Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Expoziție. „Bega Art Prize 2023“, la Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii a permis dezvoltarea unui număr mare de expoziții/teoretice cronologice tematice experimentale alternative/la care s-au adăugat cele mai diferite profiluri de curatori instituționali și independenți având ca valori subiectivitatea și autonomia.

Confortul, siguranța și, eventual, riscul au apărut mai târziu.

În acest context fiecare artist este important.

Eliminând puterea, controlul, narativul influenței, bugetul supradimensionat și sintagma „sell or die“, te întorci la scena de artă adevărată… idei – spații – artiști – curatori. Un context alergic la aroganță, un context care validează spații de claritate impune o pasionantă promovare a artiștilor tineri și aduce în discuție curatori de ultima oră.

Pentru Bega Art Prize 2023, Kunsthalle Bega / Alina Cristescu, Andreea Drăghicescu, Bogdan Rața / i-au dat ca măsură de valoare un „bilet alb” curatoarei Liviana Dan.

Liviana Dan a desemnat câștigători trei curatori / Cristina Stoenescu, Georgia Țidorescu, Horațiu Lipot – și a argumentat această selecție folosind codul și contextul curatorial al fiecăruia.

Cristina Stoenescu lucrează cu programe și teritorii „premium”. Stilul ei s-a format din claritate și seriozitate. Abordările curatoriale sunt despre artă și politică, rolul artistului în societate, postumanism și fotografie contemporană. Pentru că timpul nu mai este al nostru, Cristina Stoenescu folosește spațiile simultane ale absenței, arhivele absenței.

Grădina, casa, ospitalitatea, tapetul mătăsos vin direct din atmosfera regală a muzeelor și academiilor londoneze.

Cristina Stoenescu a fost un agent pentru transformarea profundă a unor artiști și a unor galerii. Există o dulce încântare, dar există și o distanță între persoanele și obiectele solitare.

Preocupată de „ferestrele unui viitor trecut”, Cristina Stoenescu propune un tip de curatoriat elegant, subtil, intelectual, rar în scena de artă.

În artă a reușit. Poate reușește să aducă aceleași standarde și în legătura artă / politică.

Pentru Georgia Țidorescu, punerea în scenă a unui program expozițional, a unui 1to1 cu un artist, a unui text curatorial este un vis. Într-un anumit fel, ce face „gia – energia ori gia – poezia” este un proiect „pentru implementarea senzației că mai trebuie ceva”… adică nori roz, mașini de înghețată, tatuaje, bretonul roz ținut în ordine de ochelari negri, un portret făcut de George Roșu și pentru care Gia stârnește gelozia…

Gia dezvoltă proiecte la Gaep Art Encounters Artanonstop Indecis Balamuc Contrasens despre o lume care așteaptă să fie construită.

Gia reușește să facă post adevărul alternativ.

Paralel cu realitatea, Gia impune brusc claritatea pentru o colecție de izolare; este vorba de precaritate / este vorba de nesiguranță… Gia impune artiști rebeli care dinamitează politicul și nu se sperie de nimic.

Un standard asumat de Gia în această lume alternativă este capacitatea de a vehicula diverse „meme”. O expertiză periculoasă pentru antecamera puterii.

Și Gia energia=poezia continuă să poarte perle negre și un ruj / Dior roșu / cel mai roșu roșu…

Horațiu Lipot are wildcard pentru geometriile laterale.

Există în programul lui curatorial umbre, risc total, un destin nehotarât. Ești obligat să gândești foarte – foarte clar dacă Horațiu Lipot este radical ori psyho-poetic.

Dacă accepți „o dezertare care nu implică plecare oficială”, Horațiu are curaj intelectual, stăpânește teoretic vizualul, trece ușor peste zonele controversate…

Dacă accepți un parcurs, un soi de underground de tipul „claritatea ușoară a salatei de avocado dimineața”, Horațiu are o poziție extravagantă…

Daca accepți „o lumină uitată pe prispă”, stările mici, domestice, icoanele nevăzute, Horațiu are puterea să înțeleagă stările cu un contur dificil…

Folosește spații ca Atelier35, IOMO, Sector 1, Cazarma U și lucrează cu artiști de carieră, artiști de atitudine ori… „fringe artists”.

Rebel și excentric trece sub radar victimele artei.

Ups! Horațiu… este adevărul prima victimă în artă?!

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timișoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața prin Fundația Calina, organizație non-guvernamentală, cu o platformă non-profit, activă neîntrerupt de 16 ani pe scena de arta contemporană. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial. Implicată in proiecte educaționale cu comunități diverse, promovează importanța majoră a publicațiilor de artă.

Curatori premiați: Anca Verona Mihuleț (2019), Sandra Demetrescu (2020), Cosmin Costinaș (2021), Diana Marincu (2022).

Echipa: Alina Cristescu, Vlad Cîndea, Andreea Drăghicescu, Loredana Ilie, Gavril Pop, Bogdan Rața, Andreea Tiriplică, Lajos Ugron, Sorin Ștefan Valea.

Cultură

Spectacolul „Scriitoarea“, în premieră pe scena de la Atelierele „Fabrica de decoruri“ din Timișoara

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara invită publicul duminică, 28 decembrie 2025, de la ora 19:00, la Atelierele Fabrica de decoruri, la premiera spectacolului care închide anul 2025 – SCRIITOAREA după Ella Hickson, în traducerea lui Radu Iacoban, cunoscutul regizor al Teatrului Național din Timișoara semnând, totodată, spectacolul.

SCRIITOAREA, o coproducție Teatrul Național Timișoara – Teatrul Andrei Mureșanu Sfântu Gheorghe, o  descoperă pe tânăra autoare și regizoare britanică Ella Hickson, una dintre cele mai puternice voci ale dramaturgiei actuale de limbă engleză, prin piesa omonimă, un text care forțează modul în care încă se scrie teatrul – considerat contemporan – într-o încercare de a propune noi forme ale creativității, lăsând în urmă propriile experiențe teatrale.

Sabotând în permanență indiciile prin care, ca spectatori, delimităm planul real de cel ficțional, SCRIITOAREA ne invită să experimentăm reguli alternative ale jocului.

Un foarte concret dialog între doi tineri care se întâlnesc întâmplător într-un teatru după terminarea spectacolului se dovedește a fi, de fapt, o scenă în lucru dintr-o piesă în curs de scriere. De aici mai departe, scenele se succed pe această linie subțire, căzând când de o parte, când de cealaltă parte a realității.

El însuși dramaturg de succes, regizorul Radu Iacoban a abordat piesa Ellei Hickson punând în centrul demersului său responsabilitatea și locul creatorului într-o lume care își dinamitează în permanență propriile limite și linearități existențiale.

„Titlul spectacolului nostru te duce cu gândul la tema sa, anume care este rolul artistului în societate, cum se întrepătrund, se resping sau converg planurile sale personale cu cele profesionale, ce alege artistul să creeze, cui îi oferă creațiile sale și ce efecte au ele în habitatul socio-politic al zilelor noastre. Poate (… ) fi o provocare plăcută pentru spectatorul care își dorește să vizioneze un alt tip de teatru. Textul scris de Ella Hickson iese din rând pentru că lansează în permanență întrebări publicului, performerilor și propriului construct dramatic. Ai mereu senzația că ce vezi în cele cinci părți/acte e întrucâtva recognoscibil, dar e în mod voit neterminat. E un teatru în teatru în teatru care își propune să ne scoată din zona de confort și ne oferă posibilitatea să vedem realitatea din perspectiva artistului”, precizează regizorul Radu Iacoban.

Spectacolul reunește pe scena celor două teatre partenere – Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe și Teatrul Național Mihai Eminescu din Timișoara trei dintre tinerii și foarte valoroșii actori ai Naționalului timișorean – Flavia Giurgiu (care semnează și coregrafia), Marin Lupanciuc și Teodor Cauș, care vor evolua alături de talentații actori ai echipei TAM – Nicholas Cațianis, Oana Jipa, Sebastian Marina și Mădălina Mușat. Echipa de creație este completată de scenograful Teatrului Național, Tudor Prodan, care semnează decorurile și costumele, light & video design-ul spectacolului și de compozitoarea de muzică de teatru Aida Šošić.

Biletele sunt disponibile online pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția de bilete „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, orar marți – duminică, între orele 11 – 19.

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolul „Colind și bucurie“, La Centrul de Cultură și Artă Timiș

Publicat

pe

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Timiș, organizează spectacolul „Colind și bucurie”, care va avea loc marți, 16 decembrie, de la ora 18:00, în sala festivă a Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș.

Publicul se va bucura de recitalurile susținute de Liliana Laichici, Carmen Popovici Dumbravă, Adrian Stanca, Carmen Biruescu, Georgiana Necșa și Raluca Stanca, artiști îndrăgiți ai scenei muzicale tradiționale.

Atmosfera va fi îmbogățită de acompaniamentul orchestrei Școlii de Arte Timișoara, coordonată de profesorul Silviu Drăgan.

Evenimentul va fi prezentat de Maria Borțun Popescu și este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Spectacolul va fi prefațat de un alt captivant eveniment muzical, în același spirit.

În 11 decembrie, la ora 18:00, în Galeria Pod a Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș se desfășoară „Noapte de vis”, un eveniment care reunește lansarea albumului „Noian”, realizat de Serena Voaideș & Cristian Chiodan și un recital de colinde susținut de Georgiana Necșa.

Intrarea este liberă!

Citeste mai mult

Cultură

Festivalul European al Spectacolului Timișoara – Festival al dramaturgiei românești. PROGRAMUL complet

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara anunță organizarea unei noi ediții a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești, programată în perioada 2 decembrie și 19 – 21 decembrie 2025.

FEST-FDR 2025 propune o ediție de buzunar, organizatorul său, Teatrul Național, alături de selecționerul FEST-FDR, teatrologul Oana Borș, păstrează caracterul conceptual al festivalului. Așadar, titlul ediției 2025 a FEST-FDR este DRAMATURGIA FEMININĂ ÎN SPECTACOLUL DE TEATRU. GENERAȚII.

„Și în 2025 ne-am dorit să păstrăm tradiția de a pune în valoare dramaturgia românească contemporană printr-o ediție de festival. Astfel, am ales să oferim publicului „o pastilă” de FEST-FDR, centrată însă pe un gând. Acela de a face o panoramare (non-exhaustivă) a dramaturgiei feminine actuale. Prin urmare, sub titlul DRAMATURGIA FEMININĂ ÎN SPECTACOLUL DE TEATRU. GENERAȚII, programul FEST-FDR cuprinde spectacole sau lecturi performative după texte scrise de Leta Popescu,  Elise Wilk, Anamaria Feraru, Ruxandra Simion Anca Munteanu, Petro Ionescu. Totodată, în FEST-FDR  a fost invitată una dintrel mai recente premiere ale toamnei, OGLINDA SPARTĂ, în regia lui Timofei Kuliabin, regizor rus auto-exilat în Germania, unul dintre cei mai importanți directori de scenă de teatru și operă ai generației sale”, precizează selecționerul FEST-FDR, Oana Borș.

Titlurile reținute pentru această ediție a FEST-FDR sunt următoarele: REGINA NOPȚII, textul și regia artistică Leta Popescu (Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați), ACEST LOC BLESTEMAT de Anamaria Feraru și Ruxandra Simion, regia Larisa Popa (Centrul de Teatru Educațional „Replika” București), ARĂDEANCA de Elise Wilk, regia artistică Cristian Ban (Teatrul „Ion Slavici” Arad) și, nu în ultimul rând, spectacolul OGLINDA SPARTĂ, un scenariu de Roman Doljanski după Arthur Miller, regia Timofei Kuliabin (Teatrul Regina Maria Oradea).

Biletele vor putea fi achiziționate on-line, pe site-ul www.tntm.ro, precum și fizic, de la Agenția de bilete „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, tel. 0256 201117, orar marți – duminică, între orele 11 și 19.

FEST-FDR 2025 –  Programul spectacolelor –

Marți, 2.12., ora 19:00, Sala Mare      

REGINA NOPȚII Text și regie artistică Leta Popescu, Teatrul „Fani Tardini”, Galați

Vineri, 19.12, ora 19:00, Studio UȚU

ACEST LOC BLESTEMAT de Anamaria Feraru & Ruxandra Simion, regia artistică Larisa Popa, Centrul de Teatru Educațional Replika

Sâmbătă, 20.12, ora 17:00, Studio UȚU

Lectură performativă

CÂND ERAM MICĂ VOIAM SĂ FIU SFÂNTĂ de Anca Munteanu, regia artistică Elena Tudorache

Sâmbătă, 20.12, ora 19:00, Sala Mare

OGLINDA SPARTĂ, un scenariu de Roman Doljanski după Arthur Miller, regia Timofei Kuliabin, Teatrul Regina Maria, Oradea

Duminică, 21.12, ora 17:00, Studio UȚU

Lectură performativă

CĂPȘUNI DE ZĂPADĂ de Petro Ionescu, regia artistică Petro Ionescu

Duminică, 21.12, ora 19:00, Sala Mare

ARĂDEANCA de Elise Wilk, regia artistică Cristian Ban , Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite