașului”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Finanțarea BERD, împreună cu contribuția de 63,5 milioane de euro din partea UE, va fi utilizată în două componente de investiții.

Prima componentă constă în reabilitarea și modernizarea rețelei de încălzire centralizată a orașului, incluzând: înlocuirea a 27 km de conducte vechi, precum și implementarea unui sistem automatizat de monitorizare. Toate acestea vor crește eficiența sistemului de încălzire, pregătind totodată infrastructura pentru integrarea viitoare a surselor de energie regenerabilă și a căldurii reziduale.

Componenta a doua a proiectului vizează regenerarea urbană a Pieței Traian, prin modernizarea infrastructurii, a transportului public și a spațiilor verzi, cu accent pe tehnologii inteligente și sustenabilitate.

Timișoara s-a alăturat în 2021 programului BERD pentru Orașe Verzi, program dedicat sustenabilității urbane, ocazie cu care BERD a acordat o finanțare de 20,3 milioane de euro pentru modernizarea transportului public, cofinanțat de Uniunea Europeană.

Citeste mai mult

Din țară

ORA DE IARNĂ. În noaptea de 25 spre 26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră

Publicat

pe

România va trece la ora de iarnă, revenind la timpul legal standard (Eastern European Time EET, UTC+2).

Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25/26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că vom avea o oră în plus de somn.

În Uniunea Europeană, practica schimbării orei este reglementată de o directivă din 2001. Conform acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard („ora de iarnă”) în ultima duminică din octombrie. În 2018, după o consultare publică cu aproape 4 milioane de participanți, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei.

În 2019, Parlamentul European a sprijinit reforma, care a fost însă dată uitării din cauza opoziției câtorva state, dar și ca urmare a pandemiei de coronavirus, care a schimbat agenda europeană.

Conform medicilor, tranziția poate produce perturbări de bioritm organismului, schimbarea orei fiind resimţită mai ales de persoanele mai fragile, precum copiii şi bătrânii.

Pot apărea tulburări ale somnului, poftei de mâncare, capacității de muncă, concentrării şi stărilor de dispoziţie.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite