Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

SPAȚII INTERDIMENSIONALE. Lucrare de artă monumentală de mari dimensiuni realizată de elevi, la Timișoara

Publicat

pe

Elevii Liceului de Arte Plastice din Timișoara, ai Colegiul Național Bănățean și ai Liceului de Artă „Ion Vidu” din Timișoara au descoperit spațiile interdimensionale, au „intrat” în ele, le-au exploatat, apoi au creat.

Publicul este invitat să vadă rezultatul, o lucrare de mari dimensiuni de artă în ceramică.

Astfel, vineri, 31 mai, de la ora 18:00, publicul timișorean este invitat la vernisajul lucrării de artă murală/ceramică ce va rămâne permanent pe unul din pereții Liceului de Artă „Ion Vidu” din Timișoara.

Lucrarea măsoară aproximativ 20 de metri pătrați.

În paralel cu parcurgerea conceptelor teoretice pe parcursul desfășurării proiectului SPAȚII INTERDIMENSIONALE, desfășurat de Asociația Artdendum cu sprijinul Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, elevii au fost, zilele acestea, implicați într-un atelier practic de implementare a noilor cunoștințe dobândite în ultimele trei luni. Concret, elevii de la cele trei licee timișorene au creat împreună, sub ghidajul unor artiști plastici profesioniști, o lucrare de artă monumentală. Purtând numele „Spații interdimensionale”, lucrarea va rămâne expusă permanent la Liceul de Artă „Ion Vidu” din Timișoara.

Proiectul SPAȚII INTERDIMENSIONALE  a debutat în data de 15 martie 2024 cu ateliere de arhitectură în cadrul Liceului de Arte Plastice din Timișoara. Ulterior, atelierele au continuat implicând elevii de la Colegiul Național Bănățean și de la Liceul de Artă „Ion Vidu” din Timișoara. Elevii au aprofundat construcția „solidelor Platonice” (tetraedrul, hexaedrul, octaedrul, dodecaedrul, icosaedrul –  integrate de cunoscutul filosof  în ceea ce a numit geometria sacră) prin descrierea, desenarea și înțelegerea lor.

Pe parcursul celor 5 ateliere desfășurate, elevii au învățat concepte de bază legate de geometria plană și solidă a structurilor geometrice.

Elevii au experimentat materializarea formelor geometrice prin lut și caolin, au avut ateliere de serialitate ceramică, construind și deconstruind „solidele Platonice”, interpretând-le prin exerciții ludice. Ulterior, ghidați de designerul ambiental Mihai Caraghiaur, elevii au descoperit cum pot folosi aceste forme în înfrumusețarea mediului din jurul lor.

Finalul proiectului a presupus, astfel, un atelier deschis de artă murală și design ambiental în contextul artei contemporane. Sub ghidajul designerului Mihai Caraghiaur și al artistului vizual Cristian Horațiu Pavelescu, profesor în cadrul Liceului de Arte Plastice din Timișoara (manager de proiect), elevii au conceput o lucrare de artă murală de 20 de metri pătrați, în ceramică, ce va fi găzduită permanent de acum înainte, pe unul din pereții Liceului de Artă „Ion Vidu” din Timișoara.

Vernisajul lucrării este programat în data de 31 Mai. Mai multe detalii regăsiți aici.

**

Proiectul SPAȚII INTERDIMENSIONALE este desfășurat de Asociaţia Artdendum, raliindu-se la conceptul general al obiectivelor programului cultural Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023 prin facilitarea unor metode euristice ce compun actul educațional propus  către  elevi.

„Proiectul pornește din  zona experimentării personale spre medii clasice în domeniul artelor vizuale și performative trecând spre complexitatea inteligentei artificiale, compunând și descompunând forma, decriptând-o și înțelegând-o prin axonometrie, izometrie pentru ca mai apoi aceasta sa fie construita, scanata, printata, experimentata interdisciplinar in diverse medii artistice.

Totodată, proiectul comisionează acte educațional-artistice către elevi, aducând împreună arhitectura, sculptura, modelajul, noile media, arta contemporană implicit construind un dialog cultural”, arată Cristian Horațiu Pavelescu, profesor în cadrul Liceului de Arte Plastice din Timișoara (manager de proiect).

Concret, elevii de la Liceul de Arte  Plastice din Timișoara, alături de cei de la Colegiul Național Bănățean și de la Liceul de Artă „Ion Vidu” din Timișoara, împreună cu artiștii implicați, și-au dezvoltat competențe extinse, parcurgând un exercițiu complet în artele ceramice, de la modelarea lutului, turnarea caolinului, până scanarea și printarea 3D, respectiv experimentarea artei electronice. Înțelegerea „solidelor Platonice” – a geometriei sacre, i-a adus mai aproape de construcția și estetica legilor Universului.

Proiectul face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Power Station+ | Școli creative, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite