Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Prima expoziție în România a artistului slovac Martin Piaček, la Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Work as a Trace as a Place – Martin Piaček

  1. 04 – 14. 06. 2025

Vernisaj: 29. 04. 2025 ora 19:00

Tur în expoziție cu Martin Piaček și Anetta Mona Chișa: 29. 04. 2025 ora 19:00

Expoziție orchestrată de Anetta Mona Chișa

Eseu de Jan Zálešák

Kunsthalle Bega are plăcerea de a prezenta prima expoziție în România a artistului slovac Martin Piaček, deschiderea urmând să aibă loc marți 29 aprilie la ora 19:00, cu un tur interactiv susținut de artist și de Anetta Mona Chișa, care și-a asumat rolul de orchestrator.

Expoziția intitulată „Work as a Trace as a Placeׅ reunește câțiva ani de explorare ai artistului, ani în care Martin Piaček s-a aplecat asupra contrastului dintre moale și solid, urmărind călătorii materiale cartografiate în piatră: de la sedimente la calcar și la forma cristalină, de la munte la atelier și apoi în spațiul galeriei, de la blocul brut la obiectul sculptat. Totodată, sunt reflectate istoriile de mediu încorporate în fiecare piesă — golul lăsat în urmă în carieră, praful inhalat de artist, viitorul incert al acestor forme pe măsură ce își continuă evoluția materială.

Materialitatea marmurei vorbește despre contradicții: este sugestia naturii a vieții oprite în loc. Opacitatea sa cristalină, răceala sa cărnoasă, duritatea sa moale reprezintă performanța materialității prin excelență. Cu greu te poți abține de la tentația tactilă generată de aceste calități senzoriale conflictuale. Privind mai larg, fiecare bucată de marmură întruchipează ideea timpului comprimat și a spațiului asamblat. Fiecare moleculă a sa construiește un arhiv temporal, format de-a lungul mileniilor prin căldură, presiune și schimbări geologice. Este un model pietrificat la scară mică al unei reacții în lanț la scară mare, care continuă să erodeze.

Procesul deliberat al lui Martin Piaček, de expunere lentă, schimb subtil și epuizare reciprocă, restabilește simțul timpului în care transformarea nu este grăbită, ci se desfășoară printr-un angajament răbdător. Artistul își împarte trupul cu marmura prin ore, zile, ani de muncă fizică, în timp ce respiră praful ei. Mâinile lui gândesc prin material; piatra rezistă și colaborează, modelând artistul la fel de mult cum este ea modelată de el.

Marmura — deopotrivă durabilă și fragilă — rezistă și cedează în egală măsură. Înregistrează fiecare gest: fiecare lovitură de daltă devine o inscripție ireversibilă a timpului și muncii. Procesul de sculptare al lui Martin Piaček reflectă relația în continuă evoluție a umanității cu munca — o luptă marcată de perseverență, oboseală, eșec și rare momente tăcute de reușită. Sculpturile sale poartă urmele nu doar ale intemperiilor și eroziunii, ci și ale extracției, ale violenței carierei și ale mâinilor care le-au modelat. Ele evocă descompunerea lentă a ruinelor antice și trecerea intimă a timpului personal.

Pentru Martin Piaček, munca este atât imperativ, cât și datorie — o chemare și o compulsie. Ea cere prezență fizică, apelând la forță corporală și reziliență emoțională. Practica sa îmbrățișează lentoarea, repetiția și vulnerabilitatea, opunându-se deliberat vitezei și detașării tehnologiilor de fabricație digitală. Corpul sculptorului devine o extensie a uneltelor sale, unde gândul și atingerea se unesc într-un act singular și continuu. În acest spațiu, mintea și materialul se modelează reciproc, dincolo de limitele intenției sau ale controlului.

Există o onestitate brută în abordarea lui Martin Piaček: nu idealizează munca și nici nu romantizează rezultatele ei. Lucrările sale stau ca niște ruine contemporane — monumente ale efortului, rezistenței și imperfecțiunii.

Într-o eră a creației instantanee, această expoziție oferă o reamintire: despre necesitatea lentoarei, a atingerii, a timpului. Ea vorbește despre o luptă — nu împotriva pietrei, ci alături de ea. O devenire comună. Un angajament față de creație ca mod de a fi – Anetta Mona Chişa.

Proiect susținut de Academia de Arte Vizuale și Design din Bratislava și BEGA.

Martin Piaček (Slovacia) este artist, educator și coordonator al studioului VVV (Vizual–Verbal–Public) în cadrul Departamentului de Intermedia de la Academia de Arte Vizuale din Bratislava. Format ca sculptor, activează într-o varietate de medii pentru a reexamina critic tehnicile tradiționale de sculptură, materialele și politicile monumentelor. Practica sa explorează teme precum memoria, miturile naționale și, mai recent, istoriile de mediu. Dincolo de activitatea artistică și pedagogică, Piaček este implicat în proiecte curatoriale, intervenții în spațiul public și inițiative civice precum Public Pedestal, DiStO și KU.BA. În prezent, este implicat în proiectul Freedom Monument din Veľká Mača și coordonează platforma discursivă Liquid Dogmas.

Anetta Mona Chişa este o artistă a cărei practică se extinde asupra instalației, video-ului, performance-ului și sculpturii, angajându-se profund în explorarea materialității și interdisciplinarității. Născută în România și stabilită la Praga, ea privește lumea printr-un filtru al atenției, căutând să experimenteze realitatea ca un flux continuu, mai degrabă decât ca un ansamblu de obiecte discrete guvernate de legi fizice.

Cultură

Artista vizuală Regina Damian revine în fața publicului timișorean cu o nouă expoziție personală

Publicat

pe

Regina Damian | Stillness above Chaos

Curator: Maria Sârbu

Centrul de Proiecte din Timișoara găzduiește, în perioada 19 – 29 martie 2026, expoziția de pictură „Stillness above Chaos“ semnată de artista Regina Damian, curatoriată de Maria Sârbu.

Vernisajul va avea loc miercuri, 18 martie, de la ora 18:00, la spațiul Centrului de Proiecte – Parter.

Prin seria de autoportrete reunite în această expoziție sub titlul „Stillness above Chaos”, Regina Damian reconfirmă  ideea de pictură ca forță transfigurantă. În centrul fiecărei compoziții se află o figură frontală, aproape hieratică, fixată într-o imobilitate ce suspendă tumultul. Această liniște funcționează ca poziționare deasupra conflictului, ca exercițiu de verticalitate interioară.

Picturile pornesc de la evenimente foarte personale, fără a fi însă confesiuni directe. Ele reflectă stări de spirit și trăiri intense, dar și mai important, reflectă un proces de lăsare în urmă a trecutului pentru însănătoșire emoțională. Pentru Regina Damian, arta nu este doar un mijloc, este scop în sine.

„Pictura este o ancoră”, spune artista. Acel ceva stabil la care recurgi ori de câte ori eșafodajele interioare se clatină.

Atunci când reperele propriei identități sunt anulate în țesătura unor relații ce absorb, distorsionează sau confiscă sinele, autoportretul apare ca un act necesar prin care fragmentele experienței se asamblează într-o formă stabilă.

Reluarea cvasi-identică a posturii sugerează existența unui nucleu persistent. Un punct central care rezistă, precum inima prețioasă și triumfătoare pe care artista o introduce în unele dintre lucrări.

Cromatica se asociază cu consecințe ale acceptării pierderilor. Tonurile de albastru și violet evocă despărțiri asumate. Roșul și negrul vorbesc despre finalități ireversibile, despre doliul unei relații care continuă biologic, dar moare simbolic.  Afirmând posibilitatea întregirii, figura umană cu inima la vedere, rămâne dreaptă în mijlocul ambianței cromatice care uneori e „furtună”, alteori e „răsărit”.  Neclintirea, cum sugerează și titlul expoziției, devine o formă de suprimare a haosului.

Centrul de Proiecte – Parter

Vernisaj 18 martie, ora 18:00

Program de vizitare 19 – 29 martie 2026, orele 14:00 – 20:00

Eveniment organizat în parteneriat cu Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte prin programul „Spații Pentru Comunitate“

Citeste mai mult

Cultură

Muzeul Satului Bănățean din Timișoara se redeschide după reorganizare

Publicat

pe

Muzeul Satului Bănățean Timișoara anunță redeschiderea pentru public a muzeului începând cu data de 15 martie 2026, după o perioadă de reorganizare și pregătire.

Mai multe obiective din cadrul Muzeului Satului Bănățean Timișoara, care până acum nu puteau fi vizitate, vor fi deschise publicului începând cu 15 martie 2026. Printre acestea se numără Casa Națională din Babșa, Birtul de la Bârna sau oloinița de la Victor Vlad Delamarina, precum și diverse anexe gospodărești, șuri și încăperi care, în trecut, erau utilizate pentru depozitarea unor obiecte și erau scoase din circuitul de vizitare. Deschiderea lor vine după o perioadă de reorganizare și pregătire desfășurată la începutul acestui an.

În ultimele luni, echipa muzeului a desfășurat o amplă acțiune internă de curățenie generală, reorganizare și punere în ordine a spațiilor, care a vizat atât depozitele și colecțiile de patrimoniu, cât și spațiile administrative și gospodăriile din expoziția în aer liber. Intervențiile au urmărit îmbunătățirea modului de prezentare a patrimoniului și creșterea calității experienței de vizitare.

Totodată, muzeul introduce un nou sistem de informare pentru vizitatori, realizat prin instalarea unor panouri descriptive mai detaliate. Acestea oferă mai multe informații despre obiectivele din muzeu și includ, pentru prima dată, fotografii istorice din arhiva instituției, care ilustrează evoluția și contextul cultural al clădirilor și instalațiilor tradiționale expuse.

„În această perioadă ne-am concentrat în primul rând pe ideea de a pune la dispoziția publicului cânt mai mult din patrimoniul nostru, într-o formă mai ușor accesibilă și mai atractivă. Am deschis spații care până acum nu puteau fi vizitate, am reorganizat unele existente și am introdus un sistem nou de informare care oferă mai mult context și imagini de arhivă. Ne dorim ca experiența de vizitare să fie mai bogată și mai coerentă pentru toți cei care trec pragul muzeului”, a declarat Radu Trifan, managerul Muzeului Satului Bănățean Timișoara.

Prețul biletului pentru adulți a fost redus de la 25 de lei la 20 de lei, pentru a încuraja vizitarea muzeului de către un public cât mai larg. Studenții plătesc bilet redus, de 5 lei, iar copiii au acces gratuit. Programul de vizitare duminică, 15 martie 2026, va fi între orele 10.00 – 18.00.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara își propune, în perioada următoare, să continue procesul de valorificare a patrimoniului și de dezvoltare a ofertei culturale, în beneficiul comunității și al vizitatorilor.

Citeste mai mult

Cultură

PREMIERĂ pe scena Teatrului Național din Timișoara – spectacolul „Bolnavii“

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara repetă intens pentru viitorul său spectacol – „Bolnavii“. Premiera este programată duminică, 8 martie 2026, începând cu ora 19.00, la Sala Mare. La eveniment va participa și autorul piesei, dramaturgul spaniol Antonio Álamo, cu sprijinul Institutului Cervantes.

Piesa „Bolnavii“ face parte din ceea ce Antonio Álamo a numit Trilogia puterii. În traducerea Ioanei Anghel, „Bolnavii“ reprezintă radiografia unui continent bolnav de bolile conducătorilor săi, o radiografie pe cât de incisivă, pe atât de plină de imaginație și de umor. Dramaturgul spaniol Antonio Álamo deconstruiește în textul său mecanismele totalitarismului, declarându-le simptome ale unor spirite degradate și demonstrează această lipsită de orice echivoc teoremă socială și politică, folosindu-se de o serie de cobai istorici: Hitler și Eva Braun aflați la ora ultimei sincerități, Stalin, Beria, Hrușciov și o pleiadă de figuri din anturajul dictatorului, cu toții devorați de sistemul pe care l-au creat. De asemenea,  Álamo folosește  ca substanță de contrast cea de-a treia figură-cheie a istoriei moderne a Europei – Winston Churchill.

Piesa lui Álamo stă la baza spectacolului montat de bine-cunoscuta scenografă Irina Moscu (nominalizare UNITER pentru cea mai bună scenografie, 2017, 2020, Premiul pentru cea mai bună scenografie la Anuala de Arhitectură), acum în dublă ipostază de regizoare și creatoare a decorurilor. Spectaculosul său univers estetic potențează această poveste despre patologia puterii și duce diagnosticul dur pus de dramaturg în zone inedite, surprinzătoare.

Irina Moscu imaginează acest crâmpei de istorie fictivă, dar nu chiar atât de neplauzibilă, prin intermediul unei distribuții alcătuite din foarte valoroși membri ai trupei Teatrului Național: Ion Rizea (premiul UNITER pentru cel mai bun actor secundar, 2021), Matei Chioariu, Cristian Szekeres, Cristina Rotaru Chiperi, Cătălin Ursu, Andrei Chifu (Premiul UNITER pentru debut, 2020), Marin Lupanciuc (nominalizare la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal, 2023), Bogdan Spiridon și Teodor Cauș.

Regizoarea completează echipa de creație atât cu artiști consacrați, cât și cu artiști emergenți. Astfel, costumele spectacolului sunt semnate de tânăra scenografă Sabina Reus, muzica și sound designul aparțin lui Claudiu Urse, coregrafia este creația cunoscutei actrițe a Teatrului Național, Alina Ilea, artistul vizual Andrei Cozlac semnează video designul spectacolului, iar Constantin Simon – light designul.

După premiera din 8 martie, următoarea reprezentație a spectacolului este programată duminică, 15 martie 2026. Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2; agenția „Mărășești” este deschisă între orele 11.00 și 19.00, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite