Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Expoziție. „Bega Art Prize 2023“, la Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii a permis dezvoltarea unui număr mare de expoziții/teoretice cronologice tematice experimentale alternative/la care s-au adăugat cele mai diferite profiluri de curatori instituționali și independenți având ca valori subiectivitatea și autonomia.

Confortul, siguranța și, eventual, riscul au apărut mai târziu.

În acest context fiecare artist este important.

Eliminând puterea, controlul, narativul influenței, bugetul supradimensionat și sintagma „sell or die“, te întorci la scena de artă adevărată… idei – spații – artiști – curatori. Un context alergic la aroganță, un context care validează spații de claritate impune o pasionantă promovare a artiștilor tineri și aduce în discuție curatori de ultima oră.

Pentru Bega Art Prize 2023, Kunsthalle Bega / Alina Cristescu, Andreea Drăghicescu, Bogdan Rața / i-au dat ca măsură de valoare un „bilet alb” curatoarei Liviana Dan.

Liviana Dan a desemnat câștigători trei curatori / Cristina Stoenescu, Georgia Țidorescu, Horațiu Lipot – și a argumentat această selecție folosind codul și contextul curatorial al fiecăruia.

Cristina Stoenescu lucrează cu programe și teritorii „premium”. Stilul ei s-a format din claritate și seriozitate. Abordările curatoriale sunt despre artă și politică, rolul artistului în societate, postumanism și fotografie contemporană. Pentru că timpul nu mai este al nostru, Cristina Stoenescu folosește spațiile simultane ale absenței, arhivele absenței.

Grădina, casa, ospitalitatea, tapetul mătăsos vin direct din atmosfera regală a muzeelor și academiilor londoneze.

Cristina Stoenescu a fost un agent pentru transformarea profundă a unor artiști și a unor galerii. Există o dulce încântare, dar există și o distanță între persoanele și obiectele solitare.

Preocupată de „ferestrele unui viitor trecut”, Cristina Stoenescu propune un tip de curatoriat elegant, subtil, intelectual, rar în scena de artă.

În artă a reușit. Poate reușește să aducă aceleași standarde și în legătura artă / politică.

Pentru Georgia Țidorescu, punerea în scenă a unui program expozițional, a unui 1to1 cu un artist, a unui text curatorial este un vis. Într-un anumit fel, ce face „gia – energia ori gia – poezia” este un proiect „pentru implementarea senzației că mai trebuie ceva”… adică nori roz, mașini de înghețată, tatuaje, bretonul roz ținut în ordine de ochelari negri, un portret făcut de George Roșu și pentru care Gia stârnește gelozia…

Gia dezvoltă proiecte la Gaep Art Encounters Artanonstop Indecis Balamuc Contrasens despre o lume care așteaptă să fie construită.

Gia reușește să facă post adevărul alternativ.

Paralel cu realitatea, Gia impune brusc claritatea pentru o colecție de izolare; este vorba de precaritate / este vorba de nesiguranță… Gia impune artiști rebeli care dinamitează politicul și nu se sperie de nimic.

Un standard asumat de Gia în această lume alternativă este capacitatea de a vehicula diverse „meme”. O expertiză periculoasă pentru antecamera puterii.

Și Gia energia=poezia continuă să poarte perle negre și un ruj / Dior roșu / cel mai roșu roșu…

Horațiu Lipot are wildcard pentru geometriile laterale.

Există în programul lui curatorial umbre, risc total, un destin nehotarât. Ești obligat să gândești foarte – foarte clar dacă Horațiu Lipot este radical ori psyho-poetic.

Dacă accepți „o dezertare care nu implică plecare oficială”, Horațiu are curaj intelectual, stăpânește teoretic vizualul, trece ușor peste zonele controversate…

Dacă accepți un parcurs, un soi de underground de tipul „claritatea ușoară a salatei de avocado dimineața”, Horațiu are o poziție extravagantă…

Daca accepți „o lumină uitată pe prispă”, stările mici, domestice, icoanele nevăzute, Horațiu are puterea să înțeleagă stările cu un contur dificil…

Folosește spații ca Atelier35, IOMO, Sector 1, Cazarma U și lucrează cu artiști de carieră, artiști de atitudine ori… „fringe artists”.

Rebel și excentric trece sub radar victimele artei.

Ups! Horațiu… este adevărul prima victimă în artă?!

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timișoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața prin Fundația Calina, organizație non-guvernamentală, cu o platformă non-profit, activă neîntrerupt de 16 ani pe scena de arta contemporană. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial. Implicată in proiecte educaționale cu comunități diverse, promovează importanța majoră a publicațiilor de artă.

Curatori premiați: Anca Verona Mihuleț (2019), Sandra Demetrescu (2020), Cosmin Costinaș (2021), Diana Marincu (2022).

Echipa: Alina Cristescu, Vlad Cîndea, Andreea Drăghicescu, Loredana Ilie, Gavril Pop, Bogdan Rața, Andreea Tiriplică, Lajos Ugron, Sorin Ștefan Valea.

Cultură

Festivalul Recoltei, la Giroc. Muzică și preparate culinare și colectare de fonduri pentru o cauză socială

Publicat

pe

Duminică, 26 octombrie 2025, de la ora 13:00, Grădina Căminului Cultural din Giroc va găzdui cea de-a treia ediție a Festivalului Recoltei, organizat de Asociația Filantropică Ortodoxă „Sfântul Dimitrie” din Giroc, în parteneriat cu Primăria Comunei Giroc.

Evenimentul va îmbina bucuria tradițiilor de toamnă cu implicarea socială, având ca scop colectarea de fonduri pentru construirea unui centru dedicat copiilor nevoiași – un spațiu unde aceștia să primească sprijin, educație și șansa la un viitor mai bun.

Evenimentul va fi prezentat de Dan Negru, iar momentul central al zilei va fi recitalul uneia dintre cele mai iubite trupe din România, Holograf, care va aduce pe scenă emoție, energie și un plus de bucurie pentru public.

Atmosfera va fi completată de prezența unor îndrăgiți artiști de muzică populară, precum Carmen Popovici-Dumbravă, Carmen Biruescu, Roberta Crintea, Marian Medregoniu, Vanesa Jarja și Doriana Talpeș, alături de ansambluri și grupuri locale care vor aduce autenticitatea tradițiilor românești în mijlocul comunității girocene.

Organizatorii pregătesc și o adevărată celebrare gastronomică, cu un uriaș ceaun de 1.000 de litri, 8.000 de sărmăluțe și numeroase alte preparate tradiționale pregătite special pentru această zi, într-o atmosferă caldă și prietenoasă.

Participanții se vor bucura, totodată, de decoruri tematice de toamnă, activități pentru copii și colțuri foto care vor surprinde spiritul evenimentului.

Toate fondurile strânse în cadrul festivalului vor fi direcționate către construcția centrului pentru copiii aflați în nevoie, iar cei care doresc să contribuie pot face donații în contul RO69BRDE360SV66342483600 (BRD Giroc).

Festivalul Recoltei 2025 este un eveniment al solidarității și grijii față de oamenii cu nevoi, o tradiție prin care comunitatea din Giroc se mobilizează an de an pentru a susține cauze sociale reale și pentru a aduce speranță acolo unde este cel mai mare nevoie.

Citeste mai mult

Cultură

Premieră pe scena Teatrului Național din Timișoara – Spectacolul „Vestul adevărat“

Publicat

pe

Repetițiile pentru noua premieră a Teatrului Național din Timișoara – „Vestul adevărat“ – au intrat în linie dreaptă. Astfel, prima ieșire la rampă spectacolului „Vestul adevărat“ de Sam Shepard, este programată duminică, 26 octombrie 2025, ora 19, la Sala Mare.

În traducerea lui Andrei Marinescu, povestea celor doi frați seduși de mirajul Hollywood-ului – Austin, un scenarist de succes și Lee, un vagabond cinic, dar șarmant – țese admirabil „modelul din covor” al complicatelor relații de familie, într-un exercițiu de hiperrealism atât de perfect încât evenimentele par să sară dincolo de natura lor plauzibilă.

Piesa, deopotrivă amuzantă și gravă, brutală și comică, este una dintre capodoperele celebrului actor de teatru și film, dramaturg, scenarist, regizor, romancier și poet american Sam Shepard. Câștigător al premiului Pulitzer și nominalizat la premiul Oscar pentru cel mai bun actor, de zece ori laureat al premiilor Obie pentru scenariu și regie, Sam Shepard este considerat unul dintre cei mai importanți dramaturgi ai secolului al XX-lea.

Bine-cunoscutul regizor de teatru Felix Alexa, premiat pentru multe dintre spectacolele sale, revine la Teatrul Național din Timișoara cu această tragi-comedie antrenantă – Vestul adevărat, trecând piesa lui Shepard prin filtrul inteligenței și al umorului său abraziv. Felix Alexa, prolific regizor și pedagog de teatru, a montat în teatre și a predat în universități din toată lumea (Paris, Zagreb, Seul, Beijing, Shanghai, New Delhi, Singapore sau Sidney). Experiența sa poartă amprenta marelui regizor Peter Brook, cu care a colaborat.

Regizorul Felix Alexa i-a distribuit în rolurile celor doi frați – protagoniști ai spectacolului, pe doi dintre cei mai tineri membri ai Naționalului timișorean, actori care, cu talent, profesionalism și tenacitate, își construiesc un profil artistic de excepție: Marin Lupanciuc, unul dintre cei mai tineri actori nominalizați vreodată la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal (2023) și cel mai nou membru al trupei, Teodor Cauș, actor, muzician și dansator din noua generație. Cei doi sunt susținuți în partituri de compoziție de bine-cunoscuții actori ai Naționalului timișorean, Ion Rizea (premiul UNITER pentru cel mai bun actor secundar, 2021) și Paula Maria Frunzetti.

Decorul și costumele spectacolului sunt semnate de Maria Miu, reputat scenograf de teatru și film, recunoscută ca fiind unul dintre cei mai imaginativi, mai creativi și mai talentați artiști din generația sa.

Următoarele reprezentații ale spectacolului sunt programate joi, 30 noiembrie și duminică, 9 noiembrie 2025. Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11 și 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

Citeste mai mult

Cultură

Cristian Sida aduce expoziția „Passepartouze” pe simezele Muzeului Național de Artă din Timișoara

Publicat

pe

Muzeul Național de Artă din Timișoara, 22 octombrie 2025 – 26 noiembrie 2025

Cristian Sida – Passepartouze

Vernisaj: miercuri, ora 18:00

Totul rămâne deschis și imprevizibil; singurul lucru stabil este structura grafică și picturală – o matrice originară din care prind contur haosul, întâmplările cotidiene și întrebările ce ne însoțesc tăcut. În acest proces, amprenta capătă un rol esențial, iar monotipul și textele generate aleatoriu devin instrumente prin care sensul se insinuează, fragmentar, în construcția vizuală a realității.

Publicul din Timișoara este invitat să îl (re)descopere pe Cristian Sida pe simezele Muzeului Național de Artă din Timișoara (MNArT), cu o colecție de lucrări reunite sub titlul „Passepartouze”.

„Titlul „Passepartouze” este un joc de cuvinte între *passepartout (paspartu) și *partouze (orgie – în sensul de delir, în cazul lucrărilor), unde nimic nu este prestabilit în afară de structura grafică și picturală, ca matrice din care iese și se construiesc haosul, întâmplările și interogațiile de zi cu zi. Amprenta joacă un rol esențial, la fel și monotipul, textele aleatorii”, explică prof. univ. dr. Cristian Sida.

Astfel, pe simezele MNArT se vor regăsi lucrări de mari dimensiuni din seriile Satyricon, Pour les Privés d’Amour et de Pinard, realizate între anii 2005 – 2025. Dimensiunile – 300×200 cm, 500×200 cm, 300×150 cm – impresionează prin impact vizual și complexitate tehnică: acrilic, grafisme, obiecte încorporate ce vizează antropomorfoze, ipostaze pseudo-anatomice, ludice, autoironice. Seria Satyricon evocă reminiscențe ale laboratorului cromatic anterior anului 2006, până la cea mai recentă lucrare, care relatează practic „povestea de dragoste cu Franța”, pe care Cristian Sida o trăiește de decenii.

„A existat – și continuă să existe – un mariaj complex, uneori tensionat, între abstract și figurativ. Spuneam și altădată: în copilărie nu pictam, ci desenam. Iar desenul, la acea vârstă, vine firesc cu nevoia de a reprezenta lumea, de a imita realitatea prin contururi: personaje, case, peisaje imaginare, basme. În 2006, odată cu lucrările din seria Satyricon, am făcut un compromis asumat: am început să injectez abstracția cu elemente grafice, forme ce păstrează o urmă de figurativ, chiar dacă filtrate de imaginar. Încă mă neliniștește întrebarea: formă sau culoare? Paradoxal, în clipa în care culoarea prinde formă, începe să povestească – dar cu fiecare poveste spusă, parcă își pierde din prezență, se estompează. Cu toate acestea, nu pot exista fără desen. E un partener de antrenament, o prezență constantă, aproape vitală. Desenez și în minte, și vizibil, ca într-un dialog interior rostit cu voce tare. Textele care însoțesc lucrările mele s-au născut inițial dintr-o selecție instinctivă – versuri întâmplătoare din melodiile pe care le ascultam în timp ce pictam. Pentru mine, aceste texte nu sunt doar însoțitoare, ci parte din limbajul vizual însuși – extensii ale ideii plastice, componente ale unei recuzite personale, uneori suprarealiste, care oferă noi piste de lectură”, declară artistul.

Cristian Sida este profesor doctor la Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara (specializarea Pictură), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și membru de onoare al Association „Atelier International d’Artistes Plasticiens” (Franța). De mai mulți ani, trăiește pe jumătate în Franța, unde participă constant la proiecte de anvergură.

A expus la Paris, New York, Viena, Biarritz, Budapesta, Izmir, Karlsruhe, Salzburg ș.a., și a fost distins cu numeroase premii, printre care: Premiul „Eugen Todoran” pentru excelență în cultură, Premiul pentru pictură la Bienala Internațională de la Izmir, Turcia, Premiul de Excelență în Pictură oferit de UAP România. A beneficiat de Bursa Națională pentru Pictură (UAP România) și a fost invitat ca lector la Université Paris 8 și la École Supérieure d’Art de Lorraine.

Este considerat unul dintre artiștii consacrați ai Europei Centrale. De asemenea, a semnat lucrări de artă monumentală în Corsica și pentru municipalitatea orașului Méricourt (Franța), unde revine în această toamnă cu un nou proiect desfășurat într-un sit UNESCO.

Parteneri: Cramele Recaș, Rețele Electrice

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite