Ne găsiți și pe:

Cultură

Actrița Valeria Seciu a murit la vârsta de 83 de ani

Publicat

acum 4 ani

pe

Actriţa Valeria Seciu a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 83 de ani, anunţă UNITER.

„Valeria Seciu (2 august 1939 – 6 septembrie 2022). Am aflat cu tristeţe că în dimineaţa zilei de 6 septembrie ne-a părăsit extraordinara actriţă de teatru, film, radio şi televiziune Valeria Seciu. Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească”, a transmis UNITER într-o postare pe Facebook.

Actriţa Valeria Seciu s-a născut la Bucureşti, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti (1964), la clasa lui A. Pop Marţian, avându-l ca asistent pe Octavian Cotescu, cel care avea să îi devină soţ.
În anul 1964 a debutat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti alături de Ion Caramitru, cu rolul Veronicăi Micle din dramatizarea „Eminescu”, în regia lui Sică Alexandrescu. Pe această scenă a jucat în spectacole precum: „Eminescu” (1964), „Răzvan şi Vidra” şi „Apus de soare” (1967), „‘Enigma Otiliei” (1968), „Idiotul” (1969), „Cui i-e frică de Virginia Wolf?” (1970), „Pisica în noaptea Anului Nou” şi „Jocul de-a vacanţa” (1971), „Richard al III-lea” (1976).
Din anul 1978 a a făcut parte din colectivul Teatrului Mic din Bucureşti, unde a susţinut o prestigioasă activitate. Aici s-a produs deplina sa maturizare artistică, la contactul cu regizoarea Cătălina Buzoianu şi în parteneriate legendare de scenă cu actorii Ştefan Iordache şi Gheorghe Visu.

Marile roluri din această perioadă au fost: „Să îmbrăcăm pe cei goi” de Luigi Pirandello (1978), „Maestrul şi Margareta” de M. Bulgakov (1980), „Nişte ţărani” de Dinu Săraru (1981), „Dama cu camelii” de AL. Dumas (1985). A mai jucat în: „Pescăruşul” de Cehov (1993), „Spirit” de Margaret Edson (2001), „Cum gândeşte Amy” de David Hare, (2005), „Furtuna” de William Shakespeare (2009), toate în regia Cătălinei Buzoianu, „Creatorul de teatru”, de Thomas Bernard, regia Alexandru Dabija (2007).

La începutul anilor 1990, fără a părăsi scena Teatrului Mic, Valeria Seciu a înfiinţat şi condus Teatrul Levant, una dintre primele trupe independente de gen de după revoluţie. De numele Teatrului Levant este legată o altă colaborare importantă a actriţei cu regizoarea Cătălina Buzoianu, la spectacolul „Pelicanul”, după August Strindberg (1994). Această piesă a fost montată într-un spaţiu neconvenţional, într-un depozit al Sălii Dalles.

În film a debutat în 1964, jucând în pelicula „Casa neterminată”, regizată de Andrei Blaier. Deşi a deţinut peste 20 de roluri în filme, acestea nu i-au pus în valoare resursele de sensibilitate şi profunzime reliefate pe scenă. Din filmografia sa mai amintim: „Asediul” (1971), „Un august în flăcări” (1974), „Regăsire” (1977), „Clipa” (1979), „Ion – blestemul pământului, blestemul iubirii” (1979), „Lumini şi umbre” – serial TV (1979-1982), „Bună seara, Irina” (1980), „Dragostea şi revoluţia” (1983), „Adela” (1984), „Furtună în Pacific” (1985), conform volumului „1234 cineaşti români” (Ed. Ştiinţifică, 1996).

După anul 2000 a urcat mai rar pe scenă, dar, cu toate acestea, fiecare apariţie a reprezentat un succes de public şi de critică. În anul 2010 a apărut în filmul „Aurora”, semnat de Cristi Puiu, şi a jucat la Teatrul Mic rolul principal în spectacolul „Doamna noastră din Pascagoula”, după ultima piesă scrisă de Tennessee Williams, în regia lui Florin Fătulescu.

Bogata sa activitatea fost încununată de o serie de premii şi distincţii: Premiul UNITER 2002 pentru cea mai bună actriţă, cu rolul doamnei Bering, din spectacolul „Spirit”, în regia Cătălinei Buzoianu (2004); Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România (1978), pentru rolul din filmul „Înainte de tăcere”; Premiul UNITER (2006) pentru rolul principal din piesa „Cum gândeşte Amy”, în regia Cătălinei Buzoianu; Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER (2007); distincţia pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar pentru Gloucester din „Lear”, regizat de Andrei Şerban, la Gala Premiilor UNITER (2009).

În 2014, artista şi-a anunţat retragerea de pe scena Teatrului Mic şi Teatrului Foarte Mic. Un an mai târziu, în 2015, a primit o stea pe Aleea Timpului din Capitală. Tot în 2015 a făcut parte din juriul Galei celei de-a XXIII-a ediţii a Galei Premiilor UNITER şi a primit decoraţia regală Nihil Sine Deo din parte principesei Margareta.

În anul 2016 s-a numărat printre laureaţii Premiilor Criticii oferite de Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru, pentru rolul Ranevskaia din spectacolul „Livada de vişini” de A. P. Cehov.

Pe lângă rolurile interpretate pe scenă sau ecran, a dat viaţă multor personaje la teatrul radiofonic.

Valeria Seciu a fost căsătorită cu actorul Octavian Cotescu, având împreună un băiat.

2
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Cultură

Festivalul inimilor, ediția a XXXV-a, la Timișoara

Publicat

acum 2 zile

pe

19 iunie 2026

de

În perioada 1-5 iulie 2026, Timișoara găzduiește cea de-a XXXV-a ediție a Festivalului Inimilor, primul festival internațional din România și unul dintre cele mai importante evenimente europene dedicate coregrafiei folclorice mondiale.

Ediția din acest an reunește ansambluri și artiști din Albania, Bulgaria, Cehia, Columbia, Georgia, Republica Moldova, România, Serbia, Slovacia, Spania, Statele Unite ale Americii, Ucraina și Ungaria.

Pe parcursul celor cinci zile de festival, care celebrează bogăția și diversitatea patrimoniului cultural imaterial, publicul va avea ocazia să descopere expresii autentice ale culturii populare, prezentate de artiști care păstrează și promovează tradițiile comunităților din care provin.

Festivalul debutează miercuri, 1 iulie, cu parada ansamblurilor, care va porni de la Catedrala Mitropolitană, la ora 19:00, urmată, la ora 21:30, de un spectacol extraordinar, ai cărui protagoniști sunt Ansamblul „Timișul” și Baletul Național „Joc”, din Republica Moldova, însoțiți de actorii Marin Lupanciuc, Diana Nițu, Benone Viziteu, Matei Chioariu și Ana-Maria Cojocaru.

Nu doar Parcul Rozelor va fi un epicentru al bucuriei, la început de iulie, ci și Piața Unirii, unde zilnic, de la ora 20:00, vor avea loc momente acrobatice realizate de artiștii de la Loveart Show (Marea Britanie) și spectacole coregrafice ale trupelor participante la festival (interval orar: 21:30-22:30).

Publicul este așteptat și la activități tematice conexe, care prilejuiesc întâlnirea cu costumele specifice țărilor lumii. De asemenea, ca în fiecare an, bucuria ajunge și în cartiere: duminică, 5 iulie, de ora 12:00, vor avea loc performance-uri în proximitatea bisericilor din Fratelia, zona Soarelui și Calea Șagului.

Programul detaliat al festivalului va fi anunțat în curând.

Intrarea va fi liberă la toate acțiunile cuprinse în festival.

Foto: Arhivă

62
Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Etniilor, ediția 2026, la Timișoara

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

9 iunie 2026

de

Festivalul Etniilor, ediția a XXV-a, va avea loc duminică, 14 iunie 2026, la Timișoara, evenimentul fiind dedicat promovării diversității culturale și valorilor tradiționale ale comunităților etnice din Banat.

„Tradițiile, muzica, dansurile și portul popular sunt elemente de patrimoniu, dar mai ales parte din identitatea vie a unui județ. Consiliul Județean Timiș susține Festivalul Etniilor pentru că arată, de fiecare dată, cât de bogat este Banatul prin comunitățile care îl formează. Este un eveniment care aduce oamenii împreună și păstrează legătura dintre generații”, a declarat Alexandru Iovescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș.

Evenimentul va începe la ora 17:40 cu o horă multietnică în Piața Unirii, simbol al unității prin diversitate, la care sunt invitați să participe toți timișorenii și vizitatorii orașului.

Festivalul se va desfășura în Piața Sf. Gheorghe din Timișoara, la ora 18:00, unde vor evolua 10 formații artistice multietnice din Timișoara și județul Timiș, reprezentând un larg areal cultural al minorităților: maghiari, germani, sârbi, romi, slovaci, bulgari, ucraineni, evrei și machedoni.

Atmosfera de convivialitate și bucurie a Banatului de altădată va fi transpusă scenic de Ansamblul Profesionist Banatul, Ansamblul de dansuri populare germane ”Edelweiss” din Deta, Grupul vocal ucrainean ”Zoreaneții” din Știuca, Ansamblul ”Palucénka” din Dudeștii Vechi, Ansamblul Uniunii Bulgarilor ”Slavijak” din Timișoara, Ansamblul Uniunii Rromilor ”Ilo Romano” din Variaș, Corul ”Shalom” al Uniunii Evreilor din Timișoara, Ansamblul ”Necea – Rock” din Dudeștii Noi, Ansamblul ”Fialocka” al Uniunii Democratică a Slovacilor și Cehilor din România – Filiala Timiș și Ansamblul de cântece și dansuri maghiare ”Bokréta” din Timișoara.

Pe scena festivalului vor urca și ansamblurile Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș ”Bujorii Banatului” și ”Băgrinii Banatului”.

Evenimentul va fi prezentat de Maria Borțun – Popescu.

Accesul este liber și gratuit!

Festivalul Etniilor, ediția a XXV-a 2026, este posibil cu susținerea financiară a Consiliului Județean Timiș și este organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș.

100
Citeste mai mult

Cultură

Expoziția Chasing Light, la Kunsthalle Bega

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

4 iunie 2026

de

Dona Arnakis, Dinu Bodiciu, Oláh Gyárfás, Andreea Medar, Dragoș Motica, Miki Velciov, Dan Vișovan

Vernisaj: 5 iunie 2026, ora 18:00

Perioada expoziției: 5 iunie – 14 august 2026

Program de vizitare: Marți – Sâmbătă, 12:00 – 18:00

Kunsthalle Bega are plăcerea de a prezenta expoziția Chasing Light, un proiect curatorial dedicat Facultății de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara și generațiilor de artiști formați în jurul acestei instituții. Reunind lucrările artiștilor Dona Arnakis, Dinu Bodiciu, Oláh Gyárfás, Andreea Medar, Dragoș Motica, Miki Velciov și Dan Vișovan, expoziția propune o reflecție asupra continuității, transformării și relațiilor care se construiesc în timp în jurul unei școli de artă.

Inițiat în jurul publicației omonime apărute în 2025, proiectul urmărește să evidențieze impactul pe care Facultatea de Arte și Design l-a avut asupra dezvoltării scenei artistice contemporane din România și asupra formării unor practici care depășesc de mult granițele contextului local. Artiștii incluși în expoziție au construit cariere distincte și au dezvoltat direcții de cercetare proprii, însă continuă să împărtășească memoria unui spațiu comun de învățare, dialog și experiment artistic.

Prezentată anterior la Londra și Alba Iulia, Chasing Light nu circulă ca o expoziție itinerantă în sensul convențional al termenului. Fiecare prezentare este regândită în relație directă cu spațiul care o găzduiește, devenind un proiect care se dezvoltă organic, în dialog cu arhitectura, memoria și dinamica fiecărui loc. La Kunsthalle Bega, expoziția capătă o nouă configurație și activează aproape integral spațiul instituției, de la scara exterioară – devenită în timp un reper al intervențiilor artistice – până la lobby, lounge și zona dedicată cercetării. Astfel, traseul expozițional devine o experiență extinsă, în care fiecare spațiu contribuie la construirea discursului curatorial.

Prin intermediul instalației, sculpturii, desenului, modei experimentale, designului, intervenției ambientale și artei video, expoziția explorează teme precum corpul, memoria, natura, materialitatea și transformarea. Diversitatea mediilor și a abordărilor reflectă atât complexitatea practicilor artistice dezvoltate în jurul Facultății de Arte și Design, cât și capacitatea acestei comunități de a genera forme relevante de cercetare vizuală și sensibilitate critică.

Mai mult decât o reuniune a unor artiști alumni, Chasing Light propune o reflecție asupra rolului pe care o instituție de educație artistică îl poate avea în modelarea imaginarului cultural al unui oraș și în susținerea, pe termen lung, a unei comunități creative. Expoziția vorbește despre moștenire și apartenență, despre felul în care ideile, valorile și experiențele împărtășite într-un context educațional continuă să producă efecte mult după încheierea studiilor. În același timp, proiectul aduce în discuție responsabilitatea școlilor de artă de a cultiva nu doar competențe profesionale, ci și forme de gândire critică, sensibilitate și implicare în realitatea contemporană.

Într-un moment în care relația dintre educație, cultură și societate este supusă unor transformări accelerate, Chasing Light reafirmă importanța spațiilor de formare artistică ca locuri ale experimentului, dialogului și libertății intelectuale. Expoziția devine astfel nu doar o prezentare a unor practici artistice relevante, ci și un omagiu adus unei comunități care, de-a lungul deceniilor, a contribuit la definirea identității culturale contemporane a Timișoarei și la consolidarea prezenței acesteia în contextul artistic național și internațional.

Expoziția este realizată în parteneriat cu Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara și beneficiază de sprijinul BEGA.

Kunsthalle Bega este o platformă dedicată artei contemporane și experimentului interdisciplinar, care urmărește să creeze contexte de dialog între artiști, curatori, cercetători și public. Prin proiectele sale, instituția susține producția culturală contemporană și dezvoltarea unor discursuri relevante pentru scena artistică locală și internațională.

Cu sprijinul BEGA

Parteneri: Facultatea de Arte și Design, Universitatea de Vest din Timișoara

3
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite