Ne găsiți și pe:

Cultură

Prima expoziție în România a artistului slovac Martin Piaček, la Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Work as a Trace as a Place – Martin Piaček

  1. 04 – 14. 06. 2025

Vernisaj: 29. 04. 2025 ora 19:00

Tur în expoziție cu Martin Piaček și Anetta Mona Chișa: 29. 04. 2025 ora 19:00

Expoziție orchestrată de Anetta Mona Chișa

Eseu de Jan Zálešák

Kunsthalle Bega are plăcerea de a prezenta prima expoziție în România a artistului slovac Martin Piaček, deschiderea urmând să aibă loc marți 29 aprilie la ora 19:00, cu un tur interactiv susținut de artist și de Anetta Mona Chișa, care și-a asumat rolul de orchestrator.

Expoziția intitulată „Work as a Trace as a Placeׅ reunește câțiva ani de explorare ai artistului, ani în care Martin Piaček s-a aplecat asupra contrastului dintre moale și solid, urmărind călătorii materiale cartografiate în piatră: de la sedimente la calcar și la forma cristalină, de la munte la atelier și apoi în spațiul galeriei, de la blocul brut la obiectul sculptat. Totodată, sunt reflectate istoriile de mediu încorporate în fiecare piesă — golul lăsat în urmă în carieră, praful inhalat de artist, viitorul incert al acestor forme pe măsură ce își continuă evoluția materială.

Materialitatea marmurei vorbește despre contradicții: este sugestia naturii a vieții oprite în loc. Opacitatea sa cristalină, răceala sa cărnoasă, duritatea sa moale reprezintă performanța materialității prin excelență. Cu greu te poți abține de la tentația tactilă generată de aceste calități senzoriale conflictuale. Privind mai larg, fiecare bucată de marmură întruchipează ideea timpului comprimat și a spațiului asamblat. Fiecare moleculă a sa construiește un arhiv temporal, format de-a lungul mileniilor prin căldură, presiune și schimbări geologice. Este un model pietrificat la scară mică al unei reacții în lanț la scară mare, care continuă să erodeze.

Procesul deliberat al lui Martin Piaček, de expunere lentă, schimb subtil și epuizare reciprocă, restabilește simțul timpului în care transformarea nu este grăbită, ci se desfășoară printr-un angajament răbdător. Artistul își împarte trupul cu marmura prin ore, zile, ani de muncă fizică, în timp ce respiră praful ei. Mâinile lui gândesc prin material; piatra rezistă și colaborează, modelând artistul la fel de mult cum este ea modelată de el.

Marmura — deopotrivă durabilă și fragilă — rezistă și cedează în egală măsură. Înregistrează fiecare gest: fiecare lovitură de daltă devine o inscripție ireversibilă a timpului și muncii. Procesul de sculptare al lui Martin Piaček reflectă relația în continuă evoluție a umanității cu munca — o luptă marcată de perseverență, oboseală, eșec și rare momente tăcute de reușită. Sculpturile sale poartă urmele nu doar ale intemperiilor și eroziunii, ci și ale extracției, ale violenței carierei și ale mâinilor care le-au modelat. Ele evocă descompunerea lentă a ruinelor antice și trecerea intimă a timpului personal.

Pentru Martin Piaček, munca este atât imperativ, cât și datorie — o chemare și o compulsie. Ea cere prezență fizică, apelând la forță corporală și reziliență emoțională. Practica sa îmbrățișează lentoarea, repetiția și vulnerabilitatea, opunându-se deliberat vitezei și detașării tehnologiilor de fabricație digitală. Corpul sculptorului devine o extensie a uneltelor sale, unde gândul și atingerea se unesc într-un act singular și continuu. În acest spațiu, mintea și materialul se modelează reciproc, dincolo de limitele intenției sau ale controlului.

Există o onestitate brută în abordarea lui Martin Piaček: nu idealizează munca și nici nu romantizează rezultatele ei. Lucrările sale stau ca niște ruine contemporane — monumente ale efortului, rezistenței și imperfecțiunii.

Într-o eră a creației instantanee, această expoziție oferă o reamintire: despre necesitatea lentoarei, a atingerii, a timpului. Ea vorbește despre o luptă — nu împotriva pietrei, ci alături de ea. O devenire comună. Un angajament față de creație ca mod de a fi – Anetta Mona Chişa.

Proiect susținut de Academia de Arte Vizuale și Design din Bratislava și BEGA.

Martin Piaček (Slovacia) este artist, educator și coordonator al studioului VVV (Vizual–Verbal–Public) în cadrul Departamentului de Intermedia de la Academia de Arte Vizuale din Bratislava. Format ca sculptor, activează într-o varietate de medii pentru a reexamina critic tehnicile tradiționale de sculptură, materialele și politicile monumentelor. Practica sa explorează teme precum memoria, miturile naționale și, mai recent, istoriile de mediu. Dincolo de activitatea artistică și pedagogică, Piaček este implicat în proiecte curatoriale, intervenții în spațiul public și inițiative civice precum Public Pedestal, DiStO și KU.BA. În prezent, este implicat în proiectul Freedom Monument din Veľká Mača și coordonează platforma discursivă Liquid Dogmas.

Anetta Mona Chişa este o artistă a cărei practică se extinde asupra instalației, video-ului, performance-ului și sculpturii, angajându-se profund în explorarea materialității și interdisciplinarității. Născută în România și stabilită la Praga, ea privește lumea printr-un filtru al atenției, căutând să experimenteze realitatea ca un flux continuu, mai degrabă decât ca un ansamblu de obiecte discrete guvernate de legi fizice.

Cultură

Actorul Ion Rizea este noul manager al Teatrului Național din Timișoara

Publicat

pe

Ministerul Culturii a anunțat astăzi câștigătorul concursului pentru postul de manager al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara. Astfel, după un interimat care a început în 1 mai 2026 și care durează, conform legii, maximum 120 de zile, bine-cunoscutul  actor Ion Rizea va prelua conducerea Teatrul Național pentru următorii cinci ani. Stabilitate, echilibru, realism – aceștia sunt pilonii pe care se bazează proiectul cu care Ion Rizea își începe mandatul ca manager al Teatrului Național din Timișoara.

Așa cum declara la preluarea mandatului interimar, Ion Rizea se definește ca „om de scenă, actor al Naționalului timișorean de aproape trei decenii și director general adjunct de două”. Din această perspectivă, proiectul de management al noului manager a probat o viziune exhaustivă asupra Teatrului Național, construind o arhitectură strategică unitară, articulată în jurul Sălii 2023.

În continuarea unei viziuni care, în ultimele două decenii, a plasat Spectacolul și Spectatorul în centrul  absolut al activității sale, noul mandat duce mai departe acest demers, aducând în această ecuație Orașul și Comunitatea. Astfel, deschiderea spațiilor viitoarei Săli 2023 ca platformă culturală conectată la suflul artistic al Timișoarei, dezvoltarea unor programe, inițiative dedicate copiilor, adolescenților și tinerilor, dezvoltarea unei dimensiuni incluzive și educative sunt doar câteva dintre direcțiile care vor configura mandatul lui Ion Rizea.

„Cariera și viața mea sunt legate inextricabil de Teatrul Național din Timișoara. Este o realitate de care sunt mândru și principalul motiv pentru care am decis să particip la concursul pentru postul de manager. Am convingerea că alegerea pe care am făcut-o va face posibil ca Teatrul Național să-și valorifice în continuare istoria recentă – cea a ultimilor 20 de ani – în termenii profesionalismului, ai competenței și, evident, în cei ai excelenței artistice, deschizând, în același timp, drumuri noi pe care echipa TNTm le va explora în viitorul apropiat. Pășesc pe acest drum cu o viziune clară: am proiectat Teatrul Național ca spațiu în care tradiția întâlnește curajul avangardei; mai mult decât o scenă, Teatrul Național trebuie să fie un spațiu al dialogului, al implicării, un spațiu în care fiecare spectator să se simtă acasă și, în egală măsură, să își poată deschide mintea și inima pentru idei și experiențe noi. Teatrul Național va urmări în continuare diversitatea tematică a spectacolelor sale, dar vom deschide larg porțile și pentru noi forme de expresie, conectând teatrul românesc la marile circuite internaționale și aducându-l mai aproape de oameni. Am plecat, de asemenea, de la ideea că noile generații trebuie să descopere Teatrul Național, iar Teatrul Național trebuie să răspundă intereselor și întrebărilor acestora. Îmi doresc, de asemenea, ca în acest mandat, să construiesc împreună cu echipa TNTm o nouă formulă de interacțiune cu spectatorul pe care îl invităm să devină participant activ prin ateliere, dezbateri și spectacole cu deznodământ deschis. Și, nu în ultimul rând, îmi propun să replicăm modelul de conviețuire pe care îl afirmă Timișoara prin colaborări și spectacole accesibile tuturor comunităților și să eliminăm barierele, dezvoltând programe pentru cei care ajung mai greu la cultură”, a precizat Ion Rizea, noul manager al Teatrului Național din Timișoara.

Ion Rizea este membru al trupei Teatrului Național din Timișoara încă din perioada studenției, devenind unul dintre cele mai importante nume ale scenei timișorene, grație amplitudinii interpretative, talentului și magnetismului său, ceea ce i-a adus inclusiv un premiu UNITER pentru interpretare. Din anul 2006, în calitate de director general adjunct, Ion Rizea a coordonat, alături de Ada Hausvater, cele mai importante proiecte ale instituției, numele său fiind pentru totdeauna legat de realizarea Sălii 2 a Teatrului Național, sau de realizarea Atelierelor Fabrica de decoruri, prima linie de producție profesională de decoruri de teatru din România. Cu o carieră care îl recomandă ca fiind unul dintre cei mai importanți actori români ai generației sale, Ion Rizea reprezintă o prezență solidă în istoria culturală contemporană a Timișoarei.

Foto: Adrian Pîclișan / TNTm

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolul TNT „Cântăreața cheală“, selecționat în Festivalul Național de Teatrul, ediția 2026

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara este deosebit de încântat să anunțe că spectacolul „Cântăreața cheală“ de Eugène Ionesco, regia artistică Mihai Măniuțiu a fost selecționat în Festivalul Național de Teatru 2026.

Echipa de curatori ai FNT 2026, alcătuită din criticii de teatru Raluca Cîrciumaru, Alina Epîngeac și Sebastian-Vlad Popa, a inclus spectacolul Teatrului Național în această ediție a festivalului, ediție al cărei centru de greutate, așa cum precizează organizatorii, este „trăsătura cea mai vulnerabilă a umanității: (im)perfecțiunea drept calitate și defect ale acestui spirit etern uman”.

Răspunzând pe deplin acestui concept, „Cântăreața cheală“ sparge granița dintre realitate și fantastic. Reciclând un experiment teatral mai vechi, de dinainte de stabilirea sa la Paris, Ionesco descoperă teatralitatea extraordinară, lumea dezarticulată și teribil de comică pe care o conține, inocent, manualul franțuzesc (metoda) „Assimil” de învățare a limbii engleze fără profesor, metodă de care se folosește pentru a duce tradiția teatrală în derizoriu până dincolo de limitele ei, printr-o serie de replici de un comic nebun.

În viziunea bine-cunoscutului regizor Mihai Măniuțiu, „Cântăreața cheală“ reprezintă, în egală măsură, un tur de forță și de măiestrie pentru interpreții deja celebrelor familii Smith și Martin și a personajelor ce gravitează în jurul lor.

Distribuția spectacolului reunește actori emblematici ai Teatrului Național: Matei Chioariu, Cristina König, Cătălin Ursu, Claudia Ieremia, Ion Rizea, Alina Ilea, Bogdan Spiridon, Roberta Popa, Ionuț Iova, Laura Avarvari, Cristina Rotaru Chiperi, Iuliana Crăescu, Ana Maria Pandele Andone, Alina Spiridon, Jasmina Mitrici, Andrei Chifu și Darius Zet.

Scenografia spectacolului este semnată de Adrian Damian (decor) și Luiza Enescu (costume), iar muzica îi aparține lui Mihai Dobre.

De asemenea, Teatrul Național din Timișoara intră ca partener al Concursului de texte românești – Spațiu pentru dramaturgia românească în Festivalul Național de Teatru, competiție în cadrul căreia trei texte românești vor fi prezentate ca spectacole-lectură în cadrul ediției din acest an a FNT 2026, urmând să fie montate în stagiunea viitoare în cele trei teatre naționale partenere: Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Național din București și Teatrul Național din Iași.

Cea de-a XXXVI-a ediție a Festivalului Național de Teatru este programată între 16 și 25 octombrie 2026.

Citeste mai mult

Cultură

Apel de proiecte pe tema schimbărilor climatice către artiști. Cine poate să aplice și ce premii se oferă

Publicat

pe

Se lansează a doua ediție a apelului artistic „Ce se schimbă când se schimbă clima?”, produsă de Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, în cadrul căreia va fi selectată o lucrare artistică pe tema impactului crizei climatice asupra vieții de zi cu zi.

Proiectul face parte din programul cultural LA PAS/Slowing Down și este finanțat prin Programul prioritar multianual „Repere în cultură” al Municipiului Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Organizatorii pornesc de la o idee simplă, dar greu de digerat: criza climatică nu mai e doar o temă de raport științific, ci un fenomen care remodelează hrana, transportul, locuirea și sănătatea mintală ale fiecăruia dintre noi. Invocând ideea lui Anthony D. Cortese despre rolul transformării culturale în tranziția spre o societate sustenabilă, apelul mizează pe artă ca instrument capabil să facă vizibil ceea ce cifrele nu pot exprima – și să deschidă un spațiu de reflecție.

Cine poate aplica

Concursul este deschis artiștilor cu minimum 3 ani de experiență relevantă (dovedită prin CV sau portofoliu), cu vârsta de cel puțin 18 ani împliniți la data depunerii.

Sunt acceptate propuneri din toate mediile artistice, nelimitându-se la pictură, sculptură, artă digitală, video, performance, instalație interdisciplinară, cu specificații tehnice clare pentru lucrările non-fizice.

Un candidat poate depune o singură aplicație, care trebuie să conțină o declarație artistică, descrierea tehnică a proiectului, o sugestie de spațiu expozițional, o machetă sau schiță și un link către portofoliu. Toate condițiile sunt detaliate în Regulamentul de participare, disponibil pe site-ul CRIES.

Onorariu și calendar

Câștigătorul primește 10.000 de lei brut, printr-un contract de cesiune de drepturi de autor, în două tranșe, plus cazare și transport separat pentru evenimentul de prezentare de la Timișoara. Onorariul acoperă tot procesul de producție a lucrării, inclusiv transportul acesteia la Timișoara.

7 iulie 2026: lansare apel;

7 iulie-10 august 2026: depunere aplicații;

10-16  august 2026: jurizarea aplicațiilor;

17 august 2026: anunțarea rezultatelor;

17 august-1 octombrie 2026: realizare proiect artistic;

09-11 octombrie 2026: prezentarea proiectului artistic în Timișoara.

Juriul

Selecția va fi făcută de un juriu format din trei nume cu profiluri complementare: Cristiana Bucureci, artist vizual, fondatoarea Creionetica și director al Collage Festival, cu numeroase expoziții locale și internaționale în Nicosia și Tel Aviv; Cosmin Nasui, curator, istoric și critic de artă, fondatorul platformei modernism.ro și curator la PostModernism Museum și Eduard Jakabházi, designer grafic, prodecan al Facultății de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara și doctor în arte vizuale.

Criteriile de jurizare pun accent, în ordine, pe originalitate (30 puncte), caracter transformativ (25 puncte), relevanță tematică (20 puncte), fezabilitate (15 puncte) și responsabilitate socială și ecologică (10 puncte).

Pentru întrebări și clarificări, artiștii interesați pot contacta organizatorii la adresa lapas@cries.ro.

Proiectul LA PAS/ Slowing Down (2025-2027) este implementat de Asociația CRIES și finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de proiecte, în cadrul Programului prioritar cu caracter multianual „Repere în cultură”.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite