Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Actrița Valeria Seciu a murit la vârsta de 83 de ani

Publicat

pe

Actriţa Valeria Seciu a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 83 de ani, anunţă UNITER.

„Valeria Seciu (2 august 1939 – 6 septembrie 2022). Am aflat cu tristeţe că în dimineaţa zilei de 6 septembrie ne-a părăsit extraordinara actriţă de teatru, film, radio şi televiziune Valeria Seciu. Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească”, a transmis UNITER într-o postare pe Facebook.

Actriţa Valeria Seciu s-a născut la Bucureşti, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti (1964), la clasa lui A. Pop Marţian, avându-l ca asistent pe Octavian Cotescu, cel care avea să îi devină soţ.
În anul 1964 a debutat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti alături de Ion Caramitru, cu rolul Veronicăi Micle din dramatizarea „Eminescu”, în regia lui Sică Alexandrescu. Pe această scenă a jucat în spectacole precum: „Eminescu” (1964), „Răzvan şi Vidra” şi „Apus de soare” (1967), „‘Enigma Otiliei” (1968), „Idiotul” (1969), „Cui i-e frică de Virginia Wolf?” (1970), „Pisica în noaptea Anului Nou” şi „Jocul de-a vacanţa” (1971), „Richard al III-lea” (1976).
Din anul 1978 a a făcut parte din colectivul Teatrului Mic din Bucureşti, unde a susţinut o prestigioasă activitate. Aici s-a produs deplina sa maturizare artistică, la contactul cu regizoarea Cătălina Buzoianu şi în parteneriate legendare de scenă cu actorii Ştefan Iordache şi Gheorghe Visu.

Marile roluri din această perioadă au fost: „Să îmbrăcăm pe cei goi” de Luigi Pirandello (1978), „Maestrul şi Margareta” de M. Bulgakov (1980), „Nişte ţărani” de Dinu Săraru (1981), „Dama cu camelii” de AL. Dumas (1985). A mai jucat în: „Pescăruşul” de Cehov (1993), „Spirit” de Margaret Edson (2001), „Cum gândeşte Amy” de David Hare, (2005), „Furtuna” de William Shakespeare (2009), toate în regia Cătălinei Buzoianu, „Creatorul de teatru”, de Thomas Bernard, regia Alexandru Dabija (2007).

La începutul anilor 1990, fără a părăsi scena Teatrului Mic, Valeria Seciu a înfiinţat şi condus Teatrul Levant, una dintre primele trupe independente de gen de după revoluţie. De numele Teatrului Levant este legată o altă colaborare importantă a actriţei cu regizoarea Cătălina Buzoianu, la spectacolul „Pelicanul”, după August Strindberg (1994). Această piesă a fost montată într-un spaţiu neconvenţional, într-un depozit al Sălii Dalles.

În film a debutat în 1964, jucând în pelicula „Casa neterminată”, regizată de Andrei Blaier. Deşi a deţinut peste 20 de roluri în filme, acestea nu i-au pus în valoare resursele de sensibilitate şi profunzime reliefate pe scenă. Din filmografia sa mai amintim: „Asediul” (1971), „Un august în flăcări” (1974), „Regăsire” (1977), „Clipa” (1979), „Ion – blestemul pământului, blestemul iubirii” (1979), „Lumini şi umbre” – serial TV (1979-1982), „Bună seara, Irina” (1980), „Dragostea şi revoluţia” (1983), „Adela” (1984), „Furtună în Pacific” (1985), conform volumului „1234 cineaşti români” (Ed. Ştiinţifică, 1996).

După anul 2000 a urcat mai rar pe scenă, dar, cu toate acestea, fiecare apariţie a reprezentat un succes de public şi de critică. În anul 2010 a apărut în filmul „Aurora”, semnat de Cristi Puiu, şi a jucat la Teatrul Mic rolul principal în spectacolul „Doamna noastră din Pascagoula”, după ultima piesă scrisă de Tennessee Williams, în regia lui Florin Fătulescu.

Bogata sa activitatea fost încununată de o serie de premii şi distincţii: Premiul UNITER 2002 pentru cea mai bună actriţă, cu rolul doamnei Bering, din spectacolul „Spirit”, în regia Cătălinei Buzoianu (2004); Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România (1978), pentru rolul din filmul „Înainte de tăcere”; Premiul UNITER (2006) pentru rolul principal din piesa „Cum gândeşte Amy”, în regia Cătălinei Buzoianu; Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER (2007); distincţia pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar pentru Gloucester din „Lear”, regizat de Andrei Şerban, la Gala Premiilor UNITER (2009).

În 2014, artista şi-a anunţat retragerea de pe scena Teatrului Mic şi Teatrului Foarte Mic. Un an mai târziu, în 2015, a primit o stea pe Aleea Timpului din Capitală. Tot în 2015 a făcut parte din juriul Galei celei de-a XXIII-a ediţii a Galei Premiilor UNITER şi a primit decoraţia regală Nihil Sine Deo din parte principesei Margareta.

În anul 2016 s-a numărat printre laureaţii Premiilor Criticii oferite de Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru, pentru rolul Ranevskaia din spectacolul „Livada de vişini” de A. P. Cehov.

Pe lângă rolurile interpretate pe scenă sau ecran, a dat viaţă multor personaje la teatrul radiofonic.

Valeria Seciu a fost căsătorită cu actorul Octavian Cotescu, având împreună un băiat.

Cultură

Festivalul Recoltei, la Giroc. Muzică și preparate culinare și colectare de fonduri pentru o cauză socială

Publicat

pe

Duminică, 26 octombrie 2025, de la ora 13:00, Grădina Căminului Cultural din Giroc va găzdui cea de-a treia ediție a Festivalului Recoltei, organizat de Asociația Filantropică Ortodoxă „Sfântul Dimitrie” din Giroc, în parteneriat cu Primăria Comunei Giroc.

Evenimentul va îmbina bucuria tradițiilor de toamnă cu implicarea socială, având ca scop colectarea de fonduri pentru construirea unui centru dedicat copiilor nevoiași – un spațiu unde aceștia să primească sprijin, educație și șansa la un viitor mai bun.

Evenimentul va fi prezentat de Dan Negru, iar momentul central al zilei va fi recitalul uneia dintre cele mai iubite trupe din România, Holograf, care va aduce pe scenă emoție, energie și un plus de bucurie pentru public.

Atmosfera va fi completată de prezența unor îndrăgiți artiști de muzică populară, precum Carmen Popovici-Dumbravă, Carmen Biruescu, Roberta Crintea, Marian Medregoniu, Vanesa Jarja și Doriana Talpeș, alături de ansambluri și grupuri locale care vor aduce autenticitatea tradițiilor românești în mijlocul comunității girocene.

Organizatorii pregătesc și o adevărată celebrare gastronomică, cu un uriaș ceaun de 1.000 de litri, 8.000 de sărmăluțe și numeroase alte preparate tradiționale pregătite special pentru această zi, într-o atmosferă caldă și prietenoasă.

Participanții se vor bucura, totodată, de decoruri tematice de toamnă, activități pentru copii și colțuri foto care vor surprinde spiritul evenimentului.

Toate fondurile strânse în cadrul festivalului vor fi direcționate către construcția centrului pentru copiii aflați în nevoie, iar cei care doresc să contribuie pot face donații în contul RO69BRDE360SV66342483600 (BRD Giroc).

Festivalul Recoltei 2025 este un eveniment al solidarității și grijii față de oamenii cu nevoi, o tradiție prin care comunitatea din Giroc se mobilizează an de an pentru a susține cauze sociale reale și pentru a aduce speranță acolo unde este cel mai mare nevoie.

Citeste mai mult

Cultură

Premieră pe scena Teatrului Național din Timișoara – Spectacolul „Vestul adevărat“

Publicat

pe

Repetițiile pentru noua premieră a Teatrului Național din Timișoara – „Vestul adevărat“ – au intrat în linie dreaptă. Astfel, prima ieșire la rampă spectacolului „Vestul adevărat“ de Sam Shepard, este programată duminică, 26 octombrie 2025, ora 19, la Sala Mare.

În traducerea lui Andrei Marinescu, povestea celor doi frați seduși de mirajul Hollywood-ului – Austin, un scenarist de succes și Lee, un vagabond cinic, dar șarmant – țese admirabil „modelul din covor” al complicatelor relații de familie, într-un exercițiu de hiperrealism atât de perfect încât evenimentele par să sară dincolo de natura lor plauzibilă.

Piesa, deopotrivă amuzantă și gravă, brutală și comică, este una dintre capodoperele celebrului actor de teatru și film, dramaturg, scenarist, regizor, romancier și poet american Sam Shepard. Câștigător al premiului Pulitzer și nominalizat la premiul Oscar pentru cel mai bun actor, de zece ori laureat al premiilor Obie pentru scenariu și regie, Sam Shepard este considerat unul dintre cei mai importanți dramaturgi ai secolului al XX-lea.

Bine-cunoscutul regizor de teatru Felix Alexa, premiat pentru multe dintre spectacolele sale, revine la Teatrul Național din Timișoara cu această tragi-comedie antrenantă – Vestul adevărat, trecând piesa lui Shepard prin filtrul inteligenței și al umorului său abraziv. Felix Alexa, prolific regizor și pedagog de teatru, a montat în teatre și a predat în universități din toată lumea (Paris, Zagreb, Seul, Beijing, Shanghai, New Delhi, Singapore sau Sidney). Experiența sa poartă amprenta marelui regizor Peter Brook, cu care a colaborat.

Regizorul Felix Alexa i-a distribuit în rolurile celor doi frați – protagoniști ai spectacolului, pe doi dintre cei mai tineri membri ai Naționalului timișorean, actori care, cu talent, profesionalism și tenacitate, își construiesc un profil artistic de excepție: Marin Lupanciuc, unul dintre cei mai tineri actori nominalizați vreodată la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal (2023) și cel mai nou membru al trupei, Teodor Cauș, actor, muzician și dansator din noua generație. Cei doi sunt susținuți în partituri de compoziție de bine-cunoscuții actori ai Naționalului timișorean, Ion Rizea (premiul UNITER pentru cel mai bun actor secundar, 2021) și Paula Maria Frunzetti.

Decorul și costumele spectacolului sunt semnate de Maria Miu, reputat scenograf de teatru și film, recunoscută ca fiind unul dintre cei mai imaginativi, mai creativi și mai talentați artiști din generația sa.

Următoarele reprezentații ale spectacolului sunt programate joi, 30 noiembrie și duminică, 9 noiembrie 2025. Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11 și 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

Citeste mai mult

Cultură

Cristian Sida aduce expoziția „Passepartouze” pe simezele Muzeului Național de Artă din Timișoara

Publicat

pe

Muzeul Național de Artă din Timișoara, 22 octombrie 2025 – 26 noiembrie 2025

Cristian Sida – Passepartouze

Vernisaj: miercuri, ora 18:00

Totul rămâne deschis și imprevizibil; singurul lucru stabil este structura grafică și picturală – o matrice originară din care prind contur haosul, întâmplările cotidiene și întrebările ce ne însoțesc tăcut. În acest proces, amprenta capătă un rol esențial, iar monotipul și textele generate aleatoriu devin instrumente prin care sensul se insinuează, fragmentar, în construcția vizuală a realității.

Publicul din Timișoara este invitat să îl (re)descopere pe Cristian Sida pe simezele Muzeului Național de Artă din Timișoara (MNArT), cu o colecție de lucrări reunite sub titlul „Passepartouze”.

„Titlul „Passepartouze” este un joc de cuvinte între *passepartout (paspartu) și *partouze (orgie – în sensul de delir, în cazul lucrărilor), unde nimic nu este prestabilit în afară de structura grafică și picturală, ca matrice din care iese și se construiesc haosul, întâmplările și interogațiile de zi cu zi. Amprenta joacă un rol esențial, la fel și monotipul, textele aleatorii”, explică prof. univ. dr. Cristian Sida.

Astfel, pe simezele MNArT se vor regăsi lucrări de mari dimensiuni din seriile Satyricon, Pour les Privés d’Amour et de Pinard, realizate între anii 2005 – 2025. Dimensiunile – 300×200 cm, 500×200 cm, 300×150 cm – impresionează prin impact vizual și complexitate tehnică: acrilic, grafisme, obiecte încorporate ce vizează antropomorfoze, ipostaze pseudo-anatomice, ludice, autoironice. Seria Satyricon evocă reminiscențe ale laboratorului cromatic anterior anului 2006, până la cea mai recentă lucrare, care relatează practic „povestea de dragoste cu Franța”, pe care Cristian Sida o trăiește de decenii.

„A existat – și continuă să existe – un mariaj complex, uneori tensionat, între abstract și figurativ. Spuneam și altădată: în copilărie nu pictam, ci desenam. Iar desenul, la acea vârstă, vine firesc cu nevoia de a reprezenta lumea, de a imita realitatea prin contururi: personaje, case, peisaje imaginare, basme. În 2006, odată cu lucrările din seria Satyricon, am făcut un compromis asumat: am început să injectez abstracția cu elemente grafice, forme ce păstrează o urmă de figurativ, chiar dacă filtrate de imaginar. Încă mă neliniștește întrebarea: formă sau culoare? Paradoxal, în clipa în care culoarea prinde formă, începe să povestească – dar cu fiecare poveste spusă, parcă își pierde din prezență, se estompează. Cu toate acestea, nu pot exista fără desen. E un partener de antrenament, o prezență constantă, aproape vitală. Desenez și în minte, și vizibil, ca într-un dialog interior rostit cu voce tare. Textele care însoțesc lucrările mele s-au născut inițial dintr-o selecție instinctivă – versuri întâmplătoare din melodiile pe care le ascultam în timp ce pictam. Pentru mine, aceste texte nu sunt doar însoțitoare, ci parte din limbajul vizual însuși – extensii ale ideii plastice, componente ale unei recuzite personale, uneori suprarealiste, care oferă noi piste de lectură”, declară artistul.

Cristian Sida este profesor doctor la Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara (specializarea Pictură), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și membru de onoare al Association „Atelier International d’Artistes Plasticiens” (Franța). De mai mulți ani, trăiește pe jumătate în Franța, unde participă constant la proiecte de anvergură.

A expus la Paris, New York, Viena, Biarritz, Budapesta, Izmir, Karlsruhe, Salzburg ș.a., și a fost distins cu numeroase premii, printre care: Premiul „Eugen Todoran” pentru excelență în cultură, Premiul pentru pictură la Bienala Internațională de la Izmir, Turcia, Premiul de Excelență în Pictură oferit de UAP România. A beneficiat de Bursa Națională pentru Pictură (UAP România) și a fost invitat ca lector la Université Paris 8 și la École Supérieure d’Art de Lorraine.

Este considerat unul dintre artiștii consacrați ai Europei Centrale. De asemenea, a semnat lucrări de artă monumentală în Corsica și pentru municipalitatea orașului Méricourt (Franța), unde revine în această toamnă cu un nou proiect desfășurat într-un sit UNESCO.

Parteneri: Cramele Recaș, Rețele Electrice

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite