Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Călătoria cu „Tramvaiul Poeziei” nu s-a încheiat. Poem colectiv dedicat Timișoarei, pictat pe asfalt

Publicat

pe

Tramvaiul Poeziei ediția a III-a, un eveniment al Asociației „Arta Nu Mușcă”, s-a desfășurat în primul weekend din iunie la Timișoara, dar călătoria nu s-a încheiat!

Ca parte din proiect, Svetlana Cârstean, Moni Stănilă, Alina Purcaru, Radu Vancu și Andrei Dosa, poeții invitați în Tramvaiul Poeziei pentru dialoguri și lectură, au creat un poem colectiv, finalizat chiar în aceste zile, ca extensie a evenimentului.

Florile de cireș înfloresc nevăzute și toamna

în casele bătrâne, în inima mea

ori de câte ori revin acasă

străzile nevăzute până atunci

ajung drumuri știute

& drumurile ajung amintiri

& inima mea e flori de cireș

& creierul meu e o casă bătrână

în care tu îți încălzești picioarele degerate

la soba în care arde cireșul uscat.

Bega curge limpede, stele și turnuri

de apă se reflectă în ea, din depou tramvaiul

își sună clopoțelul, vatmanul strălucește-n livrea.

& seara & dimineața în orașul acesta străin

e cel puțin o casă în care te-așteaptă cineva

ai venit în sfârșit, spune. intră-n curtea mea interioară. plouă

peste cireșele din iosefin. & seara & dimineața e acasă în orașul străin.

Poemul e dedicat Timișoarei și oamenilor săi, și adună laolaltă efectele și afectele orașului asupra celor 5 poeți, ce poate deveni în timp, o altfel de stație a poeziei.

„Mi-am dorit mult să rămână ceva concret în urma proiectului și aveam demult ideea unui poem colectiv, iar când pregăteam pentru Timișoara, am știut că voi lucra cu scriitorul Bogdan Munteanu. Eram prieteni pe Facebook și văzusem cu un an în urmă proiectul lui din Timișoara “Poezie în stradă” (versuri pictate pe asfalturi) și i-am scris. A fost încântat și foarte dornic să colaborăm”, a declarat Loredana Munteanu, fondatoarea Asociației „Arta Nu Mușcă” și organizatoare a evenimentului.

„Când eram copil, îmi plăcea să mă joc de-a vatmanul. Acum mă joc de-a călătorul. Când am timp liber, urc în tramvai și merg câteva stații prin Timișoara. Câteodată am prins și lecturi publice. Fie că e vorba de evenimente culturale organizate, fie de acțiuni spontane sau de poezia orașului, a vatmanilor și călătorilor, fiecare rută vine cu poezia ei. Cu sound-ul ei. Proiectul „Tramvaiul Poeziei” a reușit să aducă laolaltă toate aceste forme. Am parcurs, alături de poeți, muzicieni și călători inimoși, un traseu de poveste. Mai mult, cei care nu au putut participa la evenimente pot citi un poem colectiv scris de cei cinci poeți invitați, cu gândul la Timișoara. El se află pe malul Begăi, lângă D’Arc pe Mal și vaporul Pelican – super îndrăgite de timișoreni. Poezia de stradă imprimată pe asfalt folosind șabloane și spray-uri e o tradiție a orașului. Nu pot decât să mă bucur că, așa cum zice primul vers, „Florile de cireș înfloresc nevăzute și toamna”, a menționat scriitorul Bogdan Munteanu.

„Cum ai descrie Timișoara în 2 cuvinte?” a fost una dintre întrebările regăsite în formularul de înscriere în călătoriile cu Tramvaiul Poeziei, răspunsuri care le-au folosit poeților ca sursă de inspirație în realizarea poemului colectiv; o serie de cuvinte sau sintagme oferite de participanții la eveniment apar în acest poem, printre care se numără: florile de cireș, Bega, acasă, tramvaiul sau casele bătrâne.

Evenimentul a strâns în jurul poeziei, al frumosului și al dorinței de a descoperi o altă perspectivă asupra orașului un număr impresionant de participanți, la fiecare călătorie, garantând succesul proiectului în capitala culturală europeană.

„A fost o ediție de succes în Timișoara, prima în afara Bucureștiului, în  cel mai bun context cultural, cu muzicieni și o parte din echipă locali care au sprijinit proiectul, ceea ce a făcut diferența.

În rest, am simțit în permanență o energie aparte, un sentiment de familiaritate, am încercat să fiu mai mult participantă decât organizatoare pe parcursul celor 5 călătorii, iar toate acestea mi-au dat imboldul să iau în calcul ca următoarele ediții să se desfășoare și în alte orașe”, a mai menționat Loredana Munteanu.

„Timișoara e splendidă ca întotdeauna, fiindcă e ca o iubire, treci peste defecte și vezi doar frumusețea. Timișoara e totuși un fel de casă pentru mine, așa că întâlnirea cu prieteni și cititori a fost cât un sac de emoții. Am revăzut pe fereastra tramvaiului locuri pe care nu le-am mai vizitat de multă vreme și am aflat de la ghidul nostru multe povești pe care nu le știam.

Am devenit destul de tehnică de-a lungul timpului, așa încât pentru poemul colectiv n-a fost nevoie de o inspirație venită de sus, ci doar să închid ochii și să revăd”, a declarat poeta Moni Stănilă, câștigătoarea premiului la categoria Poezie, în cadrul Galei Radio România Actualități 2023.

Amintim că Tramvaiul Poeziei a ajuns pentru prima dată în afara Bucureștiului, la Timișoara, oferind publicului ocazia incursiunii în lumea poeziei contemporane, a orașului, în compania unor artiști locali care au susținut recitaluri muzicale inedite la flaut, vioară și violoncel, și a unui ghid turistic local care-a punctat pe traseu povești valoroase despre Timișoara.

Preț de 2 ore, în 2 zile consecutive, participanții s-au bucurat de 5 călătorii în tramvaiul desenat de artistul Dan Perjovschi, de lecturi ale celor 5 poeți și de dialoguri cu esență moderate de Anca Vancu.

Proiectul face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Grow Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.

Pentru a rămâne aproape de proiectele „Arta Nu Mușcă”, vă invităm să urmăriți activitatea asociației pe conturile de social media: Instagram și Facebook.

***

Un eveniment amplificat de Kiss FM.

Partener strategic – Societatea de Transport Public Timișoara (STPT).

Sponsori – Regina Maria | Rețeaua Privată de Sănătate, Julius Meinl, Aqua Carpatica.

Despre Asociația Arta nu Mușcă”

​​Asociaţia „Arta nu muşcă” a fost înfiinţată în anul 2012, cu focus pe  proiecte culturale cu caracter artistic și educativ în spații publice, cu scopul de a promova și facilita arta către publicul larg. În ultimii 11 ani de activitate, spațiile publice alese au fost preponderent mijloace de transport în comun, având drept obiectiv experimentarea artei în tranzit, în locuri accesibile, și incluziunea socială.

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite