Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Prima expoziție în România a artistului slovac Martin Piaček, la Kunsthalle Bega

Publicat

acum 3 luni

pe

Work as a Trace as a Place – Martin Piaček

  1. 04 – 14. 06. 2025

Vernisaj: 29. 04. 2025 ora 19:00

Tur în expoziție cu Martin Piaček și Anetta Mona Chișa: 29. 04. 2025 ora 19:00

Expoziție orchestrată de Anetta Mona Chișa

Eseu de Jan Zálešák

Kunsthalle Bega are plăcerea de a prezenta prima expoziție în România a artistului slovac Martin Piaček, deschiderea urmând să aibă loc marți 29 aprilie la ora 19:00, cu un tur interactiv susținut de artist și de Anetta Mona Chișa, care și-a asumat rolul de orchestrator.

Expoziția intitulată „Work as a Trace as a Placeׅ reunește câțiva ani de explorare ai artistului, ani în care Martin Piaček s-a aplecat asupra contrastului dintre moale și solid, urmărind călătorii materiale cartografiate în piatră: de la sedimente la calcar și la forma cristalină, de la munte la atelier și apoi în spațiul galeriei, de la blocul brut la obiectul sculptat. Totodată, sunt reflectate istoriile de mediu încorporate în fiecare piesă — golul lăsat în urmă în carieră, praful inhalat de artist, viitorul incert al acestor forme pe măsură ce își continuă evoluția materială.

Materialitatea marmurei vorbește despre contradicții: este sugestia naturii a vieții oprite în loc. Opacitatea sa cristalină, răceala sa cărnoasă, duritatea sa moale reprezintă performanța materialității prin excelență. Cu greu te poți abține de la tentația tactilă generată de aceste calități senzoriale conflictuale. Privind mai larg, fiecare bucată de marmură întruchipează ideea timpului comprimat și a spațiului asamblat. Fiecare moleculă a sa construiește un arhiv temporal, format de-a lungul mileniilor prin căldură, presiune și schimbări geologice. Este un model pietrificat la scară mică al unei reacții în lanț la scară mare, care continuă să erodeze.

Procesul deliberat al lui Martin Piaček, de expunere lentă, schimb subtil și epuizare reciprocă, restabilește simțul timpului în care transformarea nu este grăbită, ci se desfășoară printr-un angajament răbdător. Artistul își împarte trupul cu marmura prin ore, zile, ani de muncă fizică, în timp ce respiră praful ei. Mâinile lui gândesc prin material; piatra rezistă și colaborează, modelând artistul la fel de mult cum este ea modelată de el.

Marmura — deopotrivă durabilă și fragilă — rezistă și cedează în egală măsură. Înregistrează fiecare gest: fiecare lovitură de daltă devine o inscripție ireversibilă a timpului și muncii. Procesul de sculptare al lui Martin Piaček reflectă relația în continuă evoluție a umanității cu munca — o luptă marcată de perseverență, oboseală, eșec și rare momente tăcute de reușită. Sculpturile sale poartă urmele nu doar ale intemperiilor și eroziunii, ci și ale extracției, ale violenței carierei și ale mâinilor care le-au modelat. Ele evocă descompunerea lentă a ruinelor antice și trecerea intimă a timpului personal.

Pentru Martin Piaček, munca este atât imperativ, cât și datorie — o chemare și o compulsie. Ea cere prezență fizică, apelând la forță corporală și reziliență emoțională. Practica sa îmbrățișează lentoarea, repetiția și vulnerabilitatea, opunându-se deliberat vitezei și detașării tehnologiilor de fabricație digitală. Corpul sculptorului devine o extensie a uneltelor sale, unde gândul și atingerea se unesc într-un act singular și continuu. În acest spațiu, mintea și materialul se modelează reciproc, dincolo de limitele intenției sau ale controlului.

Există o onestitate brută în abordarea lui Martin Piaček: nu idealizează munca și nici nu romantizează rezultatele ei. Lucrările sale stau ca niște ruine contemporane — monumente ale efortului, rezistenței și imperfecțiunii.

Într-o eră a creației instantanee, această expoziție oferă o reamintire: despre necesitatea lentoarei, a atingerii, a timpului. Ea vorbește despre o luptă — nu împotriva pietrei, ci alături de ea. O devenire comună. Un angajament față de creație ca mod de a fi – Anetta Mona Chişa.

Proiect susținut de Academia de Arte Vizuale și Design din Bratislava și BEGA.

Martin Piaček (Slovacia) este artist, educator și coordonator al studioului VVV (Vizual–Verbal–Public) în cadrul Departamentului de Intermedia de la Academia de Arte Vizuale din Bratislava. Format ca sculptor, activează într-o varietate de medii pentru a reexamina critic tehnicile tradiționale de sculptură, materialele și politicile monumentelor. Practica sa explorează teme precum memoria, miturile naționale și, mai recent, istoriile de mediu. Dincolo de activitatea artistică și pedagogică, Piaček este implicat în proiecte curatoriale, intervenții în spațiul public și inițiative civice precum Public Pedestal, DiStO și KU.BA. În prezent, este implicat în proiectul Freedom Monument din Veľká Mača și coordonează platforma discursivă Liquid Dogmas.

Anetta Mona Chişa este o artistă a cărei practică se extinde asupra instalației, video-ului, performance-ului și sculpturii, angajându-se profund în explorarea materialității și interdisciplinarității. Născută în România și stabilită la Praga, ea privește lumea printr-un filtru al atenției, căutând să experimenteze realitatea ca un flux continuu, mai degrabă decât ca un ansamblu de obiecte discrete guvernate de legi fizice.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Cultură

Concert extraordinar Paul Surugiu – Fuego: „Drag de Timiș, Drag de România noastră”

Publicat

acum 8 ore

pe

11 iulie 2025

de

Evenimentul propune o seară de celebrare a folclorului autentic, aducând în prim-plan artiști de marcă ai scenei românești, într-un program artistic de înaltă ținută, ce îmbină emoția, tradiția și apartenența culturală.

Invitați speciali

Concertul îl are ca invitat principal pe îndrăgitul artist Paul Surugiu – Fuego, cunoscut pentru interpretările sale pline de sensibilitate și pentru devotamentul față de valorile naționale.

Alături de el vor urca pe scenă nume sonore ale folclorului bănățean și național:

Nicoleta Voica

Liliana Laichici

Ciprian Pop

Florin Boita

Dorinel Gavriluț

Andreea Chisăliță

Oana Stanca

Luminița Safta

În cadrul spectacolului vor participa cu momente artistice deosebite trei ansambluri reprezentative pentru diversitatea culturală a județului: Ansamblul sârbesc „Sveti Nikola” din Deta, sub îndrumarea coordonatorului artistic Božić Diana, Ansamblul german „Edelweiss” din Deta, coordonat de Gerhart și Elena Șămanțu, precum și Formația de dansuri maghiare „Kékibolya” din Sânnicolau Mare, condusă de Bela Bartok.

Întregul spectacol este susținut de Orchestra Ansamblului Profesionist „Banatul” din Timișoara, sub conducerea dirijorului Sebastian Roșca, oferind publicului o acompaniere muzicală de înaltă calitate.

Componenta coregrafică a spectacolului este realizată de Grigore și Floarea Munteanu, care semnează regia și coregrafia momentelor scenice.

Evenimentul va fi prezentat de Felicia Stoian, una dintre cele mai apreciate voci din mass-media culturală din regiune.

Accesul publicului

Accesul la spectacol se face pe bază de invitație. Invitațiile gratuite pot fi obținute începând cu 14 iulie 2025, exclusiv prin platforma online www.eventim.ro. Vă recomandăm să vă rezervați locurile din timp, numărul acestora fiind limitat.

Un eveniment cu suflet românesc, pentru o comunitate care prețuiește tradiția

„Drag de Timiș, Drag de România noastră” este mai mult decât un simplu concert: este o declarație de apartenență, un omagiu adus identității culturale a județului Timiș și un prilej de a celebra împreună valorile care ne unesc.

Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

0
Citeste mai mult

Cultură

Zilele Județului Timiș, regal de spectacole și evenimente artistice. PROGRAMUL complet

Publicat

acum 5 zile

pe

6 iulie 2025

de

Banatul folcloric la superlativ, dansuri, cântece autentice, costume tradiționale, invitați speciali, spectacol de gală și horă timișeană în Piața Victoriei cu ocazia celebrării Zilelor Județului Timiș.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș, au pregătit un program cultural pe parcursul a 3 zile dedicate celebrării Zilelor Județului Timiș.

Sărbătorită anual pe 28 iulie, Ziua Județului Timiș marchează un moment de reflecție și recunoștință față de trecutul istoric al regiunii și față de contribuția sa la construcția identității naționale, dar și o panoramă culturală a momentului actual. Data se referă la anul 1919, când administrația românească a fost instaurată oficial în Banat, reprezentând un pas esențial în unificarea teritorială a României.

În 24 iulie 2025, la ora 19:00, la Timișoara Convention Center se desfășoară un concert extraordinar de folclor autentic și simțire românească: Paul Surugiu Fuego – Drag de Timiș, drag de România noastră.  Invitați în recital, alături de cunoscutul interpret Fuego, sunt Nicoleta Voica, Liliana Laichici, Ciprian Pop, Florin Boita, Dorinel Gavriluț, Andreea Chisăliță, Oana Stanca și Luminița Safta. Acompaniază orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca, coregrafia poartă semnătura cuplului Grigore și Floarea Munteanu. Invitațiile sunt disponibile pe siteul www.eventim.ro începând cu 14 iulie. Evenimentul este prezentat de Felicia Stoian și este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

În 25 iulie 2025, la ora 18:00 Sărbătorim Ziua Județului Timiș în Piața Victoriei din Timișoara printr-o horă timișeană, la care participă 10 ansambluri și formații folclorice din județul Timiș, laureate ale Festivalului – Concurs ”Lada cu Zestre”, ediția a XVIII-a.

Iubitorii de folclor sunt invitați la ora 18:30 la Bastionul Theresia la Spectacolul de Gală al Festivalului – Concurs „Lada cu Zestre”, ediția a XVIII-a. Localitățile câștigătoare sunt invitate în recital, alături de invitați surpriză. Festivalul – Concurs „Lada cu Zestre” din 2025 a fost un adevărat turnir al tradițiilor bănățene, reunind în județul Timiș peste 1500 de artiști și 56 de localități înscrise în competiție. Sânnicolau Mare și Deta au izbutit, etalându-și cu iscusință atuurile culturale, performanța de a obține punctaje egale în revendicarea trofeului competiției. Evenimentul s-a desfășurat între 22 martie și 12 aprilie 2025, în șapte centre zonale, sub organizarea Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și al primăriilor locale. Accesul la spectacolul de gală este liber.

În 28 iulie 2025, de la ora 18:00, la sediul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, sărbătorim Ziua Județului Timiș prin literatură în grai bănățean, cu un eveniment deosebit, sub titlul „Visăm la fel”. Alături de partenerii noștri de la Fundația de Abilitare „Speranța” din Timișoara, vom lansa volumul „20 de trăiri, 20 de visuri” semnat de Alexandru Murgoi – un tânăr care transformă graiul bănățean într-o sursă autentică de inspirație, emoție și speranță.

0
Citeste mai mult

Cultură

Bastion by Merlin. Programul concertelor în luna iulie

Publicat

acum o săptămână

pe

1 iulie 2025

de

Weekendurile cu muzică live continuă în luna iulie, în cadrul seriei de evenimente „Bastion by Merlin”, ce transformă centrul Timișoarei, la fiecare final de săptămână, într-un spațiu dedicat muzicii.

Publicul este invitat să se bucure de un repertoriu divers, ce îmbină stiluri moderne, într-un cadru istoric, la Bastionul Theresia din Timișoara.

Prima sâmbătă din luna iulie aduce în fața timișenilor un concert special susținut de 3 Sud Est, trupa care a scris istorie în muzica românească și care promite o seară plină de nostalgie.

Duminică, 6 iulie, în Bastionul Maria Theresia vor răsuna acorduri de rock progresiv al trupei Abra, care revine pe scenă cu un stil inconfundabil și o experiență de peste 40 de ani, alături de Horea Crișovan și Florin Cvasa.

Programul complet al concertelor din luna iulie:

5 iulie – 3 Sud Est

6 iulie – Abra

12 iulie – Magnetical Muse

13 iulie – Bruno and the Blues

19 iulie – MCS United

20 – Amphitrio

26 iulie – Alone at Parties

27 iulie – Mircea Baniciu & Țapinarii

Accesul la concerte este gratuit. Bastion By Merlin este o serie de evenimente finanțată de Consiliul Județean Timiș și implementată de Teatrul Merlin, cu scopul de a revitaliza Bastionul Theresia din Timișoara.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite