Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Expoziție. „Bega Art Prize 2023“, la Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii a permis dezvoltarea unui număr mare de expoziții/teoretice cronologice tematice experimentale alternative/la care s-au adăugat cele mai diferite profiluri de curatori instituționali și independenți având ca valori subiectivitatea și autonomia.

Confortul, siguranța și, eventual, riscul au apărut mai târziu.

În acest context fiecare artist este important.

Eliminând puterea, controlul, narativul influenței, bugetul supradimensionat și sintagma „sell or die“, te întorci la scena de artă adevărată… idei – spații – artiști – curatori. Un context alergic la aroganță, un context care validează spații de claritate impune o pasionantă promovare a artiștilor tineri și aduce în discuție curatori de ultima oră.

Pentru Bega Art Prize 2023, Kunsthalle Bega / Alina Cristescu, Andreea Drăghicescu, Bogdan Rața / i-au dat ca măsură de valoare un „bilet alb” curatoarei Liviana Dan.

Liviana Dan a desemnat câștigători trei curatori / Cristina Stoenescu, Georgia Țidorescu, Horațiu Lipot – și a argumentat această selecție folosind codul și contextul curatorial al fiecăruia.

Cristina Stoenescu lucrează cu programe și teritorii „premium”. Stilul ei s-a format din claritate și seriozitate. Abordările curatoriale sunt despre artă și politică, rolul artistului în societate, postumanism și fotografie contemporană. Pentru că timpul nu mai este al nostru, Cristina Stoenescu folosește spațiile simultane ale absenței, arhivele absenței.

Grădina, casa, ospitalitatea, tapetul mătăsos vin direct din atmosfera regală a muzeelor și academiilor londoneze.

Cristina Stoenescu a fost un agent pentru transformarea profundă a unor artiști și a unor galerii. Există o dulce încântare, dar există și o distanță între persoanele și obiectele solitare.

Preocupată de „ferestrele unui viitor trecut”, Cristina Stoenescu propune un tip de curatoriat elegant, subtil, intelectual, rar în scena de artă.

În artă a reușit. Poate reușește să aducă aceleași standarde și în legătura artă / politică.

Pentru Georgia Țidorescu, punerea în scenă a unui program expozițional, a unui 1to1 cu un artist, a unui text curatorial este un vis. Într-un anumit fel, ce face „gia – energia ori gia – poezia” este un proiect „pentru implementarea senzației că mai trebuie ceva”… adică nori roz, mașini de înghețată, tatuaje, bretonul roz ținut în ordine de ochelari negri, un portret făcut de George Roșu și pentru care Gia stârnește gelozia…

Gia dezvoltă proiecte la Gaep Art Encounters Artanonstop Indecis Balamuc Contrasens despre o lume care așteaptă să fie construită.

Gia reușește să facă post adevărul alternativ.

Paralel cu realitatea, Gia impune brusc claritatea pentru o colecție de izolare; este vorba de precaritate / este vorba de nesiguranță… Gia impune artiști rebeli care dinamitează politicul și nu se sperie de nimic.

Un standard asumat de Gia în această lume alternativă este capacitatea de a vehicula diverse „meme”. O expertiză periculoasă pentru antecamera puterii.

Și Gia energia=poezia continuă să poarte perle negre și un ruj / Dior roșu / cel mai roșu roșu…

Horațiu Lipot are wildcard pentru geometriile laterale.

Există în programul lui curatorial umbre, risc total, un destin nehotarât. Ești obligat să gândești foarte – foarte clar dacă Horațiu Lipot este radical ori psyho-poetic.

Dacă accepți „o dezertare care nu implică plecare oficială”, Horațiu are curaj intelectual, stăpânește teoretic vizualul, trece ușor peste zonele controversate…

Dacă accepți un parcurs, un soi de underground de tipul „claritatea ușoară a salatei de avocado dimineața”, Horațiu are o poziție extravagantă…

Daca accepți „o lumină uitată pe prispă”, stările mici, domestice, icoanele nevăzute, Horațiu are puterea să înțeleagă stările cu un contur dificil…

Folosește spații ca Atelier35, IOMO, Sector 1, Cazarma U și lucrează cu artiști de carieră, artiști de atitudine ori… „fringe artists”.

Rebel și excentric trece sub radar victimele artei.

Ups! Horațiu… este adevărul prima victimă în artă?!

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timișoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața prin Fundația Calina, organizație non-guvernamentală, cu o platformă non-profit, activă neîntrerupt de 16 ani pe scena de arta contemporană. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial. Implicată in proiecte educaționale cu comunități diverse, promovează importanța majoră a publicațiilor de artă.

Curatori premiați: Anca Verona Mihuleț (2019), Sandra Demetrescu (2020), Cosmin Costinaș (2021), Diana Marincu (2022).

Echipa: Alina Cristescu, Vlad Cîndea, Andreea Drăghicescu, Loredana Ilie, Gavril Pop, Bogdan Rața, Andreea Tiriplică, Lajos Ugron, Sorin Ștefan Valea.

Cultură

Artista vizuală Regina Damian revine în fața publicului timișorean cu o nouă expoziție personală

Publicat

pe

Regina Damian | Stillness above Chaos

Curator: Maria Sârbu

Centrul de Proiecte din Timișoara găzduiește, în perioada 19 – 29 martie 2026, expoziția de pictură „Stillness above Chaos“ semnată de artista Regina Damian, curatoriată de Maria Sârbu.

Vernisajul va avea loc miercuri, 18 martie, de la ora 18:00, la spațiul Centrului de Proiecte – Parter.

Prin seria de autoportrete reunite în această expoziție sub titlul „Stillness above Chaos”, Regina Damian reconfirmă  ideea de pictură ca forță transfigurantă. În centrul fiecărei compoziții se află o figură frontală, aproape hieratică, fixată într-o imobilitate ce suspendă tumultul. Această liniște funcționează ca poziționare deasupra conflictului, ca exercițiu de verticalitate interioară.

Picturile pornesc de la evenimente foarte personale, fără a fi însă confesiuni directe. Ele reflectă stări de spirit și trăiri intense, dar și mai important, reflectă un proces de lăsare în urmă a trecutului pentru însănătoșire emoțională. Pentru Regina Damian, arta nu este doar un mijloc, este scop în sine.

„Pictura este o ancoră”, spune artista. Acel ceva stabil la care recurgi ori de câte ori eșafodajele interioare se clatină.

Atunci când reperele propriei identități sunt anulate în țesătura unor relații ce absorb, distorsionează sau confiscă sinele, autoportretul apare ca un act necesar prin care fragmentele experienței se asamblează într-o formă stabilă.

Reluarea cvasi-identică a posturii sugerează existența unui nucleu persistent. Un punct central care rezistă, precum inima prețioasă și triumfătoare pe care artista o introduce în unele dintre lucrări.

Cromatica se asociază cu consecințe ale acceptării pierderilor. Tonurile de albastru și violet evocă despărțiri asumate. Roșul și negrul vorbesc despre finalități ireversibile, despre doliul unei relații care continuă biologic, dar moare simbolic.  Afirmând posibilitatea întregirii, figura umană cu inima la vedere, rămâne dreaptă în mijlocul ambianței cromatice care uneori e „furtună”, alteori e „răsărit”.  Neclintirea, cum sugerează și titlul expoziției, devine o formă de suprimare a haosului.

Centrul de Proiecte – Parter

Vernisaj 18 martie, ora 18:00

Program de vizitare 19 – 29 martie 2026, orele 14:00 – 20:00

Eveniment organizat în parteneriat cu Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte prin programul „Spații Pentru Comunitate“

Citeste mai mult

Cultură

Muzeul Satului Bănățean din Timișoara se redeschide după reorganizare

Publicat

pe

Muzeul Satului Bănățean Timișoara anunță redeschiderea pentru public a muzeului începând cu data de 15 martie 2026, după o perioadă de reorganizare și pregătire.

Mai multe obiective din cadrul Muzeului Satului Bănățean Timișoara, care până acum nu puteau fi vizitate, vor fi deschise publicului începând cu 15 martie 2026. Printre acestea se numără Casa Națională din Babșa, Birtul de la Bârna sau oloinița de la Victor Vlad Delamarina, precum și diverse anexe gospodărești, șuri și încăperi care, în trecut, erau utilizate pentru depozitarea unor obiecte și erau scoase din circuitul de vizitare. Deschiderea lor vine după o perioadă de reorganizare și pregătire desfășurată la începutul acestui an.

În ultimele luni, echipa muzeului a desfășurat o amplă acțiune internă de curățenie generală, reorganizare și punere în ordine a spațiilor, care a vizat atât depozitele și colecțiile de patrimoniu, cât și spațiile administrative și gospodăriile din expoziția în aer liber. Intervențiile au urmărit îmbunătățirea modului de prezentare a patrimoniului și creșterea calității experienței de vizitare.

Totodată, muzeul introduce un nou sistem de informare pentru vizitatori, realizat prin instalarea unor panouri descriptive mai detaliate. Acestea oferă mai multe informații despre obiectivele din muzeu și includ, pentru prima dată, fotografii istorice din arhiva instituției, care ilustrează evoluția și contextul cultural al clădirilor și instalațiilor tradiționale expuse.

„În această perioadă ne-am concentrat în primul rând pe ideea de a pune la dispoziția publicului cânt mai mult din patrimoniul nostru, într-o formă mai ușor accesibilă și mai atractivă. Am deschis spații care până acum nu puteau fi vizitate, am reorganizat unele existente și am introdus un sistem nou de informare care oferă mai mult context și imagini de arhivă. Ne dorim ca experiența de vizitare să fie mai bogată și mai coerentă pentru toți cei care trec pragul muzeului”, a declarat Radu Trifan, managerul Muzeului Satului Bănățean Timișoara.

Prețul biletului pentru adulți a fost redus de la 25 de lei la 20 de lei, pentru a încuraja vizitarea muzeului de către un public cât mai larg. Studenții plătesc bilet redus, de 5 lei, iar copiii au acces gratuit. Programul de vizitare duminică, 15 martie 2026, va fi între orele 10.00 – 18.00.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara își propune, în perioada următoare, să continue procesul de valorificare a patrimoniului și de dezvoltare a ofertei culturale, în beneficiul comunității și al vizitatorilor.

Citeste mai mult

Cultură

PREMIERĂ pe scena Teatrului Național din Timișoara – spectacolul „Bolnavii“

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara repetă intens pentru viitorul său spectacol – „Bolnavii“. Premiera este programată duminică, 8 martie 2026, începând cu ora 19.00, la Sala Mare. La eveniment va participa și autorul piesei, dramaturgul spaniol Antonio Álamo, cu sprijinul Institutului Cervantes.

Piesa „Bolnavii“ face parte din ceea ce Antonio Álamo a numit Trilogia puterii. În traducerea Ioanei Anghel, „Bolnavii“ reprezintă radiografia unui continent bolnav de bolile conducătorilor săi, o radiografie pe cât de incisivă, pe atât de plină de imaginație și de umor. Dramaturgul spaniol Antonio Álamo deconstruiește în textul său mecanismele totalitarismului, declarându-le simptome ale unor spirite degradate și demonstrează această lipsită de orice echivoc teoremă socială și politică, folosindu-se de o serie de cobai istorici: Hitler și Eva Braun aflați la ora ultimei sincerități, Stalin, Beria, Hrușciov și o pleiadă de figuri din anturajul dictatorului, cu toții devorați de sistemul pe care l-au creat. De asemenea,  Álamo folosește  ca substanță de contrast cea de-a treia figură-cheie a istoriei moderne a Europei – Winston Churchill.

Piesa lui Álamo stă la baza spectacolului montat de bine-cunoscuta scenografă Irina Moscu (nominalizare UNITER pentru cea mai bună scenografie, 2017, 2020, Premiul pentru cea mai bună scenografie la Anuala de Arhitectură), acum în dublă ipostază de regizoare și creatoare a decorurilor. Spectaculosul său univers estetic potențează această poveste despre patologia puterii și duce diagnosticul dur pus de dramaturg în zone inedite, surprinzătoare.

Irina Moscu imaginează acest crâmpei de istorie fictivă, dar nu chiar atât de neplauzibilă, prin intermediul unei distribuții alcătuite din foarte valoroși membri ai trupei Teatrului Național: Ion Rizea (premiul UNITER pentru cel mai bun actor secundar, 2021), Matei Chioariu, Cristian Szekeres, Cristina Rotaru Chiperi, Cătălin Ursu, Andrei Chifu (Premiul UNITER pentru debut, 2020), Marin Lupanciuc (nominalizare la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal, 2023), Bogdan Spiridon și Teodor Cauș.

Regizoarea completează echipa de creație atât cu artiști consacrați, cât și cu artiști emergenți. Astfel, costumele spectacolului sunt semnate de tânăra scenografă Sabina Reus, muzica și sound designul aparțin lui Claudiu Urse, coregrafia este creația cunoscutei actrițe a Teatrului Național, Alina Ilea, artistul vizual Andrei Cozlac semnează video designul spectacolului, iar Constantin Simon – light designul.

După premiera din 8 martie, următoarea reprezentație a spectacolului este programată duminică, 15 martie 2026. Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2; agenția „Mărășești” este deschisă între orele 11.00 și 19.00, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite