Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Evenimente dedicate comemorării a 35 de ani de la Revoluția din Decembrie ’89, la Timișoara

Publicat

acum 2 luni

pe

În perioada noiembrie – decembrie 2024, la Timișoara se desfășoară o serie de evenimente sub umbrela „35 de ani de libertate”, organizate de instituții de cultură, organizații și instituții publice din Timișoara, și nu numai.

„Anul acesta, am strâns sub umbrela programului ”35 de ani de libertate” evenimentele organizate de instituții și organizații nu doar pentru săptămâna Revoluției. Întreg programul marchează o călătorie – națională și europeană – care a culminat cu 20 Decembrie 1989: Timișoara, oraș liber de comunism. Le mulțumesc tuturor celor care sunt parte a efortului din spatele acestui program pentru că se încăpățânează să nu uite și nu ne lasă nici pe noi să uităm”, spune primarul Dominic Fritz.

Programul este centralizat pe site-ul https://35libertate.primariatm.ro/, de unde cei interesați pot afla detalii despre expozițiile, conferințele, piesele de teatru, concertele, tururile ghidate, filmele sau dezbaterile care au loc în Timișoara în această perioadă. Site-ul este actualizat periodic, în funcție de programarea următoarelor evenimente.

„Cu acest program comemorăm și onorăm curajul și sacrificiul generației din 1989. Dar vrem mai mult decât atât. Scopul nostru este, pe de o parte, să ajungem la generațiile tinere care nu știu prea multe despre comunism și Revoluție. Pe de altă parte vrem să le reamintim generațiilor mai mature miza acelor zile și provocările prin care Europa trece acum. Libertatea și democrația nu ar trebui să fie luate ca acel ceva care vine de-a gata, dimineața la cafea. Ci trebuie apărate și protejate, zi de zi”, spune primarul Dominic Fritz.

Seria de evenimente e deschisă de 4 momente istorice cu o mare însemnătate: căderea Zidului Berlinului (9 noiembrie) și decesul lui Corneliu Coposu (11 noiembrie), revolta de la Brasov (15 noiembrie), revolta de la Budapesta din 1956:

„Aufarbeitung. RDG și România în cultura memoriei”. Expoziție deschisă până în 17 noiembrie 2024, la Memorialul Revoluției, str. Oituz nr. 2B, vernisaj în 9 noiembrie 2024, ora 17,00. În cadrul vernisajului va avea loc o prelegere și o discuție cu publicul alături de Dr. Rodica Binder, jurnalistă și scriitoare de origine română, despre diviziunea dintre Est și Vest și rezultatele ei în politica actuală, cu titlul „Ceea ce nu avem voie să uităm”. Proiectul a fost realizat de Ambasada Germaniei la Bucureşti împreună cu IICCMER şi Fundaţia Federală pentru Reevaluarea Dictaturii SED. Organizator: Consulatul Germaniei la Timișoara, Memorialul Revoluției din 1989, Centrul Cultural German și ifa – Institutul pentru Relații Externe.

Proiecție de filme: Good Bye Lenin! (2003), 8 noiembrie 2024, ora 20:30, la Cinema Victoria și “Das Leben der Anderen” (2006), 15 noiembrie, de la 20:00, la Cinema Victoria. Organizator: Consulatul Germaniei la Timișoara, Centrul Cultural German și ifa – Institutul pentru Relații Externe.

 „Corneliu Coposu, o viață întreagă pentru principii și valori.” Expoziție deschisă în perioada 9 noiembrie 2024 – 31 decembrie 2024, pe malul Begăi (lângă Vila Mal). Organizator: Fundația Corneliu Coposu.

„BRAȘOV 1987. Doi ani prea devreme”. Proiecție de film, 9 noiembrie 2024, ora 17:30, la Cinema Victoria. Proiecția va fi urmată de o discuție cu Marius Boeriu și Dănuț Iacob, președintele și respectiv vicepreședintele Asociației 15 noiembrie 1987 Braşov, protagoniști ai filmului și ai revoltei anticomuniste de la Brașov. Organizator: Fundația Corneliu Coposu.

„Corneliu Coposu – File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983”. Lansare de carte, 10 noiembrie 2024, ora 17:00, la Memorialul Revoluției. Invitați: Doina Alexandru, Tudor Călin Zarojanu. Moderator: Cosmin Budeancă. Organizator: Fundația Corneliu Coposu.

Am învățat să fim liberi? 35 de ani de la Revoluție. Dezbatere, în 11 noiembrie 2024, ora 11:30, în Aula Magna Universitatea de Vest Timișoara. Invitați: Thierry Wolton (Franța) – scriitor și istoric, Brândușa Armanca – jurnalist şi profesor universitar, Marina Constantinescu – critic de teatru, scriitor și realizator TV, Alexandru Gussi – politolog și lector universitar, Antonie Popescu – avocat în Dosarul Revoluției, Dănuț Iacob – vicepreședinte Asociația 15 Noiembrie 1987 Brașov. Moderator: Ion-Andrei Gherasim – președinte executiv Fundația Corneliu Coposu. Organizator: Fundația Corneliu Coposu.

Gala Corneliu Coposu. Luni, 11 noiembrie, ora 19:00, la Opera Națională Română Timișoara. Va avea 3 părți: premierea tinerilor câștigători ai concursului de eseuri organizat de Fundația Corneliu Coposu, conferința susținută de istoricul Thierry Wolton și concertul de gală al sopranei Teodora Gheorghiu Spiess și al baritonului Sorin Coliban, acompaniați la pian de Diana Ionescu. Evenimentul va fi prezentat de Marina Constantinescu. Biletele se pot achiziționa pe platforma eventbook.ro. Veniturile obținute din vânzarea biletelor la acest eveniment, precum și donațiile primite, vor fi direcționate pentru construcția Bisericii „Memorial Corneliu Coposu” din Bobota, jud. Sălaj, satul natal al lui Corneliu Coposu. Organizator: Fundația Corneliu Coposu.

„Fotografii ascunse. Budapesta, revoluție, 1956”. Expoziție deschisă până în 15 ianuarie 2025, la sediul Memorialul Revoluției, str. Oituz nr. 2B. Expoziția oferă o selecție de fotografii din 1956, din colecția de fotografii istorice a Muzeului Național al Ungariei, adunate după schimbarea de sistem în 1989. Organizator: Memorialul Revoluției.

Primăria Timișoara, prin Administrația pentru Sănătate și Educație, are în derulare concursul de fotografie „Revoluționarul din familia mea”, dedicat elevilor din Timișoara și din localitățile periurbane. Fotografiile trimise vor fi evaluate de un juriu de specialitate, iar cele mai bune vor fi expuse și premiate. Regulamentul, calendarul concursului și criteriile de evaluare a proiectelor sunt publicate pe website-ul concursului: https://35libertate.primariatm.ro/concurs.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

3 ianuarie 2025

de

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

0
Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

acum o lună

pe

18 decembrie 2024

de

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

0
Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

acum o lună

pe

14 decembrie 2024

de

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite