Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Câți bani reușesc să pună deoparte românii

Publicat

pe

Românii pun deoparte, în medie, cam 200 de lei pe lună. Suntem aproape de unguri, dar economisim de cinci ori mai puţin comparativ cu austriecii. Salariile şi pensiile prea mici faţă de cheltuieli sunt motivul pentru care puţini reuşesc să aibă ceva provizii la bancă sau la saltea, aşa că românii sunt printre codaşii Europei la economisire, arată un studiu bancar.

Un român a economisit anul acesta în medie 46 de euro, adică 200 de lei pe lună, la fel ca în 2015. Asta în vreme ce alţi europeni din zona centrală şi de est a continentului, precum austriecii, cehii şi slovacii, au pus considerabil mai mulţi bani deoparte. Austriecii economisesc, în medie, 216 euro pe lună.

 

Suntem însă aproape de unguri, care strâng, în medie, 52 de euro pe lună. Sârbii stau cel mai prost. Lunar, economisesc doar 34 de euro.

 

În cazul nostru, motivele pentru economiile mici sau inexistente sunt cheltuielile prea mari faţă de salarii şi pensii. Cei care reuşesc să pună ban peste ban fac asta cu gândul la zile negre şi la pensie. Alţii, ca să meargă la cumpărături sau în vacanţă.

 

Nu mai puţin de 41% dintre cei care au oferit date pentru studiul realizat de Erste au spus că strâng mai puţini bani decât strângeau acum câţiva ani. Alţi 42% ai spus că economiile lor lunare au stagnat. Şi doar 14% au spus că reuşesc să pună mai mulţi bani departe.

 

Dintre cei ale căror economii au scăzut, cei mai mulţi, mai bine de jumătate, au declarat că veniturile lor au stagnat, dar cheltuielile, fie cu întreţinerea, fie cu alţi membri ai familiei au crescut. Cei care au spus că au fost nevoiţi să îşi diminueze banii puşi departe deoarece şi-au întemeiat o familie sau au făcut un copil sunt foarte puţini, doar 5% din total.

 

De altfel, 51% dintre români au spus că situaţia lor financiară nu s-a îmbunătăţit în ultimii doi trei ani, în vreme ce 23% consideră că s-a înrăutăţit şi doar un sfert consideră că o duc mai bine.

Pentru ce fac românii economii

 

89% dintre români au spus că vor să aibă bani puşi deoparte în cazul unei urgenţe. În acelaşi timp, 65% au spus că adună bani şi pentru cumpărături mai mici sau mai mari sau pentru renovarea locuinţei. 58% au precizat că vor să aibă fonduri la dispoziţie în cazul în care vor să îşi cumpere ceva în viitor. Doar 44% economisesc pentru pensie sau pentru situaţia în care nu vor mai putea să muncească.

 

În schimb, două treimi dinte slovaci şi 57% dintre cehi pun bani pentru pensionare. În schimb, în Austria salariile mai mari, dar şi modul în care este organizat sistemul de pensii fac ca economisirea să fie mai degrabă o plasă de siguranţă.

 

România mai iese în evidenţă prin ceva. Are cea mai mare pondere în regiune a celor care pun bani deoparte pentru o vacanţă.

 

Salariul mediu net a fost, anul trecut, de 418 euro pe lună. Adică doar o cincime din media europeană, de peste 2.000 de euro. Avem, în consecinţă, o putere mică de cumpărare.

 

„Dacă ne uităm la produsul intern brut pe locuitor, exprimat la paritatea puterii de cumpărare, observăm că actualmente ne aflăm la 57% din media UE”, a spus Valentin Lazea, economist-șef la BNR.

 

Facem un calcul să vedem ce câştig avem dacă punem economiile în bancă. De exemplu, 1.000 de lei.

 

„La cea mai bună bancă, 10 lei pe şase luni, asta în condiţiile în care are cea mai bună dobândă din piaţă, 2,5 la sută, dar nu are deloc comisioane. Românii în continuare depun banii în depozite, pentru că este o modalitate sigură de a-şi păstra banii, chiar dacă nu le aduce un câştig”, a explicat Irina Chițu, specialist financiar.

 

Potrivit datelor Băncii Naţionale, aproape 11 milioane de români îşi ţin economiile în bancă.

 

Sursa: DIGI24.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

Un transport agabaritic record va traversa localitățile Gearmata, Pișchia și Alioș

Publicat

pe

Un transport agabaritic record pentru România cu greutatea de 788 tone, se va efectua în perioada 23 februarie 2025 – 4 martie 2025 începând cu ora 09:00 AM, pe ruta:

Nădlac 1 PTF – DN7 – Nădlac 2 PTF – DN7G – A1 – Giarmata – DJ691 – Pieschia – DJ691 – Alios – DJ691 – Neudorf – DJ682 – Lipova (str. Timișorii – pod Lipova – DN7) – DN7 – Ilia – A1 – Grind – DN68A – Săcămaș – DN7 – Termocentrala Mintia.

Convoiul agabaritic va transporta o turbină către Termocentrala Mintia (județul Hunedoara), termocentrală aflată în plin proces de retehnologizare.

Convoiul are o lungime totală de 120 m, lățime de 6 m, înălțime de 5,4 m și greutate 788 tone.

Transportul face parte dintr-un contract ce cuprinde peste 250 de componente care au început să fie livrate la Mintia încă din luna iunie 2024 și au termene fixe de instalare pe fundații.

Guvernul României a declarat proiectul „Centrala electrică MASS Mintia” ca proiect de importanță națională în domeniul energiei electrice. Această decizie subliniază angajamentul autorităților de a asigura securitatea energetică a țării, de a moderniza Sistemul Energetic Național (SEN) și de a sprijini dezvoltarea economică prin investiții strategice.

Noua centrală, amplasată în județul Hunedoara, va funcționa pe baza unor tehnologii moderne și eficiente, utilizând turbine cu gaz și abur, cu o capacitate instalată totală de 1,770 MW. Prin această investiție, estimată la 1,4 miliarde de euro, se vor crea sute de locuri de muncă și se va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, aliniindu-ne obiectivelor europene de decarbonizare. Centrala va produce anual aproximativ 12,159 GWh de energie electrică, având o durată de viață proiectată de 30 de ani.

Citeste mai mult

Locale

Turnul de Apă din Timișoara va deveni centru cultural. Lucrările sunt realizate în proporție de 65 la sută

Publicat

pe

Lucrările de transformare a Turnului de Apă din Iosefin în centru cultural sunt realizate în proporție de 65%.

Investiția Primăriei Municipiului Timișoara se află în prezent în etapa de realizare a finisajelor interioare și exterioare, de montare a structurii metalice din interior și a refacerii învelitoarei acoperișului.

Procesul de restaurare a tâmplăriei exterioare a fost finalizat, iar elementele au fost remontate, respectând aspectul original al clădirii. În prezent, constructorul execută lucrări de consolidare a zidurilor interioare, de refacere a acoperișului, precum și finisaje interioare și exterioare. Totodată, este în curs de montare o structură metalică specială, care va permite vizitatorilor să exploreze fostul rezervor de apă. Acesta va deveni un spațiu cultural care va putea găzdui mici evenimente și expoziții la înălțime.

Proiectul de refuncționalizare a Turnului de Apă Iosefin va oferi comunității un spațiu dedicat evenimentelor culturale, expozițiilor și activităților artistice, punând în valoare patrimoniul istoric al orașului. Unul dintre principalele puncte de atracție va fi un punct de belvedere la 45 de metri înălțime, de unde vizitatorii vor putea admira o panoramă spectaculoasă asupra cartierului istoric Iosefin și a canalului Bega.

După ce, în toamna anului 2023, Primăria Timișoara a reziliat contractul pentru întârzieri majore și o execuție de doar 30%, lucrările au fost atribuite, în urma licitației, firmei  ALEX-DIA CONSTRUCT S.R.L. Contractul în valoare de 9.153.404,86 lei (TVA inclus) are termen de finalizare luna mai 2025.

Foto: Primăria Timișoara

Turnul de apă „Iosefin“ din Timișoara, transformat în centrul cultural

Citeste mai mult

Din țară

„Morile de la Rudăria”. Se lansează cartea despre situl unic în România, cu 25 de mori de apă

Publicat

pe

Cel mai mare complex mulinologic din România a fost studiat pentru prima dată atât din punct de vedere istoric cât și etnografic.

Cercetarea lui Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat a început în 2021 și a cuprins sute de documente de arhivă analizate, zeci de interviuri cu localnicii pentru conceperea și publicarea acestui volum – Morile de la Rudăria. Patrimoniul mulinologic al comunei Eftimie Murgu din județul Caraș Severin.

Lansarea va avea loc vineri, 28 februarie 2025, de la ora 14.00 la Căminul Cultural din localitate, în prezența localnicilor, a autorităților locale, precum și a membrilor Asociației Acasă în Banat.

„Am pornit de la necesitatea de a lămuri când au fost construite aceste mori și ce le face să fie atât de valoroase. Pe parcursul cercetării am descoperit numeroase lucruri neștiute despre morile dispărute, despre modul de organizare și de transmitere a proprietății, despre diferite instalații hidraulice construite de rudăreni. Am reconstituit firul istoric care arată originea morilor și explică cum s-a ajuns ca aceste instalații arhaice să supraviețuiască până în prezent”, a spus Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În carte sunt cercetate în detaliu cele 22 de mori din Rudăria, dar și cele trei mori din afara satului, mai puțin cunoscute publicului. Sunt identificate și descrise zece mori dispărute, două firize, dar și alte modalități ingenioase de folosire a apei. Este analizată în detaliu fiecare componentă a morilor, fiind scoase în evidență acele trăsături particulare care aduc unicitate morilor de la Rudăria. Nu în ultimul rând, cartea tratează și aspecte culturale, de la legende și povești țesute în jurul morilor până cultura gastronomică a localității construită în jurul făinii măcinată la moară.

Volumul a fost tipărit cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură, are 252 de pagini, în condiții grafice excelente și a fost publicat într-un număr limitat de exemplare.

„Pentru efortul voluntar depus în studierea patrimoniului mulinologic din Rudăria (…) investigațiile sistematice efectuate pe teren, informațiile orale strânse cu atâta tenacitate precum și bibliografia abundentă folosită în elaborarea lucrării, pasiunea și abnegația sa, nu pot decât să-mi exprim toată admirația față de autorul acestei lucrări. Ea reprezintă cea mai profundă radiografie a complexului mulinologic de la Rudăria”, a spus istoricul Volker Wollmann în prefața cărții.

Acesta este cel de-al doilea volum dedicat morilor, publicat de Radu Trifan și Asociația Acasă în Banat. Primul volum, Morile Banatului. Patrimoniul mulinologic din județele Timiș și Caraș Severin a fost realizat în 2023. Începând cu anul 2020, Asociația Acasă în Banat face eforturi constante de a păstra și promova patrimoniul mulinologic al Banatului, prin acțiuni de protejare a acestor monumente, reparații și chiar de repunere în funcțiune. În tot acești ani, cu sprijinul voluntarilor, a reușit să lucreze la 55 de mori de apă din Banat. Începând cu anul 2022, organizația face parte din Societatea Internațională Mulinologică (The International Molinological Society) care cuprinde peste 400 de membri din 35 de țări.

Localitatea Rudăria (oficial, Eftimie Murgu, județul Caraș Severin) și-a câștigat faima prin faptul că aici se găsesc cele mai multe mori de apă construite într-un singur loc din toată țara.

Despre Asociația Acasă în Banat

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

Asociația Acasă în Banat poate fi contactată pe paginile de Social media (Facebook/Instagram/Linkedin/Whatsapp) sau la adresa de email acasainbanat@gmail.com.

Donații în LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801

Donații în EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801

SWIFT/BIC: BTRLRO22

PayPal: acasainbanat@gmail.com

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite