Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Expoziția internațională „Țara de foc” /„Land of Fire”, la Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Kunsthalle Bega prezintă expoziția internațională de grup curatoriată de Cosmin Costinaș, premiant Bega Art Prize 2021, împreună cu Mona Vătămanu și Florin Tudor: „Țara de foc” / „Land of Fire”.

Expoziția va fi vernisată pe 18 octombrie 2024, la Kunsthalle Bega, Calea Circumvalațiunii nr.10, Timișoara, începând cu orele 17:30.

Programul va cuprinde o prezentare curatorială susținută de Cosmin Costinaș, Mona Vătămanu și Florin Tudor, urmată de un concert live cu Plevna & Ya Tosiba și DJ SET Interbalkanic cu Ion Dumitrescu.

În continuarea evenimentului de deschidere, sâmbătă, 19 octombrie 2024, începând cu ora 12:00,  va avea loc o serie de discuții între curatorii expoziției, artiști și invitați speciali pornind de la temele abordate în expoziție:

13:15 – 14:15 – Ascensiunea și declinul mitologiilor naționale

14:30 – 15:15 – Discuție online cu Tony Chakar și Cosmin Costinaș

15:30 – 16:30 – Strategii anticoloniale de vindecare. Rezistența culturii indigene din Tierra del Fuego. Cristina Zárraga în dialog cu Paz Guevara

16:45 – 17:45 – Practici artistice, istorie, natură și control

18:00 – 19:00 – Istorii ale artei marginalizate și potențialul lor

Folosind o structură de valori curatoriale asumate – datorie, integritate, responsabilitate, comunicare, colaborare, solidaritate, Cosmin Costinaș propune în „Țara de foc” dezvoltarea unui alt tip de societate, schimbarea sensului obișnuit de internaționalitate.

Artiști: Claudia Andujar, Florin Bobu, Alex Bodea, Tony Chakar, Ana Deji, Megan Dominescu, Mihaela Drăgan, Ion Dumitrescu, Chitra Ganesh, Alexandra Gulea, Loredana Ilie, Sakarin Krue-On, Ivana Mladenović, Nicoleta Moise, Silvia Moldovan, Elisabeta și Emilia Morar, Veda Popovici și Mircea Nicolae, Maria Prodan, Citra Sasmita, Ștefan Sava, Ultima Esperanza, Sana Shahmuradova Tanska, Robel Temesgen, Hans Mattis-Teusch, Mona Vătămanu și Florin Tudor, Mark Verlan, Cecilia Vicuña, Apichatpong Weerasethakul, Cristina Zárraga.

Pornind de la câteva episoade istorice mai puțin cunoscute, expoziția cercetează anumite linii de excluziune din discursurile istorice și ale istoriei artei din România, legate atât de momente întunecate din trecut, cât și de momente de progres. Acest proces ridică mai multe întrebări: ce grupuri, împreună cu poveștile, imaginile și perspectivele lor, au fost excluse din procesul încă în desfășurare de auto-imaginare a României, de la comunități etnice la grupuri sociale, precum cel al minerilor? Ce evenimente din subsolurile istoriei românești continuă să fie trecute sub tăcere? Aici, expoziția „Țara de foc” inițiază o examinare a implicării, a proximității, precum și a foloaselor obținute de teritoriile românești din proiectul colonial european. Aducând în discuție figuri din această istorie colonială a României mai puțin discutată, cum ar fi cea a lui Iuliu Popper, un participant major la genocidul poporului Selk’nam din Țara de Foc, expoziția va aduce în discuție și alte capitole ale istoriei României: de la cei cinci sute de ani de robie romă la colonizarea Cadrilaterului, la ocuparea Transnistriei și la genocidul evreilor și romilor, de la prima istorie scrisă a primei expediții europene în jurul globului, la alți exploratori și savanți ce au servit proiectului colonial până în secolul XX.

Expoziția se întreabă de asemenea, ce genuri, stiluri, limbaje, medii și genealogii artistice au fost excluse, deseori în detrimentul complexității, din istoriile dominante ale artei folosite pentru a construi imaginea de sine a națiunii. Poate cea a icoanelor pe sticlă ortodoxe din Transilvania din secolele XVIII și XIX, multe dintre ele realizate de artiste femei, într-o epocă în care femeile au fost în general excluse din profesia artistică, rezervată preponderent bărbaților pe întreg continentul european? Sau istoria covoarelor transilvănene produse în țări musulmane, colecționate în Transilvania și reprezentate în picturile occidentale europene care ne arată complexitatea circuitelor de schimb ale economiei coloniale globale? Sau genurile hibride de muzică care reprezintă și azi un subiect controversat în România?

Aceste exerciții deschid noi orizonturi atât în spațiul românesc, cât și dincolo de el, într-o lume care, de bine sau de rău, devine mai mare decât poveștile pe care ni le spunem de obicei despre noi înșine.

Mai multe informații despre „Țara de foc” / “Land of Fire” găsiți AICI.

Cosmin Costinaș este Senior Curator al Practicilor Expoziționale la Haus der Kulturen der Welt, HKW, Berlin (din 2022). A fost co-director artistic al celei de-a 24-a Bienale de la Sydney (2024); Director al Para Site, Hong Kong (2011-2022); Director Artistic al Trienalei de la Kathmandu 2077 (2022); co-curator al Pavilionului României la cea de-a 59-a Bienală de la Veneția (2022); consilier curatorial al Trienalei de la Aichi (2022); curator al Bienalei de la Dakar 2018 – La Biennale de l’Art Africain Contemporain-DAK’ART (2018); curator invitat la Dhaka Art Summit (2018); co-curator al celei de-a 10-a Bienale de la Shanghai (2014); curator la BAK – basis voor actuele kunst, Utrecht (2008–2011); co-curator al primei Bienale Industriale Ural, Ekaterinburg (2010); și editor al documenta 12 magazines, Viena/Kassel (2005–2007), printre altele. A editat și a contribuit cu scrieri la numeroase cărți, reviste și cataloage de expoziții și a predat și susținut prelegeri la diverse universități, academii de artă și instituții din întreaga lume.

Mona Vătămanu și Florin Tudor abordează tema istoriei în filme, instalații, picturi și acțiuni performative revizitând diverse ideologii, utopii și proiecte moderniste. Lucrările lor au fost expuse la Kadist San Francisco, 2024; Bienala Diriyah, 2024; a 5-a Bienală de la Kiev, Viena, 2023; Trienala Kathmandu, 2022; a 10-a Bienală de la Shanghai, 2014; a 12-a Bienală de la Istanbul, 2011; a 5-a Bienală de la Berlin, 2008.

Expoziția „Țara de foc” este un eveniment organizat de Fundația Calina, produs de Kunsthalle Bega și cofinanțat de Ministerul Culturii prin Centrul de Proiecte și Administrația Fondului Cultural Național.

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timișoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața, împreună cu Andreea Drăghicescu și Ugron Lajos, prin Fundația Calina, organizație non-guvernamentală, cu o platformă non-profit, activă neîntrerupt de 16 ani pe scena de arta contemporană. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial. Implicată in proiecte educaționale cu comunități diverse, promovează importanța majoră a publicațiilor de artă.

Proiectul „Țara de foc” face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Legacy Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii. Programul cultural nu reprezintă neapărat poziția Primăriei Timișoara și a Consiliului Local Timișoara. Conținutul programului cultural și modul în care rezultatele acestuia pot fi utilizate sunt responsabilitatea exclusivă a autorilor și a beneficiarului finanțării. Primăria Timișoara și Consiliul Local Timișoara nu sunt responsabili pentru conținutul materialului și modul în care ar putea fi utilizat.

Proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă neapărat poziția AFCN. AFCN nu este responsabilă pentru conținutul proiectului sau pentru modul în care rezultatele proiectului pot fi utilizate. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri instituționali: Muzeul Național de Artă a României, Muzeul Național Secuiesc, Muzeul Județean Mureș – Secția de Artă, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Muzeul Municipiului București, Academia de Studii Economice

Parteneri: Samdani Art Foundation, Facultatea de Arte și Design – Universitatea de Vest din Timișoara, Galera Lutnița, Galeria Elba Benitez, Tang Contemporary Art, Galeria Vermelho, Kerber Verlag, Fundația Herczeg, PUNCH, Storm Sped

Parteneri media: Revista ARTA, Zeppelin, Observator cultural, Modernism.ro, Propagarta, Contemporary Lynx, Renașterea Bănățeană, Agenția de Carte.ro, Radio România Cultural, RFI,

Sponsori: BEGA, PINTeam, VendTeam, Egeria, ELECS Group, Agape

Cultură

„Colind pentru neuitare“, la Cinema Timișul

Publicat

pe

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș vă invită la evenimentul „Colind pentru neuitare” în 17 decembrie 2024, de la ora 18:30, la Cinema Timiș.

Invitați în recital sunt cei mai îndrăgiți interpreți ai folclorului românesc: Liliana Laichici și Grupul Crăițele: Andreea Chisăliță, Luminița Safta și Oana Stanca, Andrian Stanca și Grupul Craii: Ciprian Pop, Florin Boita, Bogdan Firu, Alexandru Micșescu, Dorinel Gavriluț Pârvoni, Carmen Popovici Dumbravă și Grupul Școlii de Arte Timișoara, Corala Contrast, coordonată de Vasile Bădescu.

În recital și în prezentarea spectacolului va fi prezent pe scena de la Cinema Timiș Marius Ciprian Pop.

Acompaniază orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca.

Accesul se desfășoară pe bază de invitații disponibile din data de 9 decembrie 2024, ora 11:00 pe platforma eventim: https://www.eventim.ro/ro/bilete/colind-pentru-neuitare-timisoara-cinema-timis-659875/event.html

„Colind pentru neuitare” este un eveniment organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, manager Liliana Laichici și este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

Cu gândul la Nașterea Domnului și la cei al  căror sacrificiu și  curaj ne-au dat nouă, celor de astăzi, dreptul de a sărbători Crăciunul în libertate, cu gândul la lumea și viața  nouă ce s-au născut în  această zi!

Citeste mai mult

Cultură

„35 de ani de libertate“, la Timișoara. PROGRAMUL filmelor și pieselor de teatru

Publicat

pe

Programul „35 de ani de libertate” prin care Timișoara onorează curajul și jertfa celor care au ieșit în stradă în Decembrie 1989 cuprinde și un bogat program de film și teatru, care se derulează în perioada 12 – 21 decembrie 2024.

Joi, 12 decembrie începe la nou deschisul Cinema Studio programul de filme dedicat Revoluției din 1989. Programul cuprinde o selecție de 16 filme românești care propun un parcurs cronologic despre viața din ultimii ani ai regimului comunist, șocul Revoluției din decembrie 1989, și perioada tulbure a tranziției care a urmat. Până în 22 decembrie, iubitorii de film pot urmări atât documentare, cât și filme de ficțiune, printre care titluri consacrate ale Noului Val Românesc precum Marfa și Banii de Cristi Puiu, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile de Cristian Mungiu, A fost sau n-a fost de Cristian Porumboiu, dar și filme recente precum Metronom de Alexandru Belc, Libertate de Tudor Giurgiu sau Anul Nou care n-a fost de Bogdan Mureșanu. Programul exact, detaliile și biletele pe https://cinemastudio-tm.ro/evenimente/35-de-ani-de-libertate/.

Miercuri, 18 decembrie, Teatru Portabil Timișoara prezintă Zile roșii, Nopți albe, un spectacol de teatru-labirint bazat pe un text dramatic inspirat din mărturiile răniților, ale rudelor morților și ale celor care au fost în prima linie a revoltei anticomuniste din Decembrie ’89. Labirintul și documentarul se împletesc, iar spectatorii îi însoțesc pe actori de la o scenă la alta, urmărind succesiunea evenimentelor din decembrie. Spectacolul este realizat sub îndrumarea regizorală a lui Mihai Lungeanu, de cinci ori laureat cu premiul UNITER. Spectacolul are loc la Memorialul Revoluției, de la ora 17:00 – 18:00 și ora 19:00- 20:00.

Joi, 19 decembrie, de la ora 18:00, la Teatrul pentru Copii și Tineret MERLIN are loc City of Lights, un proiect internațional creat de regizorul David Zuazola (Spania). Spectacolul este un omagiu adus Timișoarei, prin care actorii păpușari –  de la adaptarea scenică a poveștilor despre oraș, până la executarea decorului și interpretarea non-verbală a poveștilor selectate – doresc să împărtășească lumii ideea că istoria unui oraș se face, mai ales, cu oamenii care au trăit acolo, cei care trăiesc și vor trăi în acel oraș. În acest format, „Orașul” se transformă într-un spectacol de păpuși și obiecte văzute în perspectivă dramatică, de unde putem afla multe lucruri interesante despre Timișoara, de-a lungul istoriei sale.

Joi, 19 decembrie, de la ora 19:30, Teatrul German de Stat Timișoara pune în scenă Jurnal de România. Timișoara, un proiect multidisciplinar, ce reunește filmul, fotografia și teatrul. Spectacolul radiografiază, prin mărturiile autentice ale celor șase actrițe din distribuție, trecutul și prezentul Timișoarei, în relație cu Revoluția și schimbările care s-au produs ulterior, cât și dinamica sentimentală, culturală și intelectuală a orașului nostru şi a locuitorilor săi.

Piesa Teatrului Maghiar Csiky Gergely, „1978”, încheie seria de evenimente din cadrul programului „35 de ani de libertate” și are loc, sâmbătă, 21 decembrie, ora 16:00, (durata: 4.5 ore cu două pauze). Spectacolul „1978”, în regia slovenului Tomi Janežič, vorbește despre România anilor 1970, o docu-ficțiune transgenerațională bazată pe poveștile personale ale actorilor și regizorului. Este o poveste despre anii comunismului într-un apartament din România.

Programul „35 de ani de libertate” este centralizat pe site-ul https://35libertate.primariatm.ro/. Aici cei interesați pot afla detalii despre expozițiile, conferințele, piesele de teatru, concertele, tururile ghidate, filmele sau dezbaterile care au loc în Timișoara în această perioadă.

Site-ul este actualizat periodic, în funcție de programarea următoarelor evenimente și cuprinde inclusiv detalii privind cumpărarea biletelor (acolo unde este cazul).

Citeste mai mult

Cultură

Eveniment de poveste la Timișoara: Seară de Storytelling la Scena „Artă pentru suflet”

Publicat

pe

Timișoara devine, în această seară, gazda unei experiențe unice, dedicate iubitorilor de povești și emoții autentice. Sub lumina caldă a reflectoarelor, pe scena „Artă pentru suflet”, un narator special va împărtăși una dintre cele mai intime și transformative povești din viața sa.

Un eveniment ce promite să inspire și să conecteze

Pe 10 decembrie 2024, la ora 19:00, scena se va umple de energie și autenticitate, într-o atmosferă ce promite să aducă participanții mai aproape de esența umană. Evenimentul are ca temă principală povestea naratorului despre relația cu tatăl său – o poveste spusă rar, dar care a lăsat urme adânci în formarea sa ca individ și adult.

„Este o poveste care mă definește, care mi-a modelat modul de a privi viața și relațiile cu cei din jur. Sper ca prin cuvintele mele să ajung la inimile celor care vor fi acolo, să regăsim împreună frumusețea legăturilor care ne formează ca oameni”, a declarat povestitorul, într-o scurtă avanpremieră a evenimentului.

Detalii organizatorice:

Data: 10 decembrie 2024

Ora: 19:00

Locație: Scena „Artă pentru suflet”

Intrare: Liberă (contribuțiile voluntare sunt binevenite pentru susținerea viitoarelor evenimente)

Rezervări: Prin WhatsApp, la numărul 0755 022 142

De ce să participi?

Storytelling-ul este mai mult decât o formă de artă – este un mod de a conecta suflete, de a transmite înțelepciune și de a construi poduri între generații. Într-un context în care timpul pare să se grăbească mereu, acest eveniment oferă un moment de respiro, o șansă de introspecție și reconectare.

Nu rata această ocazie de a lua parte la o seară de suflet, alături de oameni care prețuiesc cuvintele, poveștile și emoțiile autentice. Fie că vii să asculți sau să contribui cu o poveste personală, locul tău este pe „Artă pentru suflet”.

Pentru mai multe detalii, accesează pagina evenimentului pe Facebook: Seară de Storytelling la Scena „Artă pentru suflet”.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite