Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Expoziție. „Bega Art Prize 2023“, la Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii a permis dezvoltarea unui număr mare de expoziții/teoretice cronologice tematice experimentale alternative/la care s-au adăugat cele mai diferite profiluri de curatori instituționali și independenți având ca valori subiectivitatea și autonomia.

Confortul, siguranța și, eventual, riscul au apărut mai târziu.

În acest context fiecare artist este important.

Eliminând puterea, controlul, narativul influenței, bugetul supradimensionat și sintagma „sell or die“, te întorci la scena de artă adevărată… idei – spații – artiști – curatori. Un context alergic la aroganță, un context care validează spații de claritate impune o pasionantă promovare a artiștilor tineri și aduce în discuție curatori de ultima oră.

Pentru Bega Art Prize 2023, Kunsthalle Bega / Alina Cristescu, Andreea Drăghicescu, Bogdan Rața / i-au dat ca măsură de valoare un „bilet alb” curatoarei Liviana Dan.

Liviana Dan a desemnat câștigători trei curatori / Cristina Stoenescu, Georgia Țidorescu, Horațiu Lipot – și a argumentat această selecție folosind codul și contextul curatorial al fiecăruia.

Cristina Stoenescu lucrează cu programe și teritorii „premium”. Stilul ei s-a format din claritate și seriozitate. Abordările curatoriale sunt despre artă și politică, rolul artistului în societate, postumanism și fotografie contemporană. Pentru că timpul nu mai este al nostru, Cristina Stoenescu folosește spațiile simultane ale absenței, arhivele absenței.

Grădina, casa, ospitalitatea, tapetul mătăsos vin direct din atmosfera regală a muzeelor și academiilor londoneze.

Cristina Stoenescu a fost un agent pentru transformarea profundă a unor artiști și a unor galerii. Există o dulce încântare, dar există și o distanță între persoanele și obiectele solitare.

Preocupată de „ferestrele unui viitor trecut”, Cristina Stoenescu propune un tip de curatoriat elegant, subtil, intelectual, rar în scena de artă.

În artă a reușit. Poate reușește să aducă aceleași standarde și în legătura artă / politică.

Pentru Georgia Țidorescu, punerea în scenă a unui program expozițional, a unui 1to1 cu un artist, a unui text curatorial este un vis. Într-un anumit fel, ce face „gia – energia ori gia – poezia” este un proiect „pentru implementarea senzației că mai trebuie ceva”… adică nori roz, mașini de înghețată, tatuaje, bretonul roz ținut în ordine de ochelari negri, un portret făcut de George Roșu și pentru care Gia stârnește gelozia…

Gia dezvoltă proiecte la Gaep Art Encounters Artanonstop Indecis Balamuc Contrasens despre o lume care așteaptă să fie construită.

Gia reușește să facă post adevărul alternativ.

Paralel cu realitatea, Gia impune brusc claritatea pentru o colecție de izolare; este vorba de precaritate / este vorba de nesiguranță… Gia impune artiști rebeli care dinamitează politicul și nu se sperie de nimic.

Un standard asumat de Gia în această lume alternativă este capacitatea de a vehicula diverse „meme”. O expertiză periculoasă pentru antecamera puterii.

Și Gia energia=poezia continuă să poarte perle negre și un ruj / Dior roșu / cel mai roșu roșu…

Horațiu Lipot are wildcard pentru geometriile laterale.

Există în programul lui curatorial umbre, risc total, un destin nehotarât. Ești obligat să gândești foarte – foarte clar dacă Horațiu Lipot este radical ori psyho-poetic.

Dacă accepți „o dezertare care nu implică plecare oficială”, Horațiu are curaj intelectual, stăpânește teoretic vizualul, trece ușor peste zonele controversate…

Dacă accepți un parcurs, un soi de underground de tipul „claritatea ușoară a salatei de avocado dimineața”, Horațiu are o poziție extravagantă…

Daca accepți „o lumină uitată pe prispă”, stările mici, domestice, icoanele nevăzute, Horațiu are puterea să înțeleagă stările cu un contur dificil…

Folosește spații ca Atelier35, IOMO, Sector 1, Cazarma U și lucrează cu artiști de carieră, artiști de atitudine ori… „fringe artists”.

Rebel și excentric trece sub radar victimele artei.

Ups! Horațiu… este adevărul prima victimă în artă?!

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timișoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața prin Fundația Calina, organizație non-guvernamentală, cu o platformă non-profit, activă neîntrerupt de 16 ani pe scena de arta contemporană. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial. Implicată in proiecte educaționale cu comunități diverse, promovează importanța majoră a publicațiilor de artă.

Curatori premiați: Anca Verona Mihuleț (2019), Sandra Demetrescu (2020), Cosmin Costinaș (2021), Diana Marincu (2022).

Echipa: Alina Cristescu, Vlad Cîndea, Andreea Drăghicescu, Loredana Ilie, Gavril Pop, Bogdan Rața, Andreea Tiriplică, Lajos Ugron, Sorin Ștefan Valea.

Cultură

Festivalul Etniilor, ediția 2026, la Timișoara

Publicat

pe

Festivalul Etniilor, ediția a XXV-a, va avea loc duminică, 14 iunie 2026, la Timișoara, evenimentul fiind dedicat promovării diversității culturale și valorilor tradiționale ale comunităților etnice din Banat.

„Tradițiile, muzica, dansurile și portul popular sunt elemente de patrimoniu, dar mai ales parte din identitatea vie a unui județ. Consiliul Județean Timiș susține Festivalul Etniilor pentru că arată, de fiecare dată, cât de bogat este Banatul prin comunitățile care îl formează. Este un eveniment care aduce oamenii împreună și păstrează legătura dintre generații”, a declarat Alexandru Iovescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș.

Evenimentul va începe la ora 17:40 cu o horă multietnică în Piața Unirii, simbol al unității prin diversitate, la care sunt invitați să participe toți timișorenii și vizitatorii orașului.

Festivalul se va desfășura în Piața Sf. Gheorghe din Timișoara, la ora 18:00, unde vor evolua 10 formații artistice multietnice din Timișoara și județul Timiș, reprezentând un larg areal cultural al minorităților: maghiari, germani, sârbi, romi, slovaci, bulgari, ucraineni, evrei și machedoni.

Atmosfera de convivialitate și bucurie a Banatului de altădată va fi transpusă scenic de Ansamblul Profesionist Banatul, Ansamblul de dansuri populare germane ”Edelweiss” din Deta, Grupul vocal ucrainean ”Zoreaneții” din Știuca, Ansamblul ”Palucénka” din Dudeștii Vechi, Ansamblul Uniunii Bulgarilor ”Slavijak” din Timișoara, Ansamblul Uniunii Rromilor ”Ilo Romano” din Variaș, Corul ”Shalom” al Uniunii Evreilor din Timișoara, Ansamblul ”Necea – Rock” din Dudeștii Noi, Ansamblul ”Fialocka” al Uniunii Democratică a Slovacilor și Cehilor din România – Filiala Timiș și Ansamblul de cântece și dansuri maghiare ”Bokréta” din Timișoara.

Pe scena festivalului vor urca și ansamblurile Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș ”Bujorii Banatului” și ”Băgrinii Banatului”.

Evenimentul va fi prezentat de Maria Borțun – Popescu.

Accesul este liber și gratuit!

Festivalul Etniilor, ediția a XXV-a 2026, este posibil cu susținerea financiară a Consiliului Județean Timiș și este organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș.

Citeste mai mult

Cultură

Expoziția Chasing Light, la Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Dona Arnakis, Dinu Bodiciu, Oláh Gyárfás, Andreea Medar, Dragoș Motica, Miki Velciov, Dan Vișovan

Vernisaj: 5 iunie 2026, ora 18:00

Perioada expoziției: 5 iunie – 14 august 2026

Program de vizitare: Marți – Sâmbătă, 12:00 – 18:00

Kunsthalle Bega are plăcerea de a prezenta expoziția Chasing Light, un proiect curatorial dedicat Facultății de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara și generațiilor de artiști formați în jurul acestei instituții. Reunind lucrările artiștilor Dona Arnakis, Dinu Bodiciu, Oláh Gyárfás, Andreea Medar, Dragoș Motica, Miki Velciov și Dan Vișovan, expoziția propune o reflecție asupra continuității, transformării și relațiilor care se construiesc în timp în jurul unei școli de artă.

Inițiat în jurul publicației omonime apărute în 2025, proiectul urmărește să evidențieze impactul pe care Facultatea de Arte și Design l-a avut asupra dezvoltării scenei artistice contemporane din România și asupra formării unor practici care depășesc de mult granițele contextului local. Artiștii incluși în expoziție au construit cariere distincte și au dezvoltat direcții de cercetare proprii, însă continuă să împărtășească memoria unui spațiu comun de învățare, dialog și experiment artistic.

Prezentată anterior la Londra și Alba Iulia, Chasing Light nu circulă ca o expoziție itinerantă în sensul convențional al termenului. Fiecare prezentare este regândită în relație directă cu spațiul care o găzduiește, devenind un proiect care se dezvoltă organic, în dialog cu arhitectura, memoria și dinamica fiecărui loc. La Kunsthalle Bega, expoziția capătă o nouă configurație și activează aproape integral spațiul instituției, de la scara exterioară – devenită în timp un reper al intervențiilor artistice – până la lobby, lounge și zona dedicată cercetării. Astfel, traseul expozițional devine o experiență extinsă, în care fiecare spațiu contribuie la construirea discursului curatorial.

Prin intermediul instalației, sculpturii, desenului, modei experimentale, designului, intervenției ambientale și artei video, expoziția explorează teme precum corpul, memoria, natura, materialitatea și transformarea. Diversitatea mediilor și a abordărilor reflectă atât complexitatea practicilor artistice dezvoltate în jurul Facultății de Arte și Design, cât și capacitatea acestei comunități de a genera forme relevante de cercetare vizuală și sensibilitate critică.

Mai mult decât o reuniune a unor artiști alumni, Chasing Light propune o reflecție asupra rolului pe care o instituție de educație artistică îl poate avea în modelarea imaginarului cultural al unui oraș și în susținerea, pe termen lung, a unei comunități creative. Expoziția vorbește despre moștenire și apartenență, despre felul în care ideile, valorile și experiențele împărtășite într-un context educațional continuă să producă efecte mult după încheierea studiilor. În același timp, proiectul aduce în discuție responsabilitatea școlilor de artă de a cultiva nu doar competențe profesionale, ci și forme de gândire critică, sensibilitate și implicare în realitatea contemporană.

Într-un moment în care relația dintre educație, cultură și societate este supusă unor transformări accelerate, Chasing Light reafirmă importanța spațiilor de formare artistică ca locuri ale experimentului, dialogului și libertății intelectuale. Expoziția devine astfel nu doar o prezentare a unor practici artistice relevante, ci și un omagiu adus unei comunități care, de-a lungul deceniilor, a contribuit la definirea identității culturale contemporane a Timișoarei și la consolidarea prezenței acesteia în contextul artistic național și internațional.

Expoziția este realizată în parteneriat cu Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara și beneficiază de sprijinul BEGA.

Kunsthalle Bega este o platformă dedicată artei contemporane și experimentului interdisciplinar, care urmărește să creeze contexte de dialog între artiști, curatori, cercetători și public. Prin proiectele sale, instituția susține producția culturală contemporană și dezvoltarea unor discursuri relevante pentru scena artistică locală și internațională.

Cu sprijinul BEGA

Parteneri: Facultatea de Arte și Design, Universitatea de Vest din Timișoara

Citeste mai mult

Cultură

Profesorul Gheorghe Galetin a plecat spre veșnicie. O viață dedicată muzicii, tradiției și oamenilor

Publicat

pe

Astăzi, familia, prietenii, foștii elevi și toți cei care l-au cunoscut l-au condus pe ultimul drum pe profesorul Gheorghe Galetin (92 ani), omul pe care mulți l-au cunoscut și l-au îndrăgit sub numele de „Nea Giurița”.

Plecarea sa lasă în urmă un gol greu de descris în cuvinte, dar și o moștenire extraordinară construită în decenii de muncă, pasiune și dăruire. Pentru generații întregi de copii și tineri, profesorul Gheorghe Galetin nu a fost doar un dascăl, ci un adevărat mentor, un om care a insuflat dragostea pentru muzică, pentru folclor și pentru valorile autentice ale comunității.

Ca profesor, dirijor și coregraf, și-a dedicat întreaga viață artei și educației. A fost unul dintre acei oameni rari care nu au privit muzica doar ca pe o profesie, ci ca pe o misiune. Cu răbdare, bunătate și exigență, a format caractere și a îndrumat sute de copii pe drumul frumos al folclorului românesc și sârbesc.

Astăzi, mulți dintre cei care au trecut prin mâinile sale sunt oameni maturi, artiști, profesioniști și părinți la rândul lor. Cu toții păstrează în suflet amintirea unui om care i-a încurajat, i-a învățat și i-a inspirat să creadă în talentul și în puterea lor.
Cuvintele fiului său, Deian Galetin, exprimă cel mai bine dragostea și recunoștința unei familii care a avut privilegiul de a-l avea aproape:

„Cum să nu fiu mândru de tatăl meu? Lui îi datorez ceea ce sunt. Îți mulțumesc, tata! Te voi iubi mereu!”

Sunt cuvinte care ating sufletul și care vorbesc despre legătura profundă dintre un tată și fiul său, despre respectul câștigat prin exemplu și despre iubirea care nu se stinge odată cu plecarea dintre noi.

Profesorul Gheorghe Galetin nu mai este fizic printre noi, însă va continua să trăiască prin muzica pe care a slujit-o cu atâta pasiune, prin elevii pe care i-a format și prin amintirile frumoase pe care le-a lăsat în inimile tuturor celor care l-au cunoscut.
Astăzi ne luăm rămas-bun de la un om deosebit, dar nu și de la ceea ce a construit. Fiecare cântec, fiecare dans, fiecare copil pe care l-a îndrumat reprezintă o parte din moștenirea sa.

Dumnezeu să-l odihnească în pace și să-i dăruiască lumină veșnică!

Sincere condoleanțe familiei îndurerate.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite