Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Sala 2 de la Teatrul Național din Timișoara va fi modernizată

Publicat

pe

De Ziua Națională a României, Teatrul Național din Timișoara face un pas mai departe în demersul său prioritar de a crește societatea românească prin Cultură.

Miercuri, 29 noiembrie 2023, în urma finalizării procesului de licitație, Teatrul Național din Timișoara a semnat contractul pentru servicii de proiectare și de execuție a lucrărilor de modernizare a Sălii 2 cu Asocierea S.C. T.T. & Co SOLARIA GRUP S.R.L. – S.C. EURAS S.R.L. – S.C. ATELIERUL ARHITEXT S.R.L.

Susținut și finanțat de Ministerul Culturii, care a inclus acest proiect în obiectivele Programului național «Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023», în deplina asumare a rolului său pentru viitor, Teatrul Național începe de astăzi pregătirea noii Sala 2 pentru Timișoara, pentru oamenii care vor veni. Sala 2 reprezintă moștenirea Capitalei Europene a Culturii, felul în care Teatrul Național din Timișoara determină construirea României pentru viitor.

Sala 2 a Teatrului Național continuă să fie o poveste de succes a Timișoarei, intrând rapid în conștiința publicului ca marcă de identitate și, în egală măsură, construind în jurul său, prin atitudine, un public fidel. Preluată ca un proiect de reconversie culturală în anul 2008, Sala 2 a fost redeschisă pentru public într-o formă nouă în 2010. Redeschiderea Sălii 2 a reprezentat, de altfel, momentul în care ideea ca Timișoara să intre în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii a fost pentru prima dată lansată în spațiul public și tot Sala 2 este locul în care, la invitația Teatrului Național, Timișoara a decis acest lucru, constituind Asociația dedicată acestui scop. Sala 2 s-a transformat dintr-o metaforă într-una dintre cele mai performante săli de spectacol din ţară și într-o agora a principiilor și a ideilor care însuflețesc spiritul orașului.

Și, pentru că un succes înseamnă o poartă deschisă către viitor, Sala 2 se pregătește să devină un centru teatral pentru Timișoara viitorului, făcând un pas important înainte în infrastructura culturală a României. Extinderea Sălii 2 va oferi spațiului de joc proporțiile specifice sălilor de spectacole, astfel încât să răspundă standardelor spectacolului de teatru al secolului XXI, precum și dotarea cu echipamente de scenă performante. De asemenea, Sala 2 va deschide o nouă sală studio, precum și noi spații dedicate atât publicului de teatru, cât și cetățenilor, ca spații de loisir sau spații expoziționale.

Continuând procesul de prezervare a fostului manej, clădirea existentă va fi consolidată, protejată de fațade laterale din sticlă și pusă în valoare prin iluminat arhitectural, fără a afecta spațiul verde din Parcul Civic. Lucrările vor începe odată ce proiectul tehnic va fi finalizat și aprobat, precum și după obținerea autorizării de construire, noua Sala 2 urmând să se redeschidă, în noua ei configurație, la mijlocul anului viitor.

Așadar, în pragul marii sărbători a României, Teatrul Național din Timișoara deschide un capitol nou pentru Timișoara – Capitală Europeană a Culturii și pentru generațiile care vor trăi, vor învăța și vor munci în Timișoara în anii care urmează. Mulțumim Ministerul Culturii, finanțatorul și principalul susținător al acestui proiect și al misiunii Teatrului Național, și invităm toate autoritățile locale să se bucure alături de noi de șansa de a construi Sala 2023.

Teatrul Național este fericit să ureze prin faptele sale: La mulți ani, România!

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite