Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Actrița Valeria Seciu a murit la vârsta de 83 de ani

Publicat

pe

Actriţa Valeria Seciu a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 83 de ani, anunţă UNITER.

„Valeria Seciu (2 august 1939 – 6 septembrie 2022). Am aflat cu tristeţe că în dimineaţa zilei de 6 septembrie ne-a părăsit extraordinara actriţă de teatru, film, radio şi televiziune Valeria Seciu. Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească”, a transmis UNITER într-o postare pe Facebook.

Actriţa Valeria Seciu s-a născut la Bucureşti, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti (1964), la clasa lui A. Pop Marţian, avându-l ca asistent pe Octavian Cotescu, cel care avea să îi devină soţ.
În anul 1964 a debutat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti alături de Ion Caramitru, cu rolul Veronicăi Micle din dramatizarea „Eminescu”, în regia lui Sică Alexandrescu. Pe această scenă a jucat în spectacole precum: „Eminescu” (1964), „Răzvan şi Vidra” şi „Apus de soare” (1967), „‘Enigma Otiliei” (1968), „Idiotul” (1969), „Cui i-e frică de Virginia Wolf?” (1970), „Pisica în noaptea Anului Nou” şi „Jocul de-a vacanţa” (1971), „Richard al III-lea” (1976).
Din anul 1978 a a făcut parte din colectivul Teatrului Mic din Bucureşti, unde a susţinut o prestigioasă activitate. Aici s-a produs deplina sa maturizare artistică, la contactul cu regizoarea Cătălina Buzoianu şi în parteneriate legendare de scenă cu actorii Ştefan Iordache şi Gheorghe Visu.

Marile roluri din această perioadă au fost: „Să îmbrăcăm pe cei goi” de Luigi Pirandello (1978), „Maestrul şi Margareta” de M. Bulgakov (1980), „Nişte ţărani” de Dinu Săraru (1981), „Dama cu camelii” de AL. Dumas (1985). A mai jucat în: „Pescăruşul” de Cehov (1993), „Spirit” de Margaret Edson (2001), „Cum gândeşte Amy” de David Hare, (2005), „Furtuna” de William Shakespeare (2009), toate în regia Cătălinei Buzoianu, „Creatorul de teatru”, de Thomas Bernard, regia Alexandru Dabija (2007).

La începutul anilor 1990, fără a părăsi scena Teatrului Mic, Valeria Seciu a înfiinţat şi condus Teatrul Levant, una dintre primele trupe independente de gen de după revoluţie. De numele Teatrului Levant este legată o altă colaborare importantă a actriţei cu regizoarea Cătălina Buzoianu, la spectacolul „Pelicanul”, după August Strindberg (1994). Această piesă a fost montată într-un spaţiu neconvenţional, într-un depozit al Sălii Dalles.

În film a debutat în 1964, jucând în pelicula „Casa neterminată”, regizată de Andrei Blaier. Deşi a deţinut peste 20 de roluri în filme, acestea nu i-au pus în valoare resursele de sensibilitate şi profunzime reliefate pe scenă. Din filmografia sa mai amintim: „Asediul” (1971), „Un august în flăcări” (1974), „Regăsire” (1977), „Clipa” (1979), „Ion – blestemul pământului, blestemul iubirii” (1979), „Lumini şi umbre” – serial TV (1979-1982), „Bună seara, Irina” (1980), „Dragostea şi revoluţia” (1983), „Adela” (1984), „Furtună în Pacific” (1985), conform volumului „1234 cineaşti români” (Ed. Ştiinţifică, 1996).

După anul 2000 a urcat mai rar pe scenă, dar, cu toate acestea, fiecare apariţie a reprezentat un succes de public şi de critică. În anul 2010 a apărut în filmul „Aurora”, semnat de Cristi Puiu, şi a jucat la Teatrul Mic rolul principal în spectacolul „Doamna noastră din Pascagoula”, după ultima piesă scrisă de Tennessee Williams, în regia lui Florin Fătulescu.

Bogata sa activitatea fost încununată de o serie de premii şi distincţii: Premiul UNITER 2002 pentru cea mai bună actriţă, cu rolul doamnei Bering, din spectacolul „Spirit”, în regia Cătălinei Buzoianu (2004); Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România (1978), pentru rolul din filmul „Înainte de tăcere”; Premiul UNITER (2006) pentru rolul principal din piesa „Cum gândeşte Amy”, în regia Cătălinei Buzoianu; Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER (2007); distincţia pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar pentru Gloucester din „Lear”, regizat de Andrei Şerban, la Gala Premiilor UNITER (2009).

În 2014, artista şi-a anunţat retragerea de pe scena Teatrului Mic şi Teatrului Foarte Mic. Un an mai târziu, în 2015, a primit o stea pe Aleea Timpului din Capitală. Tot în 2015 a făcut parte din juriul Galei celei de-a XXIII-a ediţii a Galei Premiilor UNITER şi a primit decoraţia regală Nihil Sine Deo din parte principesei Margareta.

În anul 2016 s-a numărat printre laureaţii Premiilor Criticii oferite de Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru, pentru rolul Ranevskaia din spectacolul „Livada de vişini” de A. P. Cehov.

Pe lângă rolurile interpretate pe scenă sau ecran, a dat viaţă multor personaje la teatrul radiofonic.

Valeria Seciu a fost căsătorită cu actorul Octavian Cotescu, având împreună un băiat.

Cultură

Tururi ghidate la Sala 2 a Teatrului Național „Mihai Eminescu“ din Timișoara

Publicat

pe

Cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, miercuri, 27 martie 2024, de la orele 16:00, 17:00 și 18:00, Teatrul Național din Timișoara organizează la Sala 2, în Parcul Civic, tururile ghidate SALA 2, PUNCT! MAI DEPARTE, SALA 2023!

Teatrul Național din Timișoara face parte organic, nu doar istoric, din fibra acestui oraș a cărui arhitectură culturală își are propriile particularități, venind în întâmpinarea unei civilizații de calitate, solide. Sala 2 este exemplul concret al acestei simbioze culturale. Astfel, clădirea din cărămidă construită, probabil, cu materiale recuperate din demolarea fortificațiilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, aflată în partea de sud a ceea ce a fost, între secolul al XVIII-lea și  jumătatea secolului trecut, Cazarma Transilvania, a avut un destin mai degrabă discret, fiind folosită ca manej, arhivă, depozit sau sală de sport. Deși în urmă cu 16 ani, fostul manej imperial ajunsese în pragul ruinei, după preluarea de către Teatrul Național, Sala 2 și-a câștigat în timp record locul în inimile locuitorilor și vizitatorilor Timișoarei, creându-și un public fidel și atrăgând mereu alți și alți spectatori, prin spectacolele sale și prin evenimentele pe care le-a găzduit. Inimă culturală a orașului, Sala 2 este locul în care a fost făcut primul pas către Capitala Europeană a Culturii – Timișoara 2023.

Participanții la tururile ghidate vor fi însoțiți de membrii trupei Teatrului Național, care le vor împărtăși povești despre istoria obiectivă și subiectivă a Sălii 2 și, de asemenea, vor putea viziona filmul documentar realizat de Zomir Dimovici despre această clădire a cărei poveste începe cu peste un veac și jumătate în urmă, clădire care, în scurt timp, va ieși din crisalidă, transformată în cel mai modern centru teatral din România, moștenirea Capitalei Europene a Culturii în infrastructura culturală – marcând acest lucru inclusiv prin noua sa titulatură: Sala 2023.

Înscrierea la turul ghidat SALA 2, PUNCT! MAI DEPARTE, SALA 2023! se face la adresa de e-mail office@tntm.ro, cu precizarea numelui persoanei / persoanelor care se înscriu și a orei pentru care optează. Turul ghidat este gratuit și face parte din programul CelbrART al Teatrului Național din Timișoara.

În cadrul aceluiași program, Teatrul Național aniversează Ziua Mondială a Teatrului prin două întâlniri teatrale îndrăgite. Astfel, miercuri, 27 martie, de la ora 11, la Studio UȚU are loc reprezentația în matineu a spectacolului Amintiri din epoca de școală de Mihaela Michailov, în regia regretatului Ion-Ardeal Ieremia. Tot miercuri, 27 martie, de la ora 19, în aceeași sală de spectacol, este programată comedia O noapte furtunoasă. Un exercițiu după I.L. Caragiale, un spectacol de Ada Lupu Hausvater.

Biletele sunt disponibile la Agenția de bilete „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, orar: marți – duminică, între orele 11 – 19, tel. 0256 201 117 sau on-line pe www.tntm.ro.

Citeste mai mult

Cultură

Nicu Covaci, liderul trupei Phoenix, operat de urgență la Timișoara

Publicat

pe

Nicu Covaci, liderul trupei timişorene Phoenix, în vârstă de 76 de ani, a fost operat de urgenţă pe creier, vineri, la Spitalul Judeţean din Timişoara.

Conform unor surse medicale, problemele de sănătate ale solistului trupei Phoenix au apărut în urmă cu câteva săptămâni, când a început să aibă amorţeli la faţă şi probleme cu vederea.

Examinarea RMN a indicat un proces expansiv intracranian.

Formaţiunea tumorală a fost extirpată chirurgical cu succes de neurochirurgul Horia Pleş.

„Din raţiuni obiective şi pentru a proteja starea lui Nicu, nu am oferit informaţii despre situaţia actuală. Nicu a trecut cu succes (încă) un obstacol major! A suferit o intervenţie chirurgicală delicată, încheiată cu bine! Prezentăm mulţumiri echipei medicale şi tuturor prietenilor care au fost aproape în aceste momente determinante! Lui îi urăm un sincer: «Hai, înapoi pe scenă»!“, se menționează într-o postare pe pagina de socializare a trupei Phoenix.

Nicu Covaci este internat pe Secţia ATI a Spitalului Judeţean Timişoara.

Citeste mai mult

Cultură

Expoziție inedită la Timișoara: „Crâmpeie identitare: farmecul vieții șvăbești”

Publicat

pe

Asociația „Inițiativă în Educație” și Muzeul Stefan Jäger din Jimbolia organizează, în 19 martie 2024, vernisajul evenimentului „Crâmpeie identitare: farmecul vieții șvăbești”.

Expoziția, care își dorește să readucă în prim-plan frânturi ale moștenirii lăsate de etnicii șvabi, va avea loc la Centrul de Proiecte Timișoara, începând cu ora 18:00.

Muzeul Stefan Jäger din Jimbolia, un veritabil păstrător al tușelor care exhală o boare de arhaitate, reprezintă spațiul în care pictorul șvab Stefan Jäger a așezat culoarea pe pânze cu iz atemporal. Acestea surprind instantanee ale vieții cotidiene a primei jumătăți a secolului XX. Timpul, noțiune cu valențe atât de paradoxale, părea că are un alt ritm în vremurile în care muncile agricole și cele casnice se împleteau într-un firesc al tihnei și al lucrului bine calculat.

Expoziția conține bunuri etnografice care întregesc imaginea etniei ce și-a pus amprenta asupra Banatului începând cu a doua jumătate a veacului al XVIII-lea. Se va putea descoperi cum mașina de cusut Singer a reușit să își croiască drum înspre prezent, cum pomul de Kirchweih înalță sentimentul sărbătoresc al vieții prin verdele buchetului de rozmarin ornat cu panglici colorate, cum reflexiile șvabilor de odinioară încă se oglindesc în jurul nostru. Aceste porți înspre trecut trebuie văzute cu sens dual – atât ca deschidere înspre o lume ce a apus, cât și invers – deschiderea lumii respective de a aduce prezentului fărâme din ceea ce (încă) ne definește.

Cristina Dema, curatorul expoziției „Crâmpeie identitare: farmecul vieții șvăbești”, coordonează activitatea mai multor hotspoturi patrimoniale din Jimbolia. Această misiune, asumată conștiincios, este deopotrivă solicitantă și tonică. Pentru îndeplinirea ei, Cristina s-a implicat din 2016 încoace, în calitate de lider sau partener, în proiecte artistice, editoriale, educaționale sau culturale, precum: Tabăra de Creație Literară pentru Tineri Scriitori „Petre Stoica”, Simpozionul Internațional de Artă „Stefan Jäger”, Cafeneaua Culturală ș.a.

Expoziția este cu acces gratuit și va fi deschisă publicului în perioada 14-28 martie 2024, găzduind tururi ghidate, evenimente și ateliere educaționale pentru elevi, profesori și pentru întreaga comunitate din Timișoara. În cadrul expoziției se va desfășura și programul de formare „Muzeul-spațiul de învățare” la care vor participa dascălii din județul Timiș. Inițiativa urmărește să dezvolte parteneriate strategice între școli și instituții culturale, contribuind astfel la creșterea calității educației și la formarea unei comunități educaționale mai active și mai angajate în dezvoltarea culturală a orașului și a regiunii.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „FORMA inEDU”, proiect ce urmărește valorificarea resurselor culturale și integrarea artei în mediul școlar prin crearea de contexte educaționale care formează și consolidează competențele pedagogice și interculturale ale cadrelor didactice și dezvoltă parteneriate și rețele culturale la nivel local și regional în perioada februarie – iunie 2024 în Timișoara.

Acțiunea face parte din Programul Cultural Național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Power Station+ | Școli creative, derulat de Centrul de Proiecte Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul de la Ministerul Culturii. Programul are scopul de a crea contexte educaționale care să promoveze învățarea interdisciplinară și să formeze cadre didactice ca mediatori culturali și transmițători ai culturii.

Vă invităm, așadar, să fiți alături de noi în 19 martie 2024, de la ora 18, la un eveniment care celebrează trecutul aducându-l în prezent cu ajutorul bunurilor culturale care încă poartă amprentele șvabilor de altădată.

Persoană de contact:

Andrada Mazilu

Coordonator proiect „Spațiul de cultură”

0754 21 21 44

contact@inedu.ro

Despre Asociația Inițiativă în Educație:

Asociația Inițiativă în Educație susține si contribuie la îmbunătățirea mediului educațional și cultural prin crearea de contexte de învățare și dezvoltare pentru elevi, profesori și părinți din județul Timiș.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite